Page 4 - Drumul_socialismului_1969_11

Declaraţia Consfătuirii miniş­ | Proiectul de rezoluţie iniţiat

de România privind educarea
trilor afacerilor externe din

U# | tineretului a fost adoptat

statele participante la Tratatul NEW Y O R K 31 (Agcrpres). — şi cu lupta pentru pace, liber­ In încheiere, rezoluţia cere

.Adunarea Generală a O.N.l'. tate, lichidarea colonialismului, secretarului general al O NU.
a adoptat proiectul dc rezolu­ rasismului şi apartheidului, a- şi instituţiitor specializate care
ţie, ini|iat de România, privind pârinrt astfel credinţa tineretu­ se ocupă cu problemele tinere­
de ia Varşovia educarea tinerelului în spiritul lui în aceste valon. guver­ parat nevoile acestuia in ţările
lului să defincasc.ă în inocl se­
recomandă
Rezoluţia
respectului fa(ă dc drepturile şi
libertăţile omului, precum şi nelor ca, atunci cind îşi for­ dezvoltate şi în curs dc dczAol-
participarea tineretului la dez­ mulează politica naţională in larc şi să propună eventuale
P R A G A 3l (Agcrpres). — V in e ri au luat sfirşit la calea spre exam inarea în con­ voltarea naţională. Rezolului, problemele tineretului, să asi­ soluţii care se impun. Dc ase­
Traga lu cră rile C o nsfătuirii m in iş trilo r afacerilor e x ­ tinuare şi a altor probleme căreia pe parcurs i s-au alătu­ gure o coordonare mai bună a menea, rezoluţia cere secreta­
terne ai statelor socialiste m em bre ate T ra ­ care interesează statele e u ro ­ rat alte IC state, in calitate de metodelor pentru a răspunde rului general să examineze m ij­
tatului de la Varşovia, semnalare alo A p e lu lu i pene, a căror rezolvare ar co­ coautori, fusese discutată şi n- nevoilor şi aspiraţiilor acestuia loacele prin care O.N.U. va pu­
de ta Budapesta — K P . Bulgaria. K.S. Cehoslovacă. respunde în tă ririi păcii in E u ­ probatâ în unanimitate dc Co­ Ne asemenea, ea recomandă să tea să servească mai bine obi­
R. D Germană. R. P. Polonă, Republica Socialistă ropa. ar con tribu i In dezvolta­ mitetul nr, «1 pentru probleme­ sc creeze tineretului, in special ectivele enunţate şi, mai ales,
România, R.P. Ungară şi l'.ItS .S . Consfătuirea a fost rea unei la rgi colaborări reci- le sociale, umanitare şi cultu­ în perioada deceniului al doi­ măsurile cc trebuie luate pen­
dedicată discutării unor probleme legate de pregâti- proc-avantnjonse între toate rale. In cadrul dezbaterilor, nu­ lea al Naţiunilor Unite pen­ tru stabilirea de contacte eu ti­
rra conferinţei general-euiopene in problem ele secu­ statele europene şi la asigu­ meroşi delegaţi au subliniat a­ tru dezvoltare, ocazii de a par­ neretul şi orgnniz.iţtilc interna­
rităţii. rarea în Europa, aşa cum s a portul substanţial adus dc ticipa la elaborarea şi executa­ ţionale dc tineret şi dc «a p rr-
Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă p rie ­ statorn icit şi există ca astăzi, România pc pl<m internaţional rea planurilor naţionale de dez­
tenească, tovărăşească şi s-a încheiat prin semnarea a unei securităţi tra in ice ba­ la eforturile pentru găsirea a- voltare şi a programelor de v.enU un raport Adunării Cic-
unei declaraţii comune. zate pe p rin c ip ii colective şi vclor măsuri şi programe in v e- cooperare internaţională. n era le cit mm curind posibil.
pe e fo rtu rile comune ale por rlcrca educării generaţiei care
In zilele do 30 şi 31 o cto m ­ a declarat că este gata să
brie 1969, Ja Praga a nvut loc contribuie la pregătirea şi ţ i ­ tic ip a n ţilo r la conferinţa ge- va conduce mîine destinele o-
Consfătuirea m in iş trilo r aface­ nerea conferinţei general-eu- neral-europeană a statelor inenirii în spiritul idealurilor G E N E V A — Corespnnden - p o if’ze l ii alt element pozitiv
rilo r externe ai statelor p a r ti­ ropene. Toate ţările sem nata­ Guvernele ţâ rilo r p a rtic i­ nobile de pmv. colaborare şi Iul Agcrpres, H, Lim an, tra n s ­ pe cure am dori sâ-1 relevăm
estr prezentarea de râ tre d<
cipante la T ra ta tu l dc la V a r­ re ale A p e lu lu i de la B u d a ­ pante la prezenta consfătuire amiciţie în tre toate p o poarele mite : joi seara a luat sfîr.şit
şovia, la care au p a rtic ip a t: pesta au răspuns pozitiv. propun, în scopul pre gă tirii lumii. sesiunea C om itetului pentru legaţiile U R S.S. şi S.U.A.. in
din partea R P . B ulgaria — In rcea ce-i priveşte. m i ­ conferinţei gcneral-europenc, Rezoluţia subliniază <â A du­ dezarmare. Euinrl cuvintul. şedinţa din 30 octom brie a.r.,
I. Basev ; din partea R..S Ce­ niştrii afa cerilor externe ai să se examineze aceste consi­ narea Generală a O.N.IJ. consi­ delegatul român. Constantin a unui text revizuit al proiec­
hoslovace — J. M arko ; din statelor participante la T ra ­ derente în cursul unor consul­ deră eă trebuie să sc ia măsuri tieorgescu. a atras «itenţia co­ tu lu i de lrat.it.
partea R D , G ermane — O. tatul dc Ja Varşovia, «ncţio- tări bilaterale sau m u ltila te ­ pentru a prom ova prin toate m ite tu lu i asupra c o n sid e ra ţii­ Sc înţelege, a continuat de ­
W jnzer ; din partea R.P. Po­ nind din însărcinarea gu ver­ rale între statele interesate. mijloacele educarea tineretului lor dc p rin c ip iu cu p riv ire la legatul român, că — datorită
lone — S. Jedrychowski ; din nelor lor, propun urm ătoarele Ele sînt, desigur, gata să exn- JAPONIA. Cea mai mare linie de presă mecanică, a fost in ţările şi teritoriile aflate sub chestiunea interzicerii am p la­ tim p u lu i scurt care a mai ră ­
partea R e pu blicii Socialiste probleme pentru includerea mineze şi orice alte propuneri instalată fa întreprinderea comercială de maşini Toyota Motor ocupaţie străină în spiritul gră­ sării de arme nucleare şi dc mas pinâ la încheierea lu c ră ­
România — C. Măncscu ; din în ordinea dc zi a con ferinţei îndreptate spre pregătirea Această linie constă din 5 tipuri de prese mecanice cu energie birii procesului de decoloniza­ alic «urne de distrugere In rilo r no«istre — exam inarea
partea R P. Ungare — K Kr- gcncral-curopcne. prn rtieâ şi asigurarea succe­ electrică. re. eliberare naţională şi auto­ masă pe te rito riile subm arine p re ved erilor te x tu lu i revizuit
delyi, ad ju n ct al m in is tru lu i 1. Asigurarea securităţii eu­ sului con ferinţei gencral-eu- determinare. şi suboccanicc şi în subsolul al proiectului de tratat, a p ro ­
afacerilor externe ; din partea ropene şi renunţarea la fo lo ­ ropene Rezoluţia invită în mod so­ lor, expuse an te rio r de dele­ p u n e rilo r şi sugestiilor ava n­
U.R.S.S, — A Gromîko. sirea forţei sau la am eninţa­ M in iş trii afacerilor externe r lemn tineretul sâ-şi reafirme gaţia României In continuare, sate dc delegaţiile din C o m i­
Guvernele reprezentate la rea eu folosirea acesteia în au e xp rim a t, în numele gu­ credinţa în dreptul internaţio­ v o rb ito ru l a declarat : In u l t i ­ tet va continua în perioada
consfătuire au subliniat nă­ relaţiile reciproce d intre sta­ vernelor lor. convingerea că. nal. în principiile şi obiectivele ma perioadă, d a lo rilâ îm p re ju ­ ce urmează la sesiunea A d u ­
zuinţa şi voinţa lor dc a în ­ tele din Europa în ciuda unor greutăţi noîn- Cariei, care vizează realizarea ră rii că delegaţiile U.R.S.S şi n ă rii Generale a O rganizaţiei
tre p rin d e noi paşi, in d iv id u a l 2 Lărgirea re la liilo r com er­ lâ turate încă, toate pro blem e­ păcii internaţionale. stabilirea S.U.A. au prezentat un p ro ­ N a ţiu n ilo r U nite cu p a rticip a ­
şi în colaborare cu alte state, ciale. economice şi tehnico- le legate de pregătirea şi ţ i ­ PREZENTE ROMANEŞTI unor relaţii dc coopcr.irc şi iect comun de tratat şi fa p ­ rea tu tu ro r m e m b rilo r O rga­
în scopul destinderii, al con­ ş tiin ţifice pc baza egalităţii în nerea conferinţei g cn cral-ru - prietenie intre state. Totodată, tulu i că delegaţiile altor ţâri nizaţiei. Im p o rta n t este ca do­
solidării securităţii şi al dez­ dre pturi, in scopul dezvoltării ropene — fio problem e legate rezoluţia atrage atenţia guver­ «iu av.insat documente de lu ­ cum entul ce se va elabora în
v o ltă rii colaborării paşnice in colaborării politice între sta­ dc ordinea de zi. de cercul de nelor asupra responsabilităţilor cru. propuneri şi sugestii, dis­ final să ţină scama dc in te ­
Kuropu. Ele rea firm ă v ia b ili­ tele europene participare sau de m o d a lita ­ EXPOZIŢIE l.)E FOTO­ GALA DE FILME ce le revin in privinţa promo­ cuţiile au dobînd it un carac­ resele şi d re p tu rile legitime
tatea prevederilor A p e lu lu i de Statele socialiste semnatare tea de convocare — vor pu­ GRAFII vării unei politiei compatibile ter concret. p e rm iţîn d un ale tu tu ro r statelor, m ari şi
la Budapesta, din 17 m a rtie ale prezentei de claraţii sînt tea fi rezolvate dacă fată de H ELSIN KI 3l (Ayerpres). cu drepturile omului şi libertă­ schim b u lii de păreri cu p r i­ mici, astfel îneît ci să în tr u ­
19G9. al statelor pa rticip a n te pro fu nd convinse că discuta­ aceste probleme sc va mani-., HAVANA 37 — C orespon­ In sala cinem atografului vire la stip u la ţiile pe care nească o adeziune cil mai
la T ra ta tu l de la Varşovia rea fructuoasă h problem elor festa bunăvoinţa şi năzuinţa dentul Agerpres, V. Statua­ „Dipoli" din Helsinki a avut ţile sale fundamentale, precum tra ta tu l va trebui să le încor- largă.
către toate ţă rile europene. m enlionate şi realizarea unui sinceră spre înţelegerea re c i­ te, transmite : La Havana loc o gală de film e ro m â ­
P a rtic ip a n ţii la consfătuire orord In legătură cu ele ar procă. S-a deschis expoziţia de f o ­ neşti.
au acordat cu acest p rile j o con tribu i la destinderea încor­ (uiverne le statelor 11 P tografii „Prin România de Cu această ocazie au fost
atenţie deosebită pregătirii dă rii în Europa, la creşterea Bulgaria. R S. Cehoslov ară. azi", organizată de Consiliul prezentate film ele „ P ădu­
convocării conferinţei grne- înţelegerii reciproce, la dez­ 11 D. Germană. IIP . Tolonâ. naţional al culturii din C u­ rea spânzuraţilor", „ Dumini­
ral-curop cnc în problemele volt arca unor relaţii paşnice Republica Socialistă România. lta, in colaborare cu că la ora 6V .şi „Lanterna cu
securităţii şi colaborării în şi prieteneşti între state şi. in R P Ungară. U 11 S.S elim ină ] R.R C.S. Expoziţia cu prin ­ amintiri
Europa. Ei avi constatat cu sa­ acelaşi tim p, la înfăptuirea toate statele europene. în in ­ de o suită de imagini, care Film ele rom âneşti s-au
tisfacţie că propunerea dc t i ­ securităţii în care sint în mod teresul v iito ru lu i paşnic al oglindesc activitatea eco n o ­ bucurat dc un succes d eo s e­
nere a unei conferinţe gene­ vital interesate toate popoa­ contine ntului, să depună (Tor­ mică, socială si culturală bit
ra 1 •europene s-a bucurai de rele Europei Succesul unei tu ri pentru convocarea cil desfăşurată in ţara n oastră,
un larg ecou pozitiv din par- conferinţe gcncral-curopcne mai urgentă n conferinţei ge­ precum şi cele mai fru m oa­
t o.i m a jo rită ţii statelor euro­ ar constitui un evenim ent is­ neral europene rare. după pă­ se Staţiuni dc odihnă din CONCERT
pene. Această propunere a toric in viaţa contine ntului rerea lor. ar putea să aibă lor Car poţi şi de pc litoralul
devenit obiectul unei e x a m i­ nostru si ia viaţa popoarelor la H elsinki. în prim a ju m ă ta ­ Mării Negre. HELGRAD 31 — Cores­
nări active dc lucru in Euro­ întregii lum i El ar deschide te a an ului 1970 pondentul Aqerpres, N. Plo-
pa. in cursul căreia s-au e x ­ In cuvintul rostit cu acest peatiu, transmite : Violonis­
prim at considerente concrete Basev, m in istru l afacerilor externe al R.P Bulgaria, prilej, scriitorul C esar Lopz tul Ion Voicu a întreprins
în diverse probleme legate dc Mnrlco. m in istru l afa cerilor externe al R. S Ceho­ o subliniat extinderea co n ­
pregătirea conferinţei, ceea ce slovace. tinuă a legăturilor culturale un turneu fn Republica S o ­
croca'/ă po sib ilită ţi reale p e n­ W inzer m in is tru l afacerilor externe nl R D G e r­ rubano-romutte şi im portan­ cialistă Federativă Iugosla­
tru organizarea ro n fe rin tc i şi mane. ţa lor fn rit ţări rea prieteniei via C oncertele date la B el­
realizarea securităţii c u ru p o Jtfclryeliovvski. m in istru l .Tăcerilor externe al R. P. dintre cele două ţări După grad, Zagreb şi Skoplie s-au
nr. prin efo rtu ri comune. în Polone. vernisaj a jos prezentat fil­ bucurat de un succes d eo s e­
interesul tu tu ro r statelor şi Măncscu. m in is tru l «Tăcerilor externe, al R epublicii mul docum entar rom ânesc bit. Publicul a apreciat m ă ­
popoarelor Europei. Socialiste România. „Orizont bucureşte.an“ care iestria violonistului, răsplă-
A fost, dc «asemenea. în lîin - K Erdelyi, ad ju nct al m in is tru lu i afacerilor externe s-a bucurat de o caldă pri­ tindu-l cu aplauze îndelun­
pinatâ in mod favo ra b il in i­ al R P. Ungare. m ire din partea asistenţei. gate.
ţiativa preţioasă a g u vern ulu i A Gromîko. m in is tru l afacerilor externe al U.R.S.S.
F inlan dei din 5 mai 1969, care Praga, 31 octom brie 19G9. Expoziţia închinată vieţii fi activităţii Iui V.l. Lenin deschisă pe bulevardul Nevski

V I E T H M ® ÎNTREVEDERI CONSACRATE SITUAŢIEI d in lib a n CURIER • CURIER . CURIER

& NOI CIOCNIRI ARMATE
C A IR O 31 (Agcrpres) — purtă tor de c u v in t al arm atei
E m ile Buşteni, şeful delega­ libaneze, citat de agenţia AP, j Specialiştii din Lenfn-
ţiei libaneze «aflate la Cairo, oraşul Rnchiya a fost b o m ­ i grad au terminat întocmi­
a fost p rim it vin eri de preşe­ bardat de forţele dc guerilă ;
$ LU P T E V IO L E N T E IN T R E FO R ŢE L E P A T R IO T IC E ŞI ! rea unui .ATLAS AGRO-
dintele R epublicii Arabe U ­ trupele libaneze <iu ripostat, | CLIMATERIC AL PAMIN- stal specializate din R.P.D. Co­ tistice of i c io Ic, din lonuorie se îndrepte spre New York. in­
l'Rl BELE A M E R IC A N O- N A 1G O N Y.7.E nite. Carnal Abdcl Nasser. re ­ iar schim bul dc focuri a d u ­ | TULUF, :ore va constitui, reeană ou obţmul în acest an pînă în septembrie oceosto a dividul respectiv a permis aces­
latează agenţia MEN în tre v e ­ rat peste trei ore In acest i In literotura ştiinţifica, pri­ O BOGATA RECOLTA DE
* P IE R D E R IL E S U F E R ITE DE A M E R IC A N I derea a fost consacrată exa­ tim p. menţionează agcnţi.i i mul îndreptar cu privire Io FRUCTE, aproape de doud ori fabricol 1388 705 de autovehi­ tuia să aterizeze la Denver
m in ă rii situaţiei din Liban, MEN. populaţia din cele două resursele agrometeorolo- moi more decit în 1968. Anual, cule, ceeo ce înseomnă cu 30 pentru o face plinul. El o dat,
precum şi p o sib ilită ţilo r de localităţi, ap roxim a tiv 9 000 j oproximotiv 10 000 de hectore Io sută moi mult decît în peri­ de asemenea, voie celor trei
SAJGHN 31 (Agcrpres) — m ilita re inamice au fost sem­ soluţionare a acestora pe baza de persoane, şi-a părăsit ca­ : gice ale globului, sînt plantate cu pomi fructiferi, oada corespunzătoare o anu­ stewardese şi posagerilor să co-
In zona p la to u rilo r centrale n a la ţi1. dc asemenea, in Delta acordului de p rin cip iu înlcr- sele. refugiindu-sc în valea j Lucrarea va servi la co- lui trecut. boore pe aeroportul din Den-
,?[? V ie tn a m u lu i dc sud. in jVIekongiilui. v cn il cu o zi in urm ă întru Bckaa. A lte cio cniri nu mai j ordonarea evidenţei date- noile plantaţii reolizote în de In fruntea producătorilor de ver, dar l-a reţinut pe pilot sub
îm p re ju rim ile localită ţii An Joi no«iplc«i şi v in cn d im i­ m e m b rii delegaţiei libaneze şi fost semnalate în nordul L i ­ j lor climaterice şi a celor cursul ultimilor 10 ani ojungind automobile se situează uzinele ameninţarea revolverului spre
Khe. au avu t loc în ultim ele neaţa. bom bardierele .america­ o fic ia lită ţi egiptene. în cadrul banului. în apropierea bazei j privind solul, în condiţiile anul ocesto Io 150 000 ho. Pen­ „Volkswagen" core au livrat, o-l duce Io New York.
24 de ore lupte violente intre ne „B :">2" au efectuat m ai co n v o rb irilo r care au avut loc «ieriene A l Koliat. j unui larg schimb de ex- tru viitorul apropiat se prevede Aceosto este primo deturna­
detaşamente «ale fo rţe lo r pa- m ulte ra id u ri in Delt«i Me- la Cairo j perienţâ în domeniul cul- ca suprafoţo fructiferă o ţăr : în perioada omintită. 349 493 re o unui ovion american pe
triolioe şi u n ită ţi ale tru p e lo r kongului. in provincia Chau ★ î turilor agricole. să ocupe 400 000 ha. de automobile. rutele interne de către un pa­
americano-saigoneze. T otod a­ D or si in alte regiuni sud- B E IR U T 31 (Agcrpres) — Autorii oţiosului ou fo­ sager core doreşte să ajungă
tă. în cursul no pţii de joi spre vietnamoze. ALEGERI, în olt oraş. Potrivit legislaţiei
Noi ciocniri au avut loc în losit date rezultate din ob-
vineri, forţele m ilita re ale
ultim ele 43 de ore între u n i­ r servo|iile osupro climei, americone. un asemenea oct
G u ve rn u lu i R e volu ţion ar P ro ­ i ;
tăţi ale «armatei lib.anczc şi : temperaturii şi precipito- se cheamă. . piraterie şi poale
vizo riu al R e pu blicii V ie tn a ­ REZULTATE Pe pojiştile unei ferme din apropiere de Woshington j
S A IO O N 31 (Agcrpres) — forţe p.alostinione de com an­ • ţiilor, furnizote de oproxi- atrage pedeapsa maximă de
m u lu i de Sud au declanşat 10 | pasc liniştiţi, sub o supraveghere atentă, patru viţei. Nu or \
Pierderii»1 suferite de trupe­ do. relatează agenţia MEN. ■ motiv cinci mii de stoţiuni condamnare Io moarte.
atacuri asupra unor baze a- le americane in cursul lu p te ­ Cele mai puternice ciocniri au j din întreaga lume I părea nimic ieşit dm comun docă cele potru ommole nu ar | ♦ O *
merieano-saigoneze. relatează lor desfăşurate în V ie tn a m u l fost înregistrate în zona loca­ Anglia j avea grefote fiecare cîte o POMPA CARDIACA ARTIFICIA* j GUVERNUL PERUVIAN A A-
corespondentul agenţiei Asso­ de sud sâplâm ina trecută se lită ţilo r Rachiya şi A iha. i Graficele şi tabelele o­ ■ LA, care ajută Io o moi bună funcţionare o Inimilor lor. : NUNTAT EXPROPRIEREA A IN-
ciated Press, citin d un c o m u ­ cifrează Ia 102 mort) si 530 princip alele puncte de control LONDRA 31. - Corespondentul i tlosului conţin mformoţii i „Pompele’ sînt dotate cu „p ile ” electrice, inserate sub i CA 18 MOŞII în potru deporto- I
nicat al com a nd am entului a- A gerprcj. L. Roejeieu, transmite ; | referitoare Io evoluţia o­ piele, şi olimentate periodic prin introducereo unui lir sub- j
de ră n iţi — a com unicat co­ asupra căii ferate din '«alea C unoicule tnziu, in tu n u l nop ţii mente ole ţării.
nierican. Noi ciocniri între m andam entul forţelo r S.U.A. Belcaa. din apropierea fro n tie ­ «ie joi, re iu lta le le o legorilo: par- i i nuolo o temperaturii şi a j ţire din sîrmo pînă Io sursa de alimentare. Măsura a fost luată in bazo
electo­
p o le din S e ircu m icrip ţii
precipitaţiilor pe
întregul
g ru pu rile de patrioţi şi u n ită ţi de la Saigon. rei cu Sii in. P o triv it unui rale ou csniem not succesul o 4 | glob in ultima j'umâtote de Scopul acestei experienţe consta în verificarea posibi- î legii cu privire Io reformo agra­
ca n d id o ti lo b u rijli fi ol unui con- ■ lităţilor de introducere permanentă, Io bolnavii de insulici- I
lervotor. La Swindon, unde in : secol. j enţă cardiacă, o unor mici pompe core să ajute Io o moi j ră anunţată in varo acestui an
scrutinul din 19(6 la b u riştii Inro- şi al cărei scop principal constă
guirascrâ o m o jo tito le de peste j bună circulaţie o sîngelui. Actuolele cercetări sînt conduse I in lichidoreo sistemului feudal
10 000 de voturi, o lost nevoie de j de Institutul naţionol de cardiologie dm Woshington. In- !
data aceasta de două num ărători şi semifeudal din agricultură.
suplim entare pentru o se consta­ j lr*° conferinţă de presă, directorul adjunct al institutului, j
ta, pino la urma, victoria Io li­ ; Lowell Hormission, o declarat că rezultatele obţinute pînă j
î^ S P is l m ită o candidatului conservator Constructorii de nove din Le­ j acum pe animale permit să se întrevodă mari perspective :
cu 4?7 voturi moi mult. In cele­
lalte circum scripţii, condidopi la- ningrad ou realizat UN TIP j în punereo Io punct o unor pompe cardiace artificiale.
buiişti au învins intr-o com petiţie A v i o n u l supersonic I
inverjunotâ. d e ji locurile respecti­ SPECIAL DE VAS, care poate „CONCORDE" A tFECTu- :
ve erou deţinute dc Partidul tobu- pluti pe cursuri de apă cu o o- J AT CEL DE-AL 56-LEA !
rlst de seci de ani. dîncîme de numai 20 de cen­
Conservatorii consideră rexulfo- j ZBOR EXPERIMENTAL. ;
telc drept un succes al Iar. La­ timetri. ♦ 0 4 VOLUMUL SCHIMBURILOR : Pentru prima dotă. proto- j
b uriştii se declară ei satisfăcuţi Este vorbo de un „tractor" DE MĂRFURI DINTRE R.P. UN­ tipul franco-britonic o a- I
de postrorco a 4 locuri, afirm înd PRIMUL MINISTRU AL TUR­
că acest rc iu tla t ar reflecta, com- acvotic, destinat diferitelor o- GARA şi R.S.F. IUGOSLAVIA j vut Io bordul său doi po- !
parotiv cu infrin g e rile înregistrata peroţii pe core le implică plu- CIEI, Suleyman Demirel, A DE­ vo depăşi suma de 100 000 000 sogeri care au însoţit i
de ei in precedentele alegeri par­ CLARAT CA JARA SA INTEN­ dolari în 1970, anunţă agenţia membrii echipajului. In i
ţia le }i m unicipale, n onum itâ re­ tăritul. ŢIONEAZĂ SA INTERZICĂ STA­
dresare a p o p u la rită ţii laburiste. MTl. Livrările reciproce de măr­ timpul zborului, care a du- j
Novo poote remorca plutele, TELOR UNITE FOLOSIREA BA­ furi cunosc un ritm de dezvol­ rot două ore şi 16 mmule, i
poote trage buştenii in rîu şi ZEI LOR DE LA INCIRLIK (lo­ tare accelerat. Astfel. în 1969.
Izrael este. de asemenea, capabilă calitate situată in sudul Turci­ ele au fost cu 12 Io sută mai avionul o atins viteza de 1
1.25 M.A.C.H, (oproximo-
i
ei) în cazul cînd acestea ar in­
să degojeze locurile din apro­ mori decît în 1968, iar in cursul tiv 1 400 km pe oră) şi o '■
TEI. AVtV 31 (Agcrpres). - la
Tel A*iv ou fost fio le p u b lic ită ţii pierea molurilor, unde s-au terveni în conflictul libanez. onului viitor vor creşte cu încă altitudine de 15 000 me- j
rc iu llo tc le aleg e rilo r generale Agenţia Associated Press, ca­ 10 Io sută. tri. Lo sfirşitul zborului, !
deslâfurole m or|i in intreago ţa ­ produs aglomerări de material re transmite ştirea, ominteşte
ră E>e urm eoio să fie confirm a­ Henri Ziegler, directorul i
te oflciol la S noiem brie lemnos. Propulsorul cu jet de că. în anul 1958, baza ameri­ 4 0 4 general al companiei f
Frontul p oitid clor M apai - din opă, cu care este echipot. a ­ cană de la Incirlik o fost folo­ „Sud-Aviation". — unul
care face parte |! octuolu! prim - sită de S.U.A. pentru a trons- UN „BOEING-707" aporţi-
ministru, G oldo M eir, - j i Mo* sigură vasului o viteză de 28 nind societăţii „Tronsworld Air­ dintre cei doi pasageri — j
pom, a obţinut 56 de mandote, eu porta trupe pe calea aerului in lines” A FOST DETURNAT VI­ o declarat că în prezent i
7 mal puţine decit in alegerile kilometri pe oră. Liban. i încercările se desfăşooră :
precedente din 1967, p ie n in d ast­ ♦ 0 4 NERI DIN DRUMUL SĂU şi în­
fel m ajoritatea obsolutd in «nes- dreptat spre New York de că­ j în condiţii mult moi bune I
set (Porlom entul Isra e lu lu i). A- ♦ 0 4 INDUSTRIA AUTOMOBILE­ tre un individ înormal. Avionul ; şi în ritm mult moi rapid j
ccostâ situaţie se datereşie, po­ LOR DIN R.F. A GERMANIEI
trivii oprecierilor agenţiei Rcuter, Cooperativele agricole de făcea legătura regulată între decît se prevăzuse iniţial. j
d ivizării in trei curente distincte este pe cale să înregistreze un Los Angeles şî Son Francisco j Acest lucru ne determină j
o partidului muncii — M apai M o­ producţie şi gospodăriile de nou record Potrivit dotelor sto- i să credem că în 1973 no- j
d ific ă rile oduse de re iu llo fe lc ac­ După ce o obligat pilotul să
tualelor olegeri in componenţa I ‘le aparate vor deservi j
Parlam entului, nu vor onlreno, du­ marile companii aeriene I
pă părerea observatorilor, schim­
bări esenţiale in politica guver­ • n zborurile lor pe rutele
nului de co a liţie , prezidat dc G ol­ 'ntemaţionole, o conchis i
do Meir. Se su blin ia io însă că I el. ]
p o ilid u ! „C a h o l” , care }l-o sporit CURIER • CURIER - CURIER
eu S numărul m andatelor, avind
R.D.G. Vedere din Berlin, Piaţa Alexandru (Alexander Platz) cu noile clădiri ce o înconjoară ostiei 26 deputaţi, va pretinde
mol multe portetoiii în viitorul gu­
vern.
TIPARUL: Întreprinderea poligrafica Deva
U OG*