Page 1 - Drumul_socialismului_1969_11

, ■' ' 1 '
e L E C T U R Ă PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI Vfl !
Anul XXI u , ‘ Redacţia

Nr. 4613 şi__administraţia

ziarului
Sîmbătă
DEVA. slr. Dr Petru Groza nr 35
1 noiembrie
telefoane: redactor şei - 1538; re*
doctor şei adjunct, secretai de redacţie
1969 şi sec|ia viaţa de partid - 2138 ; sec­
ţiile cultufă-sport şi probleme cMoje-
neştî - 8317 ; secţia scrisori, documen­
tare şi eiterne - 2317 ; secţia industrie
şi administraţia - 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI. 30 BANI
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P G R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN viciu între orele t6-24 - 1585.

P R E A ÎNCET S E i N Â L Ţ Â

B LO C U R ILE pe fundamentul Sint 4 din membrii brigăzii

conduse de Vespaslan Coto­
nă. de la E.M, Vulcan. Pen­
lipsei de organizare şi interes tru ei, co şi pentru angaja­
ceilalţi
membri ai brigăzii
mentul luat o fost materializat
prin cele aproape 200 de to­
ne date peste sarcinile de plan
din parlea cadrelor de condu­ — Mai aveţi de executat lu ­
cere Hc la toate nivelurile pen­ crări de parchetaj. zugrăveli, ce reveneau brigăzii de la în­
D? pe vastele şantiere ale judeţului nostru pri­ tru sarcinile Încredinţate, sînf instalaţii la băi, curăţenie, iar ceputul anului.
mim mereu veşti despre munca tenace, plina de principalele „portiţe" prin care ritm ul în care munciţi lasă să Foto : D. CORNEL
dăruire şi abnegaţie pentru punerea la timp in s-a dat cale liberă risipei de se întrevadă că nici in 10 zile
forţe. Pentru identificare, sâ nu terminaţi.
funcţiune a marilor obiective industriale şi social- prezentăm realităţile culese de La blocul nr. 4. cu 100 de
culturale. pe şantier în una din aceste apartamente, din panouri mari,
La Deva, in schimb, deşi timpul galopează ne­ zile cind, după afirm aţiile fac­ la o jumătate de bloc se lucrea­
torilor competenţi, se lucrează ză la nivelul 3. cealaltă parte
iertător spre finalul anului, şantierul de locuinţe
intens. fiind abia la fundaţie. II cău­
abia se află la jumătatea drumului. In cartierul Dacia, unde tre­ tăm pe maistrul Oliviu Popa.
Ce surse are această slabă evoluţie ? Funcţio­ buia să se execute în acest an — Lucrează în schimbul de
nează normal mecanismul complicat al competen­ 490 de apartamente, nu s-a pre­ noapte — ne răspunde dulghe­
dat pînâ acum în folosinţă ni­ rul Stan Clubotaru, care condu­
ţelor şi răspunderilor, mecanism al cărui angrenaj
mic. ce munca a 7 oameni din
începe la şantierul devean şi se termină la forurile — Blocul nr, 8, cu 100 de a­ schimbul de zi.
putini. Adunare festivă consacrată a 100 de ani
Consiliului popular judeţean ? partamente. are termen de pre­ — Nu aveţi şef de echipă ?
Mergînd pe firul acestor neojunsuri, colectivul dare 15 noiembrie. Stadiul ac­ Nu avem, sîntem TELEX
de redactori ai ziarului a consemnat : tual de execuţie permite res­ Şapte oameni de zi, şapte de
pectarea acestui termen ? — îl noapte.
întrebăm pe maistrul Sz.egeti — Care este raţiunea împăr­
Horsth. ţir ii a 14 oameni In două de la inaugurarea primei linii ferate
— Mai avem de executat fi­ schimburi ?
F.slc aproapb incredibil cum milioane de lei la producţia nisaje interioare, racordarea — Probabil câ şefii noştri
de »■ posibil ca un şantier ca­ elobalâ. Şi totuşi, conducerea pentru încălzire. Nu este un s-au gîndit că în felul cum TRODUSE ROMANEŞTI
ri* (iispune ric însemnate forţe şantierului de locuinţe din De­ volum prea mare de lucrări, merg treburile pe aici. nu a­ putere şi viteză ; in sta la ţii de P a rtic ip a n ţii la adunare au FENTRU EXPORT
La Palatul C.F.R. din Ca­
niii.criiilc .şi umane sâ predea va, prin accsle rezultate, con­ dar necesită o concentrare mai vem ce face 14 oameni. pitală a avut loc, v in e ri dupâ- cen tra lizare electrod inam ică ; adoptat în tr-o atmosferă do
în folosinţă numai 602 aparta­ firma câ este posibil. mare de forţă de munci. Nu­ — Adică ? a-miazâ, o adunare festivă in sta la ţii de bloc a u tom at de puternic entuziasm o tele gra­ întreprinderea de co­
mente din I 260 planificate, sâ Slaba organizare a procesului mai în acest fel vom putea — Zilnic stăm degeaba cîte 2 mă adresată C o m ite tu lu i C en­ merţ exterior „Maşinex-
înregistreze un minus de 7,-1 de producţie, lipsa de interes respecta termenul de predare. ore câ sc defectează macaraua. consacrată îm p lin ir ii a 100 dc li n ie ; in sta la ţii de dispecer port" a livrat recent în
— In cit timp ati executat a­ Nu avem mijloace suficiente de ani de la inaugurarea linie i de nod .şi altele. Pe o lu n g i­ tral al P a rtid u lu i C om unist Cehoslovacia, un număr
ceste stadii fizice ? transport pentru panouri. De o ferate Bucureşti — F ila rc t — me de cLrca 3 000 km de lin ie Român. tova ră şului Nicolae de transformatoare dc
— In 7 luni. sâptămlnâ nu avem nici un G iurg iu , organizată de M i ­ s-a realizat calea fără joante; Ceauşescu, în care, p rin tre diferite puicii. In Pakis­
altele, se spune :
— Nu consideraţi că s-a de­ eram de ciment. Trebuie să nisterul T ra n s p o rtu rilo r şi U ­ este în curs de rea liza re un tanul dc est jii fost cx-
am plu program dc d u b lă ri de
păşit norma pentru un aseme­ eârâm noi cu roaba de la alte niunea Generală a S in dicate­ Cu acest prilej, m u n c ito rii pcdialc 70 posturi de
nea bloc, avînd în vedere şi blocuri Betonul îl cerem dim i­ lor din România. lin ii, pe traseele încărcate. In si lu c ră to rii fcroviiari no e x ­ transformatoare dc 100
faptul că sc execută din pa­ neaţa şi îl primim de-abia sea­ Căile ferate rom âne dispun acest an a fost e le ctrifica tă prim ă m întreaga noastră re­ LV A. iar in It P Chineză
nouri mari ? ra In aceste condiţii, dc ce sâ astăzi de largi po sib ilită ţi, ex magistrala B ucu reşti— Braşov, cunoştinţă pon-tru g rija pe r­ şi R.F. a Germanici au
a in tra t în fun cţie C e ntrul H#
— S-a depăşit toarte mult, piardă timpul dc pomană 14 oa­ presie <i unui înalt nivel teh­ calcul mecanizat si electronic m anentă de cure ne-am b u cu­ fost, dr asemenea, expor­
dar noi nu sîntem de vină Am meni ? n ic : vagoane dc m arfă dc d i ­ si s-a trecut la faza fin;vlâ de rat din nariea C o m ite tu lu i tate maşini dc alezat şi
intimpinat o scrie de greutăţi. ferite tip u ri, universale si pregătire in vederea s p o ririi C entrkl al P iin lirlu lu i C o m u ­ Ire/at do tip Atr-8o.
Nu am avut oameni, iar la tu r­ speriivlk'.a'tc : va goane mo­ pe noi p o rţiu n i a vitezelor dc nist Român, a dum neavoastră La rîndul ei, întrep rin­
narea panourilor nu sînt echi­ derne dc călători : locomotive personal. derea „A uto-Tractor" a
pe specializate, fapt ce condu­ e s s j x j s e i Diesel si electrice de mare 1 circu laţie pînâ la 146 km /lv Toate im p o rta n te le noastre trimis io Cehoslovacia,
ce la o serie de greşeli. Chel­ rea liză ri din u ltim u l sfert de Columbia,. Culm, lt. D.
tuim un mare volum de mun­ •■veac au fost posibile num ai Germană. Libia, R. P.
că. în vreme ce totul putea fi sub in drum f.rea înţeleaptă a .Mongolă. It. \,C. >i Sue­
evitat în cadrul procesului pro­ în tre g ii no'istre a ctivită ţi de dia peste 5110 dc autotu­
blocul 2A2, cu 3.S de aparta­ Intre întocmirea dosarului mân risme dc teren, iar în
râfre P artid ul Com unist Ro­
ducţiei secundare a trustului.
R D Germană 370 auto­
predare la
— Termenul de
furgonete.
de
conducerea
Asigurăm
mente. a expirat în ziua de 30 partid si de stal. pe dum nea­ Noi contracte prevud
octombrie. Tovarăşe maistru voastră. iubite tovarăşi' exportarea altor loturi
Ave! Boz.an, de ce nu s-a res­ Ccauscscu. câ vom duce mai de autoturisme dc teren
— In ziua de 1 noiembrie este şi primirea pensiei, drumul
pectat acest termen ? depanhc tra d iţiile progresiste M-461 şi autoutilitare.
Ing, Teodor Negruţiu, directorul şantierului t j.Atrem şi noi mi­ gata pentru recepţie. Nu am în- ale îna intaşilor noştri fe ro vi­ O NOUA FABRICA
ari si vom munci cu abnega­
nusurile noastre...0 tîrziat mult. ţie pentru ca efectuarea DE PORŢELAN
e uneori artificial complicat tra n s p o rtu rilo r pe calea fe ra ­ PENTRU MENAJ
tă sâ decurgă 1n co n d iţii de:
La Alba Iulia au intrat
sigura-ntâ deplină şi de e fic i­
24000 tone oţel Produse noi După 26 dc ani dc muncă pertiză medicală şi recupera­ Ne-am deplasat şi noi la O­ enţă economică m a xim ă într-o nouă etapă lucră-
rîIc dc construcţie a fa­
Vă încredin^âm că nu \XDrn
(din care 16 în mină), Nicolae rea capacităţii de muncă din ficiul de prevederi sociale Pe­ precupeţi nici un efo rt pen­ bricii dc porţelan pentru
Funcţionara Georgcta
menaj
Astfel, a început
troşani
peste plan din mase plastice Filipescu, din Lupem, s-a îm ­ Bucureşti. Comisia de exper­ Ţcţu era ocupată cu,., prepara­ tru traducerea în viaţă a sar­ montajul halci monobloc
tiză respectivă constată : „E ­
bolnăvit. S-a prezentat la me­
dic. In urm a sta b ilirii diag­ xamenele făcute la in stitu t au rea cafelelor (?!). Cerînd lă­ c in ilo r D ire c tiv e lo r Congresu­ rle fabricaţie, care va a*
nosticului. comisia de exper­ condus la concluzia câ Nico- m u riri în cazul pensionarului lu i a-1 X -lea al P a rtid u lu i Co­ ' ea o suprafaţă utilă dc
La oţctăriilc Combinatului siderurgic H u­ Acţionînd cu rezultate bune pe linia di­ tiză de la spitalul din Lupeni lae Filipescu are capacitatea Nicolae Filipescu. funcţionara 40 non mp. Concomitent
nedoara s-au înregistrai pînâ în ultima zi a versificării producţiei, cadrele tehnice dc l-a propus pentru pensionare de muncă pierdută, adică gra­ am intită sj colega ei. Maria m unist Român. co n trib u in d sc lucrează intens la in­
funii octombrie 21 000 tone otel date peste specialitate de la F.C. Orăştie au adăugat la In luna martie ac., om ul p ri­ dul II de in validitate". U rm a ­ Fetcxcu. căutau sâ ne con vin ­ astfel Ia î n fl01*irea scumpei stalarea pe funda(ii şi
sarcinile de plan ce reveneau colectivului dc cele peste 360 sortimente fabricate pînâ a­ meşte decizia de pensionare rea : Direcţia judeţeană pentru gă. fără argumente plauzibile, noastre patrii. R epublica So­ postamente a stihiilor,
aici. pe perioada celor 10 luni ale anului. cum, altele noi. A fost pus ia punct proce­ (nr. 247/7. III. 1000) pentru in ­ orobleme de muncă si ocrotiri câ cetăţeanul e vinovat că n-a cialistă Români'a ! grinzilor şi a plăcilor
Acest succes are o deosebită importanţă sul tehnologic pentru introducerea in fa b ri­ validita te dc gradul III. cu sociale emite o nouă decizie p rim it încă pensia ((?). Deeizia din beton iu zona cup­
pentru întreaga economic naţională şi el se caţie de seric a 5 repere de piese din mate­ drept de muncă. „Cu drept de (764/26 IX. 1060). de astă dotă 764/26 TX 1060 are valab i­ toarelor dc ardere. înce­
datorează în primul rind colectivului de rial plastic pentru noul tip dc frigider m unrâ. dar nu mai puteam cu gradul II de invaliditate. litate intre 7. III 1969 vJ 7. III. perea acestor lucrări a
mumă dc la oţrlftrîa Martin nr. 2. La cele „F rn m 1*. S-a asimilat de asemenea, tehno­ lucia In picioare nu puleam 1970 şi il încadrează pe Nicn- lost precedată rle cxca-
două oţelârii electrice s-au elaborat peste logia necesară şi sc lucrează la executarea sta decît sp rijin in d u -m ă în ..Acum am trei decizii dc !ae Filipescu in gradul II de PROGRAMUL UNIVERSI­ vnrea, transportai ca şi
prevederile planului în luna octombrie 1 178 matriţelor în vederea in trării in producţia baston" — ne spune omul M e­ pensionare, dar pensia n-am invaliditate, insă cei dc la O­ nivelarea a peste 60 600
tone otel. Semnificativ în acest sens esto curentă a 13 repere de piese necesare la fa­ dicul îi recomandă : „in ap t p rim it-o — ne mărturiseşte ficiul de prevederi sociale se TĂŢII SERALE DE MAR- nu de pămînt şi turnarea
(aptul câ aceste succese an fost obţinute in bricarea autoturismului Dacia 1 300". pentru serviciul de paznic, apt N’ ieolae Filipescu. Din luna iu ­ cramponează ba de gradul de XISM-LF.NINISM DEVA unui volum însemnat dc
runditiilc asimilării unor noi mărci dc oţe­ îmbogăţirea gamei dc produse si sorti­ pentru serviciul de portar". nie n-am p rim it nici un han betoane.
luri cu compoziţii fizico-mecanice superi­ mente are loc In condiţiile îndeplinirii şi N e m u lţu m it, pensionarul con­ Ca sâ vin la O ficiul de pre­ pensionare, ba de perioada pe Luni, 3 noiembrie a c., A început, dc aseme­
oare. depăşirii ritmice a sarcinilor de plan şi a testă h o tirire a m edicilor din vederi sociale din Petroşani care urmează sâ fie calculată nea, montarea unei con­
In cadrul oţelăriilor hunedorene s-au de­ sporirii eficienţei economice. Astfel, valoa­ Lupeni. Comisia de expertiză m-am im prOm utat de bani. pensia, ba de faptul câ dosa­ la ora 17, în sola festivă ducte în lungime dc 1,8
Fam ilia m i-o ţin tot cu îm p ru ­
pus în acest an eforturi susţinute si în ve­ rea producţiei globale realizate dc la înce­ judeţeană îi dă o altă decizie m u tu ri. pentru câ de cîte ori rul n-ar fi complet. a Liceului pedagogic din Um pentru alimentarea
cu opâ a fabricii şi .s-au
derea pcrlcctionării tehnologiilor dc elabo­ putul anului şi pînâ acum întrece prevede­ de pensionare (289/16. III. am ven it la oficiul respectiv, PETRU BREBEN Deva, se va face eipu- făcut totodată o seric dc
rare a oţelurilor cu oxigen, precum şi valo­ rile cu aproape 4 milioane Ici, iar cheltuie­ 1069) tot cu gradul ÎÎI de in va ­ fun cţiona rii nici nu m-au bă­ nerea temei a ll-o, pen­ pregătiri pentru desfăşu­
liditate. în urma contestaţiei tru toate secţiile univer­ rarea activităţii pe şan­
rificarea măsurilor dc organizare ştiinţifică lile pe 1 000 Ici producţie marfă realizată gat în seamă. Rezemînrlu-mâ
pe care o face în 16 iunie la in baston, um b lu de la Ana la sităţii. tier in condiţii optime in
a producţiei şi a muncii. sînt mai mici cu 15,3 lei dccit era prevăzut. M S P.S.. Nicolae Filipescu este Caiafa, fiind am inat dc pe o ...... j Z S E 1 anotimpul friguros.
internat la In stitu tu l de ex­ zi pe alta".
F O T B A L
Joao Saldanha, antre­
norul echipei rle fotbal a
Braziliei. înapoiat rle cu -
DRUMUL SOCIRLISMULUI-URUMUL SOCIALISMULUI • DRUMUL SOCIALISMULUI
Livrarea produselor agricole la fondul după un „tu r al Euro­
rind la Rio dc Janciro,
pei" dc studiere a dife­
centralizat—datorie de mare cinste şi onoare ritelor formaţii calificate
în campionatul
mondial,
a declarat revistei brazi­
N ic i o re s ta n ţă la în d e ­ sem nate venituri peste cele ducţie cu cele ale cooperativei de soarta realizării şi valori­ ultim ele d o u ă : dc la centrul liene „Vc.ia" că singurul
lucru caic s-a schimbat
stabilite şi să asigurăm o r e ­
tribuire corespunzătoare la din Simeria. Era firesc şi n e­ ficării producţiei agricole să dc legum e şl fructe Uia şi. L a - în Europa dc la ultimul
cesar deci ca acum şi această
dea din colţ in colţ, să caute
campionat dc fotbal, des­
brica de conserve Haţeg. (Co­
ziua-muncă. unitate $rt fi înregistrat dacă fel şi fel de scuze penlni a operativa aepicolă din Hărău făşurat în Anglia, este
nu suplimentări la fondul ccn
acoperi' contractele. Dc cc se
Pe raza oraşului Sim eria se
p lin ire a c o n tr a c te lo r ! află şi cooperativa agricolă din iralizat, cel puţin indejdinirea anume că. avînd putere de le­ şi-a stabilit s<l predea la con ­ angajamentul fizic. An­
trenorul brazilian a a-
uită oare un lucru esenţial şi
tract, in acest an, U2 tone hc.
integrală a planului.
dăucat câ un jucător o­
Sinlandrei, unitate care la p ro­
ducţia vegetală, cu excepţia — Neajunsurile sint cunos­ ge, nimănui nti-i este îngăduit legume şi zarzavaturi. De la fensiv caic intră în spa­
contabilitatea acestei
nnilăti
legumelor, a înregistrat serioa­ cute deci. Ce măsuri s-au luai sub nici un motiv să încalce am primit informaţii cum că. ţiul por(îi adverse prin-
Toamna este pentru lu cră to rii din ag ricultură — Cum t - e fi respectat sar­ ir-un joc tehnic, îşi asu­
anotim pul bila n ţu lu i a c tiv ită ţii unui an de muncă şi cinile contractuale ? se restanţe faţă de prevederile in scopul evitării lor şi a con­ contractele încheiate cu sta­ pînă la zi (30. X 1000) 5 an pre­ mă destule riscuri. El a
term enul scadent de onorare a o b lig a ţiilo r reieşite contractuale La grîu mai arc secinţelor acestora, îndeosebi tul ? dat 70 tone dc legume şi că n>ai spus câ, tn ceea ce
din contractele încheiate cu statul. Cum se înd epli­ — La grîu şi cartofi s-a li­ de livrat 54 de tone, la porum b privind realizarea contracte­ sint speranţe să se livreze priveşte concepţia tacti­
nesc sarcinile asumate? Se re* : lă întocmai prevede­ vrat d eja o însemnată cantita­ 8 tone, iar la cartofi din 105 lor ? 150 dc tone. că, fotbalul european nu
rile p riv in d cantitatea, sortimentele şi calitatea p ro­ te în plus faţă de prevederi, tone reprezentînd plata pentru — P roblem a îndeplinirii o- Să vedem cr >pwr spus de- a progresat prea mult.
duselor? Angajam entele luate în întrecere au aco­ iar la porum b s-au predat 30 muncile executate de I M.A. şi hligaţiilor contractuale a fost 2 . snre conh actele acestei unităţi
perire cu fapte ? de tone din cele 60 stabilite. contractul s-au predat numai dezbătută în cadrul unităţii nreşodinUde Consiliului popu­ Rcfcrimlu-se la meciul
La aceste întrebări. .Brigada fulger" a consemnat acţiunea fiin d în curs de reali­ 55 de tone. Să nu mai vorbim Comitetul orăşenesc de portid HARAU (transmite X. Ihi- lar al comunei llurau. Dumi­ pc caic Saldanha l-a vă­
răspunsurile fa cto rilo r ce sc ocupă de soarta re a li­ zare. Inţelcgînd im portanţa şi tic angajam entele luate ! De a • nu a analizat acest aspect. Iu laitescu). Mai sint cit era zile tru Vnica Tot ceea ce citesc zut între A.C. Milan şi
zării şi va to rilie ă rii producţiei agricole în cîteva u n i­ necesitatea valorificării unor sem enca, consem năm ca nega­ schimb, com itetul executiv a> a se termină cu mult discuta­ — ne-a asigurat prcscdint-rle Est ud ian (os. el a spus că
tăţi cooperatiste. cantităţi sporite de produse la tiv şi faptul că dacă pe to\n> consiliului popular orăşencs tele obli(iaţii contractuale pe — S-a jiredat la contract Şi a
1. O notă bună pentru suplimentări, dar cu fondul centralizat, cooperatorii planul la livrarea le q u m d o r i făcut o analiză pe tenta res 'are cooperativele agricole de început : fasole păstăi — tO fo­ singurul om dc pc teren
au hotărit ca din disponibilul s-a depăşit, pe sortim ente sint caic nu a p rim it lovituri
restanţele cum rămîne ? de producţie. în afară de ceea tretivă in luna iulie. producţie din judeţ le-au în­ rte. castraveţi — 17 tone, rorsă
multe ncrealizări Practica dr
2. Contraziceri cu carul, legume cu... gramul. ce s-a predat pînă acum, să o. acoperi minusurile la unele Care este eficienţa măsuri cheiat cu centrele de legume de r ă n i — 18 tone. gognsari — a fost arbitrul
3. Intre „cu chiu cu vai" şi „om dat-o chix" - suplim entăm contractele cu s o r t i m e n t p e seam a piusuhr or adoptate este lesne de hi <i fructe. Astfel, n su se sfir­ 3 tone. râdăcinoase — 12 tone. Saldanha a declarat câ
e a s c ă şi contrazicerile ce per­
un angajoment realizat parţial. încă 14 500 kg grîu, porum b şi de circa 200 tone varză nu est' 'Ies avînd in vedere cele re sistă la ora actuală între „şe­ cartofi de vară — 15 tone. alt* problema principală pen­
legume — 10 tone ('am ot.it
cartofi Cu realizări asem ăn ă­ o m ăsură gosoodărească, o m c utaic mai sus. Este şi fires< fii" care ţin evidenţa contrac­ tru echipa Braziliei la
toare ne prezentăm şi în sec­ todă onorabilă de a rezolva pi n ra attinci rind îndeplinirea u Şeful centrului dc legume st­ campionatul mondial in
ralivele agricole din jude: net îndatoriri fundam entale o telor. Măcar aşa, o parte din im ate din Uia, Paul Marroviri,
pentru realizarea şi depăşirea torul zootehnic Am preda* blem a acojieririi contractelor '•evine unităţilor agricole — hî.rtii se vor uşura de greuta­ ne-a dot o situaţie cu totul di­ (Mexic „va fi probabil
deja in plus faţă de plan 56 — Cum se explică aceast'1 tea tonelor ce le-au apăsat violenta, şi nu fotbalul".
1 . producţiei agricole. In cea mni cajiete tineret bovin, alte 50 a ­ stare de lucruri? Răspunsa' '■aspect ir onorarea în mtv imaginar vrem e de aproape un ferită, care In urmn-urmt'î.
m are parte, obiectivele stabili- nimale fiind pregătite pentru nî-l dă tovarăşul Ion Irimic exem plar a contractelor — vă an. jioate fi luată ca cea mai pre­ Dar antrenorul brazilian
mine la periferia preocupări
te s-au îndeplinit, iar altele livrare, iar la lapte din l 800 secretarul Comitetului orăşe for organizaţiilor de partid, n Pentru a argum enta a firm a ­ cisă. S-a încheiat contrac* — a spus câ echipa sa va
SIMERIA (transmite N. Tfr- slnt In curs de realizare, fapt Ul cît prevede planul anual nesc de partid Simeria. preşe­ consiliilor de conducere şi a ţia de mai sus. punem cap in ne-a spus interlocutorul — fi pregătită să răspundă
cob) Avem ca interlocutor pe care a permis cooperatorilor am. predat 1 000 hi. avînd po­ dintele consiliului popular oră­ consiliilor pojmlare, cînd se '•ap (dacă se poate) nişte date pentru 20 tone de varză, f» s-a unui joc dur, cu aceeaşi ■
tovarăşul Păun Răvaş, preşe­ sibilitatea ca pînă la sfirşitul şenesc : stabilesc doar planuri a căror pc care le-am primit de la co­ monedă, dacă va fi ca- i
dintele C.A.P. Simeria. A ceas­ din Sim eria să se achite cu anului su depăşim prevederile — Părerea mea este că materializare nu se urmăreşte nuri atica agricolă de produc­ zii 1. i
tă unitate a lansat chem area cinste de obligaţiile contrac­ cu circa 2<> 000 }. Astfel a fost C.A P. Stntandrci dispune d* punct cu punct. Io term enele ţie din llârăiL, dc la Consiliul
la Întrecere către toate coope- tuale. ţi este posibil să obţinem in- condiţii asem ăn ătoare de p r o ­ scadente, factorii răspunzători popular al comunei Hărău şi