Page 10 - Drumul_socialismului_1969_12

PAO. 2 iu DRUMUL SOCIALISMULUI - iOI 4 DECEMBRIE 1969

O problem ă actuală
Semnatele critice

A sig u ra re a în cad ru l învâ>;âm! ri­ m 3 p | | primesc răspuns

tului d e p artid a unui conţinut

b o g a t, cu o e fic ie n ţi sp o rita

In urma articolului „Blogiatlo u­ Considerăm că măsurile luote do
nu îndărătnic*, publicat In coloa­ conducerea şcolii şl de către otga-
nele ilarului nostru nr. 4590. din ÎS nlioţlo U.T.C. nu ou ştirbit cu ni­
Problema centrală a muncii propagandişti, dintre care 20 cest an şi In mod deosebit al Cu alte cuvinte, dacă temele octombrie, In core remnolom clteva mic pofsonalilaleo profesorului Bu­
ideologice in etapa actuală o sint absolvenţi ai tnvâţâmintu- exploatărilor miniere pe anul sînt comune, nu înseamnă că aspecte negative In comportarea diu Lajos. Hînd juste şi urmărind
indreptareo ocetluia, deoarece ¡nal­
profesorului fludiu lajo s de la Li­
constituie, desigur, studierea şl lui superior (ingineri, econo­ 1970, comitetul orăşenesc de In fiecare cero să se sublinieze ceul Câlan, Io redocţie ne-au sosii ta misiuno do educare a tinerel ge­
însuşirea de către membrii de mişti, medici), 8 au şcoli medii partid a pus accentul pe cu­ „din oficiu" în egală măsură, răspunsurile din portea celor vi­ neraţii Impune o conduită corectă
partid, de către oamenii mun­ şi tehnice de maiştri, iar 6 po­ prinderea la formele de învâţâ- aceleaşi idei şi teze saţi. Spicuim dintre acesteo. din partea tuturor slujitorilor şcolii.
cii a istoricelor documente ela­ sedă şcoli de partid de 6 luni mint a unui număr cit mai O deosebită atenţie va trebui, Conducerea liceului, prin porsoo* Intr-un alt răspuns, semnat de to­
borate de cel de-al X-)ea Con­ şi 2 ani. O problemă Importan­ mare de membri de partid, de de asemenea, sâ fie acordată in na directorului I. Lupulascu. ne scrie varăşul loan Jude, secretar al co­
mitetului orăşenesc U .f.G , sint spo-
următoarele i ......vâ locem cunoscut
gres a) Partidului Comunist tă care a stat in atenţia comi­ cadre cu munci de răspundere. continuare muncii de educare * că om luol următoarele masuri : cllicole măsurile luote de orgonito-
Român .Studierea şi aprofun­ tetului nostru de partid a fost In anul 1909—1970 sint cuprinşi politico-ideologică a tineretu­ Iov Budlu lajo s. prolesor suplinitor (lo U .T C . din liceu.
darea acestor documente in sis­ pregătirea propagandiştilor, con­ in Invâţămintui de partid un lui, educării partinice a mem­ Io Liceul Colon, specialitoteo edu­ „In urma măsurilor luate se ob
temul Invâtâmintului de partid form programului stabilit de număr de 2 248 cursanţi, din brilor de partid, organizării sis­ caţie lirico, datorită oboterii de la servo o schimbote in comporta­
etico comunistă o fost adus In faţa
mentul lovorăşului Budlu. cote te
constituie insă numai o latură biroul Comitetului municipal de care peste 87 la sută, respectiv, tematice a informării oamenilor biroului orgoniiaţlei de partid din pregăteşte cu moi multă venalitate
a activităţii ideologice ; organe­ partid Petroşani, asigurîndu-se 2000 sint membri de partid Da­ muncii asupra politicii interne jcoolă. discutot |i I s a olros oten- pentru liocore oră In porte, are o
le şi organizaţiile de partid In felul acesta consultaţii şi ex­ că în anul de invâţămînt 1968— şi externe a partidului. ţio că repeloreo unor ostiei de atitudine colegială sănălooiă. Io*
oclo vo atrage după sine eidude-
trebuie să pună accentul, tot­ puneri pe principalele proble­ 1909. din numărul total al mem­ Realizarea cerinţelor puse In reo so din colectivul nostru didac­ in afara şcolii, foţo de cetăţenii
odată, pe intensificarea întregii me dezbătute la Congresul al brilor de partid aflaţi In evi­ faţa (nvâţâmîntului de partid, a tic. Oiganiroţla U.T.C. profesori- din sot sou din oraş. ore o com­
portare demnă, lllnd stimol şl opre-
munci de educare a comunişti­ X-lea al P.C.R, precum şi asu­ denţa comitetului orăşenesc de muncii ideologice şi politice de eduentoil a pus tn deiboterea adu­ ciot de către aeoştia”.
lor, a muncii politice de masă pra modului In care s-a preco­ partid erau cuprinşi în forme­ masă reclamă, o dată cu îmbu­ nării generale corul respectiv fi a- Pe viitor se Impune conducerii
In scopul ridicării conştiinţei nizat desfăşurarea invăţămlntu- le de invâţâmint cca 65 la sută. nătăţirea conţinutului dc idei şi dunaieo generală a volot aoncţlo- şcolii, organlioţlllor de partid şl
oamenilor, întreţinerii mereu lui de partid In cadrul unităţi­ In prezent numărul acestora a o perfecţionare continuă a for­ norco lui cu mustrare cu avertis­ U.T.C., moi multă muncă, discuţii
vie şi dezvoltării puternicei e- lor economice şi instituţiilor crescut la 78 la sută. melor şi metodelor dc studiu şi ment. Conducerea şcolii a onoliiot de Io om *o om. în speciol cu ca ­
Icrvescenţc politice şi de mun­ din oraşul nostru. propagare a ideilor marxism- drele didactice tinere, pentru pre­
Problema principală care se
că pentru transpunerea In viaţă Biroul comitetului orăşenesc pune în prezent este legarea cît lenimsmului, ale documentelor in cadrul consiliului profesoral ca­ venirea unor astfel de abateri.
a sarcinilor ce decurg din pro­ de partid, secretariatul, s-au mal strînsă a Invăţămîntului Congresului al X-lea, ale politi­ rul respectiv fi In cele din urmă
gramul edificării multilaterale preocupat de îmbunătăţirea or­ de viaţă, de specificul activită­ cii partidului nostru. In aceas­ In atelierul de modelarie ol C.S H., muncitorul Cornel Păcu- tovarăşul Budiu Lajos o fost sonc- B. MIRCESCU
a socialismului. tă direcţie, cu ocazia şedinţelor raru pregăteşte un nou model pentru Fabrica de dolomită ţionot cu mustrare scrisă”.
ganizatorică a Invăţămîntului ţii cursanţilor Ea nu poate fi Zloşti. Polo : N. GHENA
„Rolul muncii de propagandă de partid prin încadrarea rezolvată In mod automat ci de instruire s-a recomandat or­
— arăta tovarăşul Nicolae cursanţilor potrivit gradului lor necesită un efort susţinut şi ganelor şi organizaţiilor de
Ceauşescu In Raportul prezen­ de pregătire şi organizarea ţi­ constant pentru a putea grefa partid, propagandiştilor, înlătu­
tat la Congresul al X-lea — nui Invâţămînt diferenţiot In ideile şl problemele dezbătute rarea metodelor învechite de cunoaşte, râmine pentru noi
este de a stimula gindirca poli­ funcţie de problemele pe care pe activitatea vie, creatoare a şablonism, de redare mecanică un deziderat incâ neîmplinit Unde vă petre-
a unor Idei, teze şi concluzii,
tică vie a oamenilor, dc o-i a- )e ridică activitatea de zi cu zi oamenilor, pe preocupările a- punindu-se mai mult accent pc Redresarea deoarece In afara conducerii,
juto să-şi explice desfăşurarea a oamenilor, ţîntnd seamă de ccstora In vederea îndeplinirii actuala Direcţie judeţeană de
evenimentelor şi să adopte o propunerile făcute de organele exemplare a sarcinilor econo­ confruntările libere de opinii, industrie locală este încadrată ceţi revelionul?
pozi|ie justă faţă de ele, aă do- şi organizaţiile de partid, de mice Studierea şi aprofundarea pe schimburile de Idei, con­ cu numai C specialişti pentru întrebarea o adresăm azi
biodească o perspectiva clară propagandişti şi cursanţi. Ast­ ideilor de bază ale documente­ sultarea colectivă, organizarea rezolvarea sarcinilor curente dcvenilor. Nu peniru alta.
pc baza concepţiei marxist-le- fel. s-au organizat mai multe lor Congresului al X-lea al unor schimburi de experienţă industriei locale şi a celor privind conducerea,
ninlste asupra dezvoltării socie­ cercuri cu pro'fil economic şi partidului oferă un prilej deo­ privind dezbaterile ideologice coordonarea, planificarea, con­ dar ne-am interesat pentru
tăţii contemporane, să participe şcoli uzinale, cercuri de studie­ sebit pentru desfăşurarea unul Biroul comitetului orăşenesc trolul şi îndrumarea a 8 în­ dumneavoastră şi am aflat
activ Ia înfăptuirea politicii in­ re a problemelor educaţiei mo- învăţâmint eficient, axat pe de partid va mobiliza întregul treprinderi lucruri interesante, lată-lc:
terne şi externe a partidului şi ral-cetâţeneşti, ale construcţiei sarcinile cele mai actuale. Dar, său aparat, toate organele şl Creşterea volumului activi­ Această necesitate obiecti­ T.A.P.L, Deva organizează
guvernului'*. de stat şi Statutului P.C.R. Pa­ după părerea noastră, această organizaţiile de partid, lectorii, otN PAO l| tăţii întreprinderilor, dezvol­ vă de perfecţionare a activi­ — prin Agenţia O.N.T. —
Pe baza Indicaţiilor primite ralel cu acest lucru s-a avut posibilitate se transformă In propagandiştii, întreaga masă a tarea şi diversificarea produc­ tăţii a determinat prezentarea revelionul in 4 localuri re­
din partea conducerii partidu­ In vedere întocmirea judicioasă realitate numai In măsura In cursanţilor, pentru a ridica la ţiei a însemnat, pc lingă sal­ unor propuneri de reorganiza­ prezentative : „Transilva­
lui, la organizarea noului an a tematicilor cercurilor şi şco­ care expunerile şi dezbaterile un nivel superior Invâţămintui tul cantitativ, in primul rind re a sectorului de industrie nia“. „Perla Cetăţii“. „Cafe­
de Invâţămînt 1969—1970, bi­ lilor uzinale şi ale conferinţe­ la temele comune tuturor cercu­ de partid şi celelalte forme ale de sondă la cariera de dolo- un salt calitativ, care impune locală, propuneri care au fost bar* şi .Mureşul“. Au fost
roul Comitetului orăşenesc de lor ce se vor expune în afara rilor sint totuşi diferenţiale, a­ muncii de propagandă in ve­ mită şi s-au găsit noi posibi­ perfecţionarea activităţii dc însuşite de Comitetul de Stat deja întocmite diverse va­
partid Vulcan a căutat, In pri­ temelor comune tuturor forme­ dică vizează — In lumina aces­ derea înfăptuirii cu succes a lităţi de colaborare cu in­ conducere, coordonare şi pla­ pentru Economia şi Adminis­ riante dc meniuri, unul mai
mul rînd, să asigure propagan­ lor de Invâţămînt. Incepînd cu tor documente — probleme con­ sarcinilor măreţului program dustria republicană întreprin­ nificare. Structura producţiei, traţia Locală şi alte organe delicios dccit celălalt.
dişti şi lectori cu o bună pre­ acest an, s-a trecut la organi­ crete. ale creşterii eficienţei c- de făurire a societăţii socia­ derea dc la Brad a fost spri­ care se desfăşoară În 10 ra­ centrale şi care prevăd înlo­ De la nici uoul dintre re-
gătire politică, profesională, zarea pe plan local a tnvăţâ- conomice, perfecţionării orga­ liste multilateral dezvoltate, e­ jinită pentru acoperirea sar­ muri, cu un volum total va­ cuirea actualei Direcţii jude­ velioanele la care va parti­
culturală şi cu aptitudini peda­ mîntului ideologic al cadrelor nizării producţiei şi a muncii, laborat de Congresul al X-lea cinii de plan la beton armat loric de peste 400 milioane, cipa T.A.P.L. Deva nu vor
gogice, care să-şi poată înde­ didactice. bunei gospodăriri a fondurilor al P.C.R. cu comenzi, s-a îmbunătăţit impune ca o necesitate obiec­ ţene cu un organism cores­ lipsi surprizele ca : purcelul
fluxul tehnologic la atelierul
punzător ca structură, deoa­
plini cu răspundere această Ţinlnd seama de specificul materiale şi băneşti în între­ de tîmplârie, s-a trecut la tivă încadrarea industriei lo­ rece numai in acest fel între­ de laple, curcanul Ia tavă. j
sarcină deosebit de importantă. muncii organizaţiilor de partid, prinderi şi pe şantiere sau îm­ Ing. DUMITRU ALBESCU cale cu personalul tehnic şi e­ pateurilc cu răvaşe, meda­
Astfel, pentru acest an de în- al sarcinilor sporite ce stau tn bunătăţirea procesului instruc- secretar al Comitetului crearea stocului de argilă pen­ conomic de calificare şi expe­ prinderile de interes local îşi lioanele şi alte plăcute sur­
vâţâmint au fost selecţionaţi 34 faţa unităţilor economice In a- tiv-cducativ în cadrul şcolilor. orăşenesc Vulcan al P.C.R, tru fabrica de cărămidă şi al­ rienţă la nivelul cerinţelor A- vor justifica menirea prin re­ prize.
tele. De asemenea, la între­
prinderea din Orâştie s-a or­ ceastâ cerinţă, după cum se zultate economice de valoare.
ganizat o nouă carieră de ar­
gilă pentru fabrica de cără­
cârui tînâr la dezvoltarea mizi Pricaz, s-uu reorganizat
0 VALORIFICARE In perspectivă a vieţii eco­ atelierul de cromaj şi atelie­
(Uri*cre d*n pog. ]) nomice şl sociale a patriei. rul de tîmplârie, asigurîndu-se
De aceea, ora de dirigen- în acelaşi timp ritmicita­
ţie, acest cadru deosebit de te in aprovizionarea tehnico- „ Paşi greşiţi, spre o viaţă
zat in modul cum este orien­ favorabil pentru adîncirea
tală munca la unele clase de cunoaşterii elevului, a edu­ materială.
la grupul şcolar profesional cării lui, presupune prin ex­ Asemenea măsuri s-au luat
Hunedoara, şcolile generale celenţă o activitate creatoa­ — cu sprijinul Direcţiei jude­
Călan, Ghelar şi altele re. organizată nu după nor­ ţene de industrie locală — şi
în alte întreprinderi, astfel in­
La anul I C de la grupul me rigide, cl după specifi­ jelor şi spaţiilor de produc­ uşoară, aventuroasă“
şcolar — diriginte Şerban cul colectivului de elevi, par­ cit prin buna folosire a utila­
ilie — lipsesc complet teme ORELOR EDUCATIVE ticularităţile psihologice in­
de educaţie pentru muncă, dividuale. ţie, în luna octombrie nivelul
producţiei realizate a fost cel
cultivarea dragostei faţă do — H VVi1 mai ridicat din întregul an 1969, mentarâ. Avînd In vedere însă cu maximum de" severitate“’pfe-
meseria aleasă, respectul fa­ Profesorul diriginte tre­ recomandările din articolul dv. vederile legale, (inclusiv obli­
pe decembrie
prevăzîndu-se
ţă dc bunul obştesc, discipli­ productivă, cultivarea res­ cative in direcţia orientării buie să manifeste receptivi­ realizări similare. S-au îmbu­ şi ale unui alt articol apărut In gaţia achitării cheltuielilor de
na socialistă a muncii în pectului şi dragostei faţă de elevilor spre viitoare profe­ tate şi tact pedagogic dife­ nătăţit de asemenea şi rezul­ K S *i vm n z ziarul „Scînlela“. consiliul pro­ şcolarizare !), acest peregrinaj
şcoală şi in producţie ctc. muncă în general — condi­ sii solicitate de caracterul renţiat în procesul muncii tatele financiare ale activităţii fesoral a) Liceului din Ilia a ar fl fost întrerupt iar, eu tim­
ţie fundamentală a educa­ dinamic al economiei noas­ educative, să cunoască ce se
La clasele a V-a de la intîmplâ In viaţa elevului in întreprinderilor In luna oc­ profesorii Pavel Popo'ici, Bc- hotărît. sâ se confecţioneze pul, s-ar fi format şi la aceşti
Şcoala generală Peştiş lip­ ţiei în şcoala de 10 ani — fo­ tre. in continuă perfecţiona­ fiecare moment, sâ-i dea aju­ tombrie s-au realizat 370 000 none Popa şi Ana Boldura, prin cercurile de mtini Înde­ tineri o concepţie sănătoasă de­
sesc teme care vizează în­ losind atit ora de dirigenţie re şi modernizare : la Liceul torul şl îndrumarea necesa­ lei beneficii peste plan, iar în­ sprijiniţi de tovarăşa Fedora mânatice ale elevilor numere spre muncă şl viaţă. Indulgen­
chegarea colectivului de o- cît şi vizitele, excursiile In nr. 1, din absolvenţii anului ră. pentru înlăturarea difi­ treprinderea din Orâştie şi-a Rottman, de la Inspectoratul matricole pentru toţi elevii şi ţa nejustifîcatâ faţă de compor­
levi, modul de învăţare, re­ întreprinderi, Intilnirile cu trecut nici unul nu urmează cultăţilor ivite, sâ fortifice îmbunătăţit realizările la a­ şcolar judeţean, s-a deplasat să se introducă obligativitatea tarea lor le-a creat climatul fa­
gimul dc zi al copiilor, ceie specialiştii din industrie sau o facultate care pregăteşte şi sâ consolideze ceea ce cest indicator cu 620 000 lei. la părinţii elevei In scopul şco­ purtării acestora In orice o- vorabil unor acţiuni antisociale.
de informare politică şi în­ economie etc„ acţiuni prin principalele specialităţi spe­ este pozitiv în activitatea şi Direcţia de industrie locală larizării ei. Din explicaţiile da­ cazîe, uşurîndu-se astfel iden­ Răspunsurile privitoare la
drumare profesională. Se în- care să influenţeze în mod cifice oraşului Hunedoara — comportarea sa va urmări şi in continuare te dc părinţi s-a cunoscut fap­ tificarea fiecărui elev atunci cele două eleve ne sugerează
tîlncsc şi teme improprii pozitiv şi orientarea profesio­ furnalist, oţelar, laminator. realizarea măsurilor stabilite, tul că Maria A este căsătorită clnd este cazul". definirea lor drept cazuri „dis­
peniru a fi disrubate In ca­ nală a elevilor. La întrebarea .Ce meserie Fără indoialâ că profeso­ prin responsabilii numiţi pe nelegitim cu Pantlr Nicolae şi Liceul „Decebal“ Deva, prin perate“ In educaţia şcolară, in
drul unei orc de dirigenţle, In unele şcoli din mediul vei îmbrăţişa şi cine te-3 rul diriginte, conducătorul întreprinderi, precum şi acor­ locuieşte In Mlhâileni. Conse­ răspunsul semnat de prof. Du­ faţa cărora întreg arsenalul e­
ducativ a cedat. Nu prctii.Jem
cum este cazul la clasa a rural (Dobra, Vaţa, Şoimuş orientat spre această mese­ procesului educativ al clasei darea asistenţei tehnice prin cinţă a unei asemenea grave mitru Susan, director, ne asi­ că elevul este o „t.ibula rasa",
V-a a Şcolii generale nr. 3 ctc) lipsesc din activităţile rie ?“ unul din elevii clasei trebuie sâ reprezinte pentru cadrele de specialitate de care situaţii, Maria A. nu putea râ- gură că „Otilia O., cît şi cei­ pe care şcoala îşi poale im­
lalţi elevi cu abateri deosebite
Hunedoara, unde sc propune educative preocupările spe­ a Xll-a dă următorul răs­ elevii săi un exemplu viu al dispune în unele ramuri de mînc elevă a şcolii noastre. şl repetate au fost In atenţia prima tn totalitate efcclul do­
După şase luni, Maria A fuge
omului de tip nou, însufle­
a se discuta „Cel mal însem­ cifice pentru munca din a- puns : ,Sincer sâ fiu, sint producţie din Mihăilcni şi trăieşte nele­ conducerii liceului şi In specia) rit. ţinem cont şi de influen­
nat mijloc dc educare a e- griculturâ. din întreprinderi­ acum cam dezorientat, iu­ ţit de un adine sentiment Desigur eâ, aşa cum s-a gitim cu Marcovici lonaş, com­ a tovarăşilor diriginţi încă din ţele familiare, de mediu, de
levului“ sau tema „Generaţie le agricole de stat, cooperati­ besc matematica, dar nu patriotic, de dragoste şi pa­ menţionat în articolul publi­ ponent a) orchestrei restauran­ primul an de şcolarizare la u- acţiunea altor factori, dar nu
cu aripile frinte“, In care di­ vele agricole de producţie, vreau sâ mă fac profesor siune pentru muncă, dc mo­ cat, în industria locală există tului din Bciuş. nltatea noastră". încă din cla­ putem sâ acceptăm ca, In con­
rigintele îşi propune să facă ccca ce sc râsfringe negativ M-am gîndit la o facultate ralitate si principialitate carenţe care se manifestă mai Revenind In prezent la pă­ sa a IX-a, eleva a avut abateri: diţiile In care există o seamă
o., analiză la învăţătură şi in concepţia ce sc formează economică. Am fost îndru­ ireproşabilă, animat în per­ mult sau mai puţin cronic. O rinţii săi, Măriei A. I s-a cerut Intîrzieri, absenţe, furt. Au fost de iniţiative ncvaloriiicatc In
disciplină. la unii absolvenţi ai şcolii mat, in acest sens. În ciclul manenţă de iniţiativă şi spi­ mare parte din acestea se da- mobilizaţi părinţii şi colegii sn conlucrarea şcoală — familie —
generale de 10 ani privind primar, de un tovarăş profe­ rit de răspundere. torese modului defectuos in să-şi completeze studiile şl s-a
La Şcoala generală nr. 1 munca în sectorul agricol sor. căruia am să-i râmîn Schimbul de opinii didac­ care sc asigură aprovizionarea înscris în clasa a Vl-a, secţia o ajute Dar, după o aparentă organizaţii de masă — autori­
Hunedoara sc neglijează in­ Sc poate face mai mult şi Îndatorat toată viaţa. De a­ tice ponte consemna generali­ unităţilor, insuficienţei repar­ fără frecvenţă, de pc lingă Li­ perioadă de îndreptare, abate­ tate tutelară, sâ existe totuşi
explicabil din tematica în privinţa pregătirii şi ori­ tunci mă bizui pe mine“. Un zarea experienţei pozitive — tiţiilor, calităţii materialelor ceul „Avram lancu*' din Brad. rile se repetă : fugă din inter­ porţi atit de largi pentru aban­
muncii educative probleme entării elevilor din liceele dc astfel de răspuns, deschis, şi aceosta dorim 1 ■— în mun­ şi nelivrârilor în termen de Pe marginea cazului Otlllel nat, minciună, furt Acum se ia donul de la îndatoririle educa­
tive.
cu caracter ideologic-politic cultură generală care tre­ reflectă cît se poate de su­ ca nobilă de pregătire a e­ către furnizori, fapt ce a de­ O., am primit două ample răs­ măsura eliminării din internat.
la clasa a VlH-a : in schimb buie. pe baza aptitudinilor gestiv insuficienta preocu­ levilor pentru muncă şi via­ terminat întreprinderile sâ re­ punsuri din partea liceelor din La Insistenţele părinţilor a fost De fapt, însăşi desfăşurarea
se propun teme ca „Dascălul cognitive, a deprinderilor şi pare a colectivului didactic ţă, de formare a viitorilor curgă la aprovizionări directe lila şl „Decebal'' Deva. Profe­ reprimită, dar după o scurtă anchetei, laptele relatate şi im­
de şcoală primară“ şi altele, înclinaţiilor practice sâ de la această şcoală pentru specialişti şi cetăţeni înain­ care au condus la depăşirea sorul S Cereea, directorul Li­ perioadă a fost din nou elimi­ plicaţiile lor ulterioare dove­
care n-au nici o legătură cu orienteze elevii spre viitoa­ îndrumarea permanentă a taţi, cu orizont larg. spirit cheltuielilor de aprovizionare ceului din Ilia, subliniază că, nată. A urmut soluţia finală : desc că lucrurile sînt mult mai
cerinţele acestei clase. rele profesii, pc baza unor elevilor, în direcţia alegerii de iniţiativă, cu o minte re­ cu peste 2 milioane lei In a­ In cele numai 10 zile cit a fost transferarea la Ilia. mai aproa­ grave dccit intenţiile dc reme­
In
pe de domiciliul părinţilor
diere a lor din partea factori­
Tn toate clasele, şi cu atit criterii ştiinţifice, după in­ viitoarelor profesii, pe bază ceptivă la tot ce e nou şi a­ cest fel producţia nu s-a rea­ elevă la lila, Otilia O. nu putea continuarea răspunsului ni se lor vizaţi Sâ amintim doar
mai mult la clasele a V11l-a teresele social economice ale de cunoaştere reală a posi­ vansat. cu o înaltă respon­ lizat ritmic, măsurile stabilite îl cunoscută suficient ca sâ se comunică măsurile luate pentru faptul că. deşi aflaţi tn faţa
şi a TX a dc cultură genera­ patriei bilităţilor lor, eonlucrind a­ sabilitate faţă dc îndatoririle pentru o desfăşurare normală poată lua măsurile de îndrep­ intensificarea muncii educative organelor de miliţie, o parte
lă. se impune o preocupare Două exemple concrete pot tent cu familia şi organiza­ sociale, aşa cum ne indică a procesului de producţie ră- tare. Transferul elevei, de la tn şcoulâ. din tinerii anchetaţi minţeau
intensă în direcţia dezvoltă­ duce la unele concluzii asu­ ţiile de tineret, avînd tot documentele partidului nos­ Deva la Ilia, a fost aprobat pe . Şl astfel, scăpată de mai cu dezinvoltură : Maria A a
baza cererii părinţilor, pe care
rii interesului pentru munca pra eficacităţii muncii edu­ timpul in vedere aportul fic- tru. mtnînd in majoritate fără c- multe ori de sub supraveghere, pretins că a absolvit sconla ge­
fect conducerea Liceului din Deva
şl-a dat avizul favorabil. neexerclttndu-se asupra ei un nerală. dar In realitate era re­
Pe bună dreptate tn răspuns proces educativ continuu şi efi­ petentă şi nu a amintit niinîo
se arată : „Conducerea Liceului cient. transferată, In ultimă in­ de episoadele amoroase din Mi-
„Decebal“ Deva ar ii trebuit stanţă, la altă şcoală (fără pre­ hAilcni şl Beiuş. Gheorghc Rug
susţinea că lucrează la iJîrcca,
cizările necesare I), eleva Otilia
CONSFĂTUIRI CU DEPUTAŢII, ORGANIZATE DE CONSI­ sâ ne informeze despre situaţia O. a ajuns la stadiul tn care nc-a arătat şi legitimaţia dc
că
acestei eleve Menţionăm
intrare In întreprindere, dar în
acţiunea educatorilor s-a desfă­
nici pînâ la ora actuală nu am
primit de la Liceul „Decebal“ şurat, fără rost, pe un teren realitate i se desfăcuse contrac­
tul încă din august ioan Bor­
Deva nici măcar situaţia şcola­ imun. dean, cu toate că datele publi­
ră a acestei eleve, ci numai a­
LIUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE v izul de transfer In clasa a Nu deasupra cate în ziar despre el ni le-a
comunicat personal la miliţie,
Xll-a la liceul nostru Imediat
după citirea articolului sus- ne-a trimis o scrisoare prin
amintit. am luat legătura cu cauzelor, care nu recunoaşte nimic din
In jurul mesei dezbaterilor, gradul de urbanizare a ora­ semenea conlucrări, In scopul tuirile cu deputaţii judeţului zonă a judeţului nostru. Une­ tovarăşul director al Liceului cele declarate. In schimb. Ic rc-
al schimbului de opinii au şului Brad. remarca deputatul materializării operative a o- pe zone, euprinzind circum­ le aspecte ale muncii edilitar- „Decebal“ Deva, care ne-a re­ ci în miezul lor cunoso şl le certifică autentici­
luat loc deputaţii judeţeni de loan Cosnia, a fost îmbinată biectlvelor, pot fi extinse şi scripţii electorale apropiate, gospodâreşti, de educaţie, pro­ latat justeţea faptelor scrise In tatea lucrătorii de la Miliţia
pc raza oraşului Brad. a co­ cu succes acţiunea de finanţa­ cu alte organe in domeniul ac­ sînt deosebit de instructive. blemele referitoare la păstra­ ziar şi ne-a mai informat şi de Analizind răspunsurile primi­ municipiului Deva şi de la In­
munei suburbane Crişcior şi re a obiectivelor social-cultu- tivităţii cultural-educative, de Pe lingă faptul că un număr rea şi dezvoltarea avutului ob­ alte acte de indisciplină ale c- te din partea conducerilor ad­ spectoratul judeţean de miliţie,
comunelor Blâjeni, Ribiţa, Vâli- rale din fondurile de stat cu popularizare a unor hotâriri mai mare de deputaţi au posi­ ştesc şi altele pot căpăta un lcvei Otilia O., pc care aceasta ministrative ale şcolilor aminti­ care au asistat la întreaga dis­
şoara, Vaţa dc Jos, Ţebca, pen­ aportul cetăţenilor la rezol­ şi decrete, aprovizionării, c- bilitatea sâ participe la dezba­ curs favorabil de rezolvare în le-a avut la şcoală". te, se remarcă de la bun înce­ cuţie
tru a analiza activitatea depu­ varea unor probleme de inte­ lectniicârii etc. Alţi vorbi­ teri, unele probleme ee vizea­ măsura in care deputaţii se Sîntcm informaţi apoi de mă­ put observaţia că In tratarea şi Chiar şi după apariţia arti­
să în perioada ce a trecut de res local. In ultimul timp au tori printre care deputaţii ză o sferă mai largă de preo­ străduiesc sâ stâpineascâ mij­ surile luate : exmatricularea e­ interpretarea faptelor s-a por­ colului, o parte din protagoniş­
la alegeri, de a ehibzui In fost date in folosinţă sute de More* IHihoc, Gheorghc Fur- cupări — electrificări, aprovi­ loacele de antrenare a cetăţe­ levei dc la cursurile de zi şj nit de la concepţia că avem In tii menţionaţi In articol au mal
comun asupra modalităţilor a- apartamente, iar valoarea lu­ zionare. impulsionarea achizi­ nilor la rezolvarea treburilor punerea ei In discuţia organi­ faţă cazuri izolate, particulare, comis fapte care nu se Înca­
plicârii neabătute in viaţă a crărilor efectuate prin muncă ţiilor peniru asigurarea fon­ obşteşti Este necesar ca fie­ zaţiei U.T.C. pc liceu. Cei ,700 in faţa cărora singura soluţie drează in ţinuta morală a tine­
hotâririlor partidului şi gu­ patriotică reprezintă, în 1969, dului de stat, educaţia moral- care deputat sâ manifeste mai dc utecişli, participanţi la adu­ e luarea unor măsuri In extre­ retului nostru. Iată de ce con­
vernului. dc a ridica aspectul neSte 4 milioane de lei. Cu cetâţencascâ ş.o — pot fi multă iniţiativă, să-şi perfec­ nare, au hotârţt excluderea O- mis, de ultimă oră Forurile vi­ siderăm că faţă de asemenea
edilitar-gospodâresc al loca­ realizări frumoase se prezintă examinate în profunzime, gă­ ţioneze sistemul de lucru, pre­ tiliei O din organizaţia U.TC. zate au preferat o atitudine clemente se impune o atitudi­
lităţilor la nivelul cerinţelor In acest an şi cetăţenii din BRAD site soluţiile cele mai adecva­ zenţa lui În mijlocul cetăţeni­ şi, dezbătînd alte abateri ale constatativâ, neglijînd in bună ne mult mal exigentă şi mai
unor eleve (neparticipare la ac­
actuale. Informarea prezenta­ Crişcior, unde faţă de o esti- te care sâ faciliteze o partici­ lor sâ fie activă Sesiunile, şe­ ţiunile organizaţiei, ţinută ves­ măsură cauzele care generează operativă a tuturor factorilor
tă. participanţii la discuţii maţie iniţială de 039 000 de pare in masă a cetăţenilor la dinţele de comitet executiv, a- timentară neregulamentarâ. asemenea fapte Nu avem pre­ vizaţi, Inclusiv a organelor de
miliţie.
s-au referit la realizările ob­ lei s-au realizat economii de acţiunile iniţiate dunârile populare, cele din frecventarea de baluri, priete­ tenţia că articolul a vizat un
ţinute. au făcut propuneri şi 940 000 lei Tn încheierea consfătuirii a C A P , manifestările organiza nii cu persoane necorcspunzâ- fenomen, dar slntem convinşi Este cu totul dc neînţeles
sugestii in scopul accelerării Deputaţii Aron Vloloţ şi Sa­ luat cuvîntul tovarăşul Ion te la căminele culturale pot toare etc.), a hotărît sancţiona­ că a evidenţiat o stare de fapt pentru redacţie faptul că nu
unor activităţi in circumscrip­ bin Popa au relatat aspecte dui, loan Ilaţegan au sublini­ Lungii, secretar al Comitetu­ constitui pentru deputaţi alte rea lor r Maria Meza — cu vot ale cărei cauze trebuie adlncite ani primit răspunsul cuvenit
ţiile electorale. Astfel, la Va­ interesante în legătură cu at necesitatea acţionării cu lui judeţean dc partid, mem­ prilejuri de analiză atentă, do de blam, Angola loniţă, Mari- pentru o evita repetarea ei Sn din partea Comitetului munici­
ţa de Jos. în vederea valorifi­ mobilizarea cetăţenilor din mal multă fermitate pentru bru al Biroului executiv al rezolvare competentă a pro­ lena Colibaş, Mia Bretotean, viitor. pal U.T.C. Deva. Să tragem
cării corespunzătoare a re­ materializarea propunerilor Consiliului judeţean al Fron­ blemelor ce condiţionează îm­ Viorica Popa, Maria Dcccanu şi Un exemplu elocvent este cel concluzia c5 sc manifestă aici
indiferentă faţă de problemele
surselor locale, a fost înfiinţa­ Vaţa de Jos la muncile pa- cetăţenilor. tului Unităţii .Socialiste Re­ bunătăţirea continuă n activi­ Silvia Popa — cu mustrare. al tinerilor „eroi“ ai anchetei tineretului devean ? Am puica,
tă o sfvţlr care produce anual li'iotîce In această comună au Este pozitiv că din acestea zolvarea competentă a multi­ tăţii economice, sooial-cullnra- In privinţa purtării numă­ de laţâ. O mare parte din fap­ cu multă îndreptăţire, să afir­
2 milioane bucăţi de cărămizi, fost reparate uncie drumuri, — atit in oraşul Brad cit şi în plelor probleme ce no stau ir. le In cuvîntul său. tovarăşul rului matricol, conducerea Li­ tele lor sînt generate de atitu­ măm acest lucru, dacă nici du­
in satele Ocisor şi Morisor au s-au construit numeroase po­ comunele din zonă — peste ceului Ilia nu mai dă dovadă dinea neserioasă faţă de mun­
deţe, au fost efectuate si alte 50 la sulă au găsit o rezolvare faţă — sublinia vorbitorul — Lungu a făcut si alte reco­ de nici o prudenţă excesivă : că, dc „plimbarea” prin mai pă o lună dc la apariţia arti­
fost construite, din contribu­ colului urbanul municipal
lucrări de interes obştesc. Tn corespunzătoare. Grija şi so­ impune perfecţionarea continuă mandări menite să ducă Ia „In ccca ce priveşte purtarea multe întreprinderi, în conştiin­
ţia cetăţenilor, noi săli de cla­ ce priveşte întreţinerea unor licitudinea. operativitatea în a formelor şi metodelor dc crearea acelui climat în care numerelor matricole... vâ infor­ ţa tor tnfiriplndu-sc ideca ca U.T.C. nu catadicseşte .să ne
să, iar construcţiile dc cămi­ drumuri ar fi bine ea efortul rezolvarea propunerilor, a do muncă, incit realizările sâ ex­ dialogul dopulat-colâţoan sâ măm că în urmă cu 3 ani, noi societatea trebuie să alerge du­ (rimilă răspunsul peniru care
ne culturale din Blâjeni, Ri- cetăţenilor sâ fie conjugat cu loanţelor juste ale cetăţenilor le-am introdus, dar ni s-a spus pă ci, nu realitatea că ci sînt termenul lepal cslc de lfl zile î
Nu ne râmine altceva de făcut
hiţa si Vâlisoar.i progresează cel al I M. Barza încîl ele sâ trebuie sâ caracterizeze şi in prime cit mai fidel potenţia­ devină o permanenţă. îmbună­ dc organele superioare că nu coi cc au însemnate îndatoriri decil sâ cricm răspuns, de data
In mod simţitor. fie intr-o stare corespunzătoa­ viitor activitatea noastră Din lul material şi uman de caic tăţirea muncii sâ marcheze am procedat just. deoarece in­ socialo har dacă întreprinderi­ aceasta din partea Comitetului
Pentru a ridica continuu re pe tot parcursul anului. A­ acest unghi de vedere consfă­ dispune această importantă noi progrese. , troducerea lor este ncrcgula- le ar li aplicat, de )a început, judeţean U.T.C.