Page 5 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PPOIETABI DIN TOATE ŢĂBItE, U N IŢI V Â j Redacţia

Nr. 4614 şi administraţia

ziarului
Duminică

DEVA, str. Dr. Petru Croza, n r S5.
2 noiembrie
talofoane : redactor şei - 1599 ; re*
doctor şei adjunct, secretar de redacţie
1969 şi secţia viaţa de partid - 2138 ; sec*
{iile culturâ-spoit şi probleme cetăţe­
neşti - 8317 ; secţia scrisori, documen­
tare şi externe - 2317 ; secţia industrie
4 PAGINI, 30 BANI şi administraţia ~ 1275 ; lelelon de ser­
viciu între orele 16-24 - 1585.

A
In această lună, Termocentrala Mintia trebuie A X-a ediţie a Conferinţei

pe ţară a cercurilor
să producă energie electrică
ştiinţifice studenţeşti

LU C R Ă R ILE D E I Z O L A ­ Simbâtâ dim ineaţa a început Braşov — studenţii vor pre­
»
9
zenta rezultatele a c tiv ită ţii şti­
cea dc a X -a ediţie a Confe­
in ţifice pe care o desfăşoară
rin ţe i pe ţară o cercu rilo r şti­ sub directa înd rum are a c o r­
in ţifice studenţeşti. In zilele d?
ŢII — de la anonimat, vor desfăşura lucrările secţiei pului profesoral. referatele
l si 2 noiembrie. în Capitală se
C om unicările şi
de ştiinţe social-politice la U- celor mai tineri cercetători,
nivesilate. de ştiinţe econo­ care se vor remarca în cadrul
în prim plan dii economice, iar la In s titu ­ actualei e d iţii a Conferinţei pe
mice — la Academia de stu­
ţară a
ş tiin ţifice
cercu rilo r
tul politehnic din Timişoara,
prem ii din partea M in isterului
rele ale secţiei de tehnologia studenţeşti vor fi distinse cu
co n stru cţiilo r de maşini. In v â ţă m în tu lu i şi a U n iu n ii
(De In trim is u l nostru, pe term ocentrala să producă e- lor după o metodă care Tn continuare, pînâ la 30 Asociaţiilor Studenţeşti din
şan tieru l term oce ntralei. A. ncrgic electrică scurtează durata dc execuţie noiembrie. în sase centre u n i­ România.
M O L D O V A N). Răspunde colectivul lo tu lu i de la 4.') dc zile la mai puţin versitare — Bucureşti. Cluj.
acestei cerinţe de m axim ă în ­ dc IO Agerpres)
In lrc m iile do constructori semnătate ? JCste el angajat Azi (n.n. — 1 noiembrie!, Iaşi. Tim işoara. Tg. Mureş şi
ai termocentralei, exista un cu întreaga d ă ruire şi capa­ îm preună cu şeful şan tieru lui
colectiv care nu are în sarci­ citate productivă a lă tu ri de „Enei go m on ta j". in ventariem )
nă nici înălţarea im p un ătoa­ celelalte colective dc con­ toate punctele de lucru unde i
relor construcţii, nici m on ta­ structori ? m on tu rii au term inat execu­
ju l m a rilo r agregate sau in ­ Răspunsul nu poate fi dccît ţia. pentru a ne putea con­ Astă seară la
stalarea modernei ap araturi a firm a tiv . Dovadă stau rezul­ centra in zilele ce urmează
de comandă şi control M u n ­ tatele acestor lucrători, hotâ- forţele la conductele turbinei, Vedere de ansamblu a celor două furnale de 1000 m.c. din cadrul C.S. Hunedoara.
ca sa este aparent modestă, rire.i fiecărui m u n cito r in la zonele exterioare ale caza­ Livadia
lipsită de spectaculozitate si parte dc a-şi face pe deplin n u lu i şi la conductele de tre ­ Foto : N. GHENA
s-a desfăşurat piuă acum in datori.i cere de la cazan la tu rb in ă
cel mai deplin anonim at — V o lu m u l de lucrări exe­ Sperăm că in această perioa­ Iu cadrul m a n ife s tă rilo r
Acesta este colectivul de cutate pinâ acum — ne relata dă dc m axim ă încordare, de organizate sub egida C om i­ i i EVOCARE ISTORICA
te tu lu i judeţean pe ntru c u l­
lu crători ai lo tu lu i în tr e p r in ­ şeful lo tului, ing Oclav ian muncă intensă, m en to rii —■ în „A11H A l VITEAZUL**
derii 3 izolaţii Bucureşti. Un Diaconii — garantează sigur de fin itiva re a lu crărilor, a p ro ­ tu ră şi artă. astă seară, pc
colectiv rcstrîns. compus din ră m u n c ito rii izolatori şi t in i­ belor tehnologice şi de reglaj scena că m in u lu i c u ltu ra l din Cn p rile ju l îm p lin irii a 370
UiO de m un citori. 2 m aiştri si chigii vor executa in tim p u l — vor alege cel m ai raţio na l PROGRAMUL UNIVERSI­ | Pe seama productivităţii satul L iv a d ia va avea loc de ani de l.i intrarea lui M i*
-.*i inginer. O bie ctivul a c tiv i­ o p tim cei 70110 m p dc izolaţii flu x tehnologic, vor manifesta TĂŢII SERALE DE MAR- i iu i spectacol m uzical-core- bai Vitea/.ul in Alba Iiilia ,
tă ţii lor îl constituie executa­ care ne-aw mai rămas, astfel mai m ultă atenţie faţă de izo­ g ra fic la care îşi vor da con­ la Mănăstirea Dcalu, dc lin ­
rea tu tu ro r lu c ră rilo r de izo­ in c it din partea noastră gru la ţiile deja executate de noi XISM-LENINISM DEVA | muncii cursul fo rm a ţiile artistice t gă Tîrgovişio,' unde se află
laţii şi de protecţie term ică a pul să aibă create toate con­ şi nu Ic vor mai deteriora, ale Casei dc c u ltu ră d in o­ depus capul marelui dom ni­
agregatelor aferente p rim u lu i d iţiile de funcţionaro in aşa fel incit ritm u l lu c ră ­ Luni, 3 noiembrie a.c„ i U tilizare a mai ra ţio na lă a sp a ţiu lu i dc fabricaţie. raşul Haţeg. S picuim din
bloc energetic V olum u l aces­ Avem asigurată baza m ate­ r ilo r noastre să nu fie stinje- Io ora 17, in sala festivă \ a m a şin ilo r, u tila je lo r şi a lim p u lu i «Ic muncă a per­ lor. a avui loc o evocare is­
tor lu crări nu este nici redus rială şi forţa de muncă nece­ nit. In mod special se im p u ­ I mis co le c tiv u lu i tu rn ă to rie i nr. I din Călău să spo p ro g ra m : cintcce populare i I torică. Cont. univ. D um itru
şi nici lip sit de însemnătate sare, mai p u ţin 10 du lg heri ne această cerinţă in zonele o Liceului pedagogic din ; rcască, faţă de prevederi, p ro d u ctivita te a m u n cii cu haţeganc in te rp re ta te de so­ Almaş şi Vasile Nctca. au
vorbit despre figura donini-
D im potrivă , el măsoară 42 000 care ne străduim sâ-i re c ru ­ unde aceştia lucrează sup ra­ Deva, se va face ei pu­ i 8.2 la sută S porul de producţie o b ţin u i pe această ca­ liş ti şi un grup in stru m e n ta l, to rn liii iu istoria patriei şi
m p de izolaţii şi sule de tone tăm De altfel, din cei 7 000 pus cu noi. nerea temei a 11-a, pen­ le — la radiatoare, c ilin d ri, piese mecanice — lo la li- evo lu ţia fo rm a ţie i dc dan­ idealul său de unitate naţio­
de cărăm idă refractară înzidi- m p de suprafaţă izolată, 2 000 tru toate secţiile univer­ ! /cază %2 dc tone. Dc rem orcai că depăşirea rap ortată nală F orm aţii artistice ale
lâ la focarul cazanului vor fi fin a liza ţi pînâ d u m in i­ su ri şi a b rig ă zii artistice
că. 2 noiembrie. Pentru a su­ sităţii. i a fost realizată in c o n d iţiile red uce rii p re ţu lu i de cost ele. Casei Hc cultură din Tîrgn-
Fără efectuarea la tim p a .(COMTlNUAJtf IM nO. » l-o) j cu 455 000 rle lei. vişte au prezentat un specta­
acestui com plex de lucrări, p lin i deficitul de dulgheri, i col evocator.
fără asigurarea protecţiei te r­ fo rm a ţia de lăcătuşi condusă i
mice a agregatelor energetice, de Ion Grozone, a Început c- NO UTĂŢI LA
punerea în fun cţiune la te r­ xccularea unor schele in zona EDITURA TE n M C A
men a g ru p u lu i nr 1 este im ­ critică a canalelor do gaze
arse
In acelaşi tim p, echipa
posibilă De aceea, lu cră to rii i Editura tehnica anunţă a­
de la lotul de izolaţii au de­ de izolatori, condusă de co­ Întîlnire cu m i t n AGENDA LUCRATORILOR DII AGKICDLTUDA I pa riţia in arest trim estru A
venit la ora actuală pioni de- m unistul Ionel Nedclea, s-a > j mai m ultor tip ă ritu ri nece­
p ro fila t la ‘lu cră rile dc izblaţii medicii
bază in ampla bătălie ce se sare celor cu preocupări in ;
cu plăci din p c r lit in zona
dă pentru ca in această lună tu rb in c i şi pregătirea iz o la ţii­ i domeniul m atem aticilor mo* j
V in e ri a a vu t loc la Casa i derne. Ele sc intitulează „C î- !
de c u ltu ră din oraşul Brad I teva probleme matematice i
o „m asă rotundă**, organiza- i ONORAREA INTEGRA­ EXECUTAREA OGOA­ : interesante**, lu n a re cc se i
lă dc Com isia judeţeană j • rtislince prin metodele o ri- j
p e ntru răxp in dire a cunnş- j î cinalo de rezolvare expuse, :
tin ţe lo r c v ttitra l-ş liîn ţific o j LĂ A CONTRACTELOR RELOR DE TOAMNĂ } ..Culccerc He probleme de J
Cu acest p rile j a fost dez­ ! m atem atici pentru ingineri** :
bătută lenta „B o lite de plâ- j şi „Problem e re/olvatc de j
n iîn i'. * (clinică nucleară** — prim a i
i de acest gen în limba romă* {
D iscu ţiile — u rm ă rite cu Cap de afiş pe agendj a c ţiu n ilo r in agricu ltură continuă Rolul şi însemnătatea executării ogoarelor de toamnă se I nă.
lucrare de bază a solului condiţionează in măsură hotâritoare !
! viu interes dc un num eros să se afle îndeplinirea tu tu ro r o b lig a ţiilo r asumate prin < on riinosi: bine dc către toţi lu crătorii din agricu ltură Această
i p u b lic — au fosl susţinute ( trueteîe cu stalul Exixlâ suficiente dovezi rare atestă că in i d e s c o p e r ir i:
j dc m ed icii M ar ia Breazti, j u n ită ţile agricole cooperatiste unde s-a m uncit cu dăruire şî pa soarta producţiei la hectar. Recoltele de peste 2000—3000 kg j ARHEOLOGICA
i Iorda n O ragom ir, O lim p iu | siune. realizările sînt m ulţu m itoa re, cooperatorii av ind po­ po rum b boabe, 20-25 tone sfeclă. 10-15 tone cartofi sau |>cste j
| Pârău, Ionel Costina, S epti- j sibilitatea să suplimenteze ob lig a ţiile iniţiale. O b ţin in d poslo 15 tone legume la hectar, obţinute în acest an de către u- i La capătul unor îndelunga- I
j n iiu G îrbea şi Ion Liea. j 3500 kg porum b şi 12 300 kg < artofi la h e c ljr. cooperatorii nelc cooperative agricole p rin tre care a m in tim pc cele din I tc cercetări arheologice, în- ;
din Foit s-nu angajat să livreze in plus. faţă de contracte, la Nimcria. Pricaz. Fo]t. Căslău. Purcea M iră şi altele, reliefea­ | treprinsc sub conducerea Icc- i
fondul centralizai, im portante ca n tilâ ţi dc produse ză cn prisosinţă necesitatea efectuării neîntîrziate a a ră tu ­ j torului universitar Sever Du- j
rilo r | m itraşcu, studenţii Facultăţii
Sini. însă, din pâ< ate nu puţine Ia num ăr, cooperative a
Pentru navomo- | gricolo caic tărăgănează in mod nepermis onorarea o b lig a ţi­ Acum. după încheierea semănatului şi a recoltărilor, } de istorie, Hc la In stitu tu l
ilor eonlraeluale. Pe lista restantelor la livrarea griulu i, po s-au creat c o n d iţii favo ra bile in fiecare cooperativă agricolă i pedagogic dc tre i ani din O*
deliştii din rum b ulu i, c a rto filo r si legumelor, eu r a n lilă li <c depăşesc şi fermă dc stat pentru folosirea tractoarelor la arături. Din S radea, au descoperit in zona
eite 100 tone de produse, se situează o serie de un ită ţi p r in ­ situa ţiile p rim ite la Direcţia agricolă judeţeană, reiese că | lo ca lită ţilo r Cociuba Mare şi f
j Petroşani tre rare a m in tim pe rele din Clopol.ivn, Sâlaşu de .Sus. Sâla- pînâ la începutul lu n ii noiem brie a.c.. in cooperativele a g ri­ j Rohani, din depresiunea Ho- 1
şu dc Jos. Unşi. .Săleiva şi altele Cnnoselnd faptul ră n im ă ­ cole s-au arat pentru insăm înţârilc de prim ăvară peste 0 800 | Iodului, o aşezare dacică da* j
| La ieşirea din Petroşani. nui nu-i este îngăduit să Încalec disciplina contractuală, orice hectare, din cele 14 200 planificate, ceea ce reprezintă 48 la i tind din secolele trei şi pa- j
> tru ale erei noastre, aşezare ■
; lingă Casa p io n ie rilo r, exis- m otive" s ar invoca pentru a ..justifica** resLinţele. acestea sulă din prevederi. De asemenea. în I A S .-u rî s-au efectuat alcătuită dîn locuinţe de su- j
nu şi găsese locul. Acoperirea ronţ raclelor se face num ai cu ogoare în vară şi toamnă pc terenurile destinate tnsâmînţă-
[ ta un eleşteu neanicnajat şi : ■ prafaţă, şi nu din bordeie, j
j nensanat. G ospodarii n u m i- i produse agricole rilo r dc prim ăvară pe 30 la sulă din suprafaţa stabilită ■ cum sînt cele cunoscute pină |
j c ip ru lu i i-au găsii te re n u lu i \ O expresie a lipsei dp sp irit gospodăresc este oferită si Avînd în vedere că vremea se poate schimba dc Ia o zi in prezent.
; respectiv in fre b iiin ţa vc. Se j de conducerile C A P. Unirea. Vaidei, Ostrov. M â rlip c ş h si la alta. venirea p lo ilo r sau îng heţului îngreunînd m u lt lu ­
j va am enaja aici un baziu i ale altor unităţi de unde nu s-au preluat deloc sau au fost l i ­ crarea. se im pun a fi luate măsuri energice în scopul folo­ S T A Ţ IU N IL E
j p e n lrii încercarea navom o- : vrate cant ităţi in fim e de produse fală de sarcinile prevăzute. sirii din plin a tim p u lu i prieln ic şi u tiliz ă rii tractoarelor cu DE PE V ALEA O LT U LU I
■ dclclo r. N avom odehşfii de j Deşi an dc an beneficiază de un a ju to r substanţial d in partea m a xim u m dc randam ent O cerinţă esenţială ce stă in faţa tSI SPORESC
I la Asociaţia spo rtivă „ J iu l' • stalului, cooperativa agricolă din M ă rlin e şli este datoare la com itetelor de direcţie ale I.M.A., şefilor secţiilor dc meca­ CAPAC ITATEA DE CAZARE
: Petroşani îşi doreau dc m u l- \ fondul centralizat cu peste 100 tone porum b si fasole Pină nizare si a m ecanizatorilor este asigurarea fu n cţio n ă rii tu- I
\ lă vre n ic aşa ceva. eînd consideră tovarăşul Ion Bîreeanu. preşedintele C A T ., lu ro r traeloarelor în brazdă, organizarea lu c ru lu i in schim ­ A tractivele staţiuni He pe j
i L u c ră rile de am enajare a ! ră mai poate persista o astfel de situa ţie? Aceeaşi întrebare bu ri prelungite, jar acolo unde există po sib ilită ţi trebuie să Valea O ltu lu i — Călunăncşli, |
; no u lu i bazin au începui zi- i o adresăm şi preşedinţilor celorlalte unităţi cooperatiste vizate se lucreze şî după ce se întunecă. Govora, O lin cşti — care i
j lele acestea. El va avea fo r- j ca exemple negative Pentru a asigura term inarea executării « râ tu rilo r găzduiesc anual circa 85 000:
j mă de paletă, cu o su p ia fa - | Restanţe deloc neglijabile la onorarea contractelor se în tr-u n tim p cît mai scurt este de aşteptat ca în dc persoane, îşi dezvoltă ca- <
i ţă de I 700 nip şi adîneim e j semnalează si la C A P Gcoagiu, Aurel Vlaicu, Sîntâmăria. fiecare cooperativă agricolă să se elibereze toate suprafeţele pacitatca de cazare. La Căli- i
: de 80 cm M a lu rile vor fi a- ! Sinpctru, Zam etc. care mai sînt ocupate cu coceni sau furaje, crelnd astfel me­ înăne.şti sc află în eonstruc- i
(ic două m ari complexe bal- !
: m enajate astfel ca e x e rc iţi- : can iza to rilo r un fro n t de lucru corespunzător F.ste in e x p li­ neare. cu aproape 800 locuri. I
• ile m u ltip lilo r cam pioni na- i Este de datoria o rg an izaţiilor de partid, a con siliilo r cabilă tărăgănarea ce se manifestă In p riv in ţa elibe rării te­ Sc dezvoltă, de asemenea, i
* lio n a li la navom odclism să : populare si organelor agricole judeţene, ca in aceste zile să renului, în prezent Ia C A P. Banpotoe, Hârâu. Deva etc. a-
staţiunile Govora şi Olăneşti. ;
i poată fi u rm ă rile de specia- j se ocupe cu întreaga răspundere dc asigurarea în d e p lin irii flîndu-se încă m ari can tităţi de coceni netâiaţi şi netranspor­ prin extinderea şi amenaja- i
lo ri. Şi, cine şlie. poale că \ integrale a sarcinilor p rivin d livrarea produselor agricole la rea unor pavilioane balneare !
: d in tre p riv ito ri, navom oile- j taţi dîn c iin p Astfel, pe lingă că se pierde o sursă im p o rta n ­ şi a caselor dc odihnă
fondul centralizat al statului. tă de furaje, nici a ră tu rile nu pot fi efectuate la timp.
; lis m u l va recruta adepţi. i
I.\ TÎR G O VIŞTE —
TELEFOAN E CU S NUMERE I
Tnccpînd He sîmbătă, oraşul :
Tîrgovişlc a trecut la siste- \
„Ncmnîputînd să suport, am du-i cinstea rle a avea cca mai avea o experienţă bogată, o ma­ şul Laig a manifestat, paralel reri, ar trebui să admitem şi propriu, în activitatea de partid boratorîlor, la cumularea dc mul <le 5 numere «Ic telefon, i
fost nevoită să-mi dau demisia". înaltă răspundere în oraş, un re putere dc muncă, orgoliul cu liotărîrea dc a face treabă icleca că istoria oraşului a în­ şi de stat în locul principiului funcţii şi. in final, la exercita­ datorită încheierii lucrărilor :
„Solicit ca asupra lui să sc ia activist eu vechime in munca l-a împins spre neîncredere in (in urest sens la Petrila au fost ceput o dală cu venirea tovară­ conducerii şi muncii colective rea deplină a „personalităţii" He extindere a centralei te- !
măsurile cuvenite". „Sintem ho- de partid, un cadru dc condu­ oameni obţinute rezultate meritorii, mai şului Laîg in postul de primar n-a losl clocit un pas foarte mic, preşedintelui consiliului popular, lefonicc autoniale locale i
tăriţi să ajutăm organele dc cere să comită asemenea aba- i Nu avea încredere nici în co­ ales în ceea ce priveşte. acţiu­ al Petrilci. pas pc care, de altfel, l-a şi la hotarîri luate de unul sin­ Centrala telefonică a numi- j
partid care vor veni să verifice teri de la normele muncii de \ laboratorii săi cei mai apropiaţi, nile edilitar-gospodăreşti) o a- Desigur că pentru a-şi scoate făcut. gur şi nu o dată la încălcarea cipiulni asigură acum inte- j
abaterile grave sâvîrşite şi am — Corect era ca tovarăşul unor hotâriri şi legi S-a ajuns grai necesităţile localităţii [
dori să sc curme cu aceste abu­ Laig să-şi cunoască înainte dc pină acolo Incit funcţionarii
zuri grosolane". toate oamenii, capacitatea lor consiliului popular afirmau că SCRIMA l |
Cuvintele, citate din mai m ul­ de muncă — îşi exprimă păre­ „problemele se rezolvă cum ho­
te sesizări adresate de oameni rea tovarăşul Traian B la j.p rim - tărăşte tovarăşul Laig" nu cum j Concursul internaţional de î
nî muncii organelor judeţene şi „EU SINT TOTUL“ concepţie vicepreşcdinte al Consiliului cereau liotârîrilc consiliului, le­ j scrimă de la Budapesta a :
centrale de partid, acuză, cer e- popular municipal Petroşani. gile noastre. j continuat m desfăşurarea !
lucidurea cazului. N-ar fi apă­ Dar, in loc să-şi cunoască cola­ S-a creat astfel o atmosferă : probei feminine ilr floretă. :
| Confirmind
excelenta formă :
rut tn coloanele ziarului dacă boratorii în activitate, a plecat de neîncredere in justeţea mă­ j în caic sc află. florclisla Olea :
dincolo de ele n-ar fi fost fap­ urechea la diverşi salariaţi ce- surilor pe care le lua prima­ | Orhan-Szalm (Ronulniu) a rc- i
te reprobabile, sâvîrşite de un rînd „re la ţii" de la eî despre rul oraşului. Măsuri arbitrare j purtat un frumos succes, io- :
om a cărui menire şi datorie tovarăşii cu munci de răspun­ in cele mai multe cazuri, o at­ i lalizitxl in turneul final ’» !
erau apărarea legalităţii socia­ străină partidului nostru dere in comitelui orăşenesc de mosferă de suspiciune în care j victorii.
liste. aplicarea neabătută a le­ partid şi consiliul popular. Din­ obiectivitatea a fost înlocuită
gilor statului, respectarea stric­ tre aceştia şi-a alcătuit un fel cu favoritismul, calmul cu brus­ | Proba <le sabie pc ecliipr
ta a înaltelor principii ale ac­ de lol de inloi maiori despre carea lucrătorilor consiliului | a fost cişticată <le solcefio* :
tivităţii de partid, a spiritului ceilalţi colaboratori şi tovarăşi popular „Tovarăşul Laig a in- | nata U.R.S.S., urmată de I n- :
de echitate, o ţinută morală de muncă pe earc-i suspecta, teput şă bală bufetele şi res­ | caria. Polonia şi Bonuinia.
ireproşabilă. Itîndurile de faţă, parlid. de la legile ţării, de la tn membrii biroului, tn secreta­ titudine de completă subapre­ şi mai mult in evidenţă „calită­ nu lc mai încredinţa sarcini. taurantele pentru a-i găsi pc
însă, vin să condamne in nu­ morală ? Faptele sesizate şi rii comitetului orăşenesc de ciere la adresa comitetului o- ţile" a făcut promisiuni, a dat Fostul vicepreşedinte al comi­ lucrătorii consiliului popuhu j IÎOX
mele acestor norme de condui­ confirmate de verificările între­ parlid. Deşi încă de la instala­ răşcnesc dc partid, a consiliu­ asigurări dc felul celor „Lăsaţi tetului executiv — care in pa­ j
tă pc acela care Ic-a încălcat prinse ii atestă fără drept de rea in funcţia de prim-secretăr lui popular. „F. firesc- să fie că fac cu treabă, pun cu lucru­ ranteză fie spus a muncit mult, EMIL PLEŞA j Efliîpa de ho.v a clubului i
fiind primul secretar al Comi­ tăgadă vinovăţia al Comitetului orăşenesc de neajunsuri — spunea tovarăşul rile la punct. Voi n-aţi fost în deşi a avut o sene de lipsuri preşedintele Colegiului I Steaua Bucureşti a sus(innl ■
tetului orăşenesc de partid Pe- — Este un om orgolios, plin partid Petrila a fost ajutat în ­ Laig pe un ton degajai — de­ stare, fără mine nu puteţi face pentru care a şi fost scos din judeţean de partid ; în Berlinul occidental o în- i
tn la şi primar al oraşului — de sine — relatează tovarăşul deaproape să cunoască realiză­ oarece cei care au fost înain­ nimic. Eu trebuie să fiu peste muncă, — a fosl pur .şi simplu SIMION POP j tiln irc cu echipa llcrtha Pu- ■
Laig Stanislav. tot. Dacă n-aş fi cu..." A fir ­ transformat în transmiţător de i siliştii români au obţinui ;
Ioan Chcrechcş, societarul co­ rile din oraş, problemele care tea mea n-au făcut nimic Nu sarcini, atribuţiile lui „cumu- ! victoria cu scorul de 6—5. O ■
Cum a fost posibil ca un om maţii care reflectă pregnant o r­ j impresie deosebită1 au lăsat i
tn caro cetăţenii oraşului, co­ mitetului de partid dc la E.M. aşlcaptă rezolvarea comitetului s-au interesat dc probleme, au goliul, îngimfarea. lindu-lc" tovarăşul Laig. Este i Gîju. Popa şi Năsiae. Lume- !
muniştii, organele fie partid an Petnla şi secretar al comite­ orăşenesc de partid, a organului umblat cu alte (?!) lucruri". Dc la această concepţie Ia a- doar un exemplu. Procedeu) a ; zeanu a pierdut prin kn în 1
avut deplină încredere acordin- tului orăşenesc de parlid Deşi local al puterii de stat. tovară­ După asemenea declaraţii şî pă­ plicarca unui „stil de muncă" dus la ştirbirea autorităţii cola- I j fa|a l-î Yadicar.