Page 10 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Hr. 4715 MIERCURI 4 MARTIE 1970

Eforturi convergente spre

creşterea continuă a

producţiei agricole

Orientind propogondo. munco lie cu luat unele măsuri pentru
educativă de rnoso spre rezol- 0 mobiliza, prin oigonîzoiîile de O C o le ctivu l I.M .A . Ilia che am ă la în tre ce re to a ­ cut te ren ului şi plan te lor cu l­
u voreo principalelor sarcini eco­ sindicat ţi U.T.C., sute ţi mii de te în tre p rin d e rile de m e ca n iza re din ju d e ţ tíva le în fiecare cooperativă
nomice core ne stau in faţă in oameni oi muncii de a se înscrie agricolă.
acest an, organele şi organiza­ la cursurile serale ţi fără frec­ 9 M e c a n iz a to rii d e la I.M .A . O ră ş tie şi H a ţe g Kăspunzînd chem ării Ia în ­
din producţia :le cărbune o ţârii. ţiile de portid trebuie so aibă venţă in vederea completăm s-au a n g a ja t să folo sea scă cu e fic ie n ţă rid ic a tă trecere, co le ctivu l de m ecani­
56 io sută la <ontă. 53 la sulă in permonenţo în vedere atit studiilor de cultură generală. A ­ baza te h n ic o -m a te ria lă a u n ită ţilo r zatori de la I.M .A . O răştie s-a
Io oţel. 50 Io sută lo laminóte cerinţele de moment cit ţî per­ cum trebuie urmărit foarte stă­ angajat să realizeze ve n itu ri
$i va avea o pondere însemnată spectiva Aceo.to, întrucit p ro ­ ruitor pentru ca toţi cei care Congresul al X -lca al p a rii- unitate, să dea viaţă sarcinilor suplim entare fn valoare de
in cea de minereuri de fier ţi 50 000 lei, să obţină econom ii
pogondo trebuie so răspundă cu s-au înscris să-ţi susţină exa­ dului a pus în faţa în tre p rin ­ asumate de organizaţia jude­
complexe, energie electrică etc. Aspect din loboratoiul centrol al Uzinei „V ictoria" Colon. de 46 700 lei la ch e ltu ie lile de
promptitudine la problemele co­ menele. să fie ajutaţi — cu spri­ d e rilo r penlru mecanizarea a- ţeană dc p a rlid în întrecerea
In anul 1970 vor fi puse in func­ Laboranta Elisabeto Moldovan execută probe pentru determ ina­ producţie, să asigure efectua­
tidiene de muncă, viaţă, din fa­ jinul cadrelor didactice, ol altor q ric u ltu rii sarcini dc maximă eu celelalte organizaţii jude­
ţiune importante obiective de in­ milie ţi societote care se rid i­ intelectuali - pentru o se pre­ rea procentului de inflom abilitate o uleiurilor. im porlanţă p rivin d crcşlerea a- ţene ale p a rtid u lu i din (ară. rea în co n d iţii optim e a lu cră ­
vestiţii - o putere totală in­ că, să-i ojute pe com uniţti în găti cit mai temeinic, iar con­ Foto : V. ONOIU p o rlu lu i lor la obţinerea de bazaţi pe succesele ob ţinute rilo r agricole fn u n ită ţile co­
stalată de 420 MW la C.T. M in ­ activitatea politică cu oomenii ducerile unităţilor să le asigure pro du cţii spo rilc Şi la conso­ In anul trecui, eind au depăşii operatiste deservite şi scurta­
tia. Fobrico de brichete Coroeşti, muncii pentru mobilizarea lor Io condiţii corespunzătoare de lidarea economică a C.A.P. Ja- planul de v e n itu ri si au redus rea cu 40 de zile a term enu­
noi copocităţi la C.S.H. ţi altele lu i de executare a In v e s tiţiilo r.
înfăptuirea sorcinilor ţi. in ace- muncă pentru co aceştia să lonînd d ire c ţiile în care tre ­ ch e ltu ie lile prevăzute, precum
- şi se vor construi un număr De asemenea, apreciind în mod
la ţi timp, so aibă mereu in cen­ poată fi cu regularitate prezenţi buie o rien lale o lo rtu rilo meca­ şi pe rezervele care nu s-au
de peste 3 500 de oportomente. va lo rifica t la n ive lu l p o sib ili­ realist p o sib ilită ţile de care
trul atenţiei acţiuni de durată la cursuri. n iza to rilo r în vederea în d e p li­ dispune, co le ctivu l dc m ecani­
Sint. de osemeneo. condiţii privind ridicarea conştiinţei ma­ In etapo octuolâ trebuie făcut Măsuri concrete, în funcţie n irii n b jo rliv e lo r sta b iljlc, s-a tă ţilo r, m ecanizatorii de la zatori de la I.M .A . Haţeg şi-a
co anul acesto să se facă moi selor, o nivelului lor cultural si un im portont pas colitutiv în sub lin ia t nccesilalea organiză­ I.M .A . Ilia au chemat la fn- asumai sarcina să depăşească
mult simţită participoreo a g ri­ tehnico-profesional. In această domeniul propagandei tehnice, rii mai bune a producţiei şi a planul de v e n itu ri cu 40 000 lei
culturii noastre in producţia to ­ privinţa se pun intr-adevăr cîte- 01 m odalităţilor de răspîndire a de cerinţele zăcămîntului m uncii, rid ic ă rii gradului de şl să reducă ch e ltu ie lile pre­
tală a judeţului. în aproviziona­ vo probleme de fond, de esenţă. cunoştinţelor tehnico-ţtim ţifice. folosire a bazei tehnico, u tili­ văzute cu 3 lei la 1 000 lei
rea numeroaselor salo centre in ­ Una din aceste probleme este Nevoia de a cunoaşte operativ ză rii mar depline a tim pu lu i de întrecerea ve n itu ri.
dustriale. Iotă de ce avem d a ­ concentroreo activităţii noastre tot ce este nou, de o oveo ln subteran, m in e rii au dc rilo r de lucru, de corelare a lucru pe înlre q parcursul anu­
toria de a privi realist, în spi­ pentru o foce ca peste tot oo­ pe acest fervent lărîm confrun­ făcui faţă unor situ a ţii d in ­ m uncii in subteran cu a cti­ lui. îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii lu­ M ăsu rile adoptate în vedo-
ritul documenteior plenorei C.C. menii muncii so gîndeosco şi să tări de opinii, păreri, conmoverse tre cele mal variate, in ca­ v ită ţile de transport; oame­ c ră rilo r şi scu rtă rii perioadei mecanizatorilor re*a re a liză rii ob ie ctivelo r pro­
al P C.R. din decembrie 1969, re pregătirea profesională, n ilo r li s-a explicai detaliat de cxocuiarc a acestora puse vizează orqanizarea ju ­
acţioneze in spiritul documente­ foce ca formele de propagondă dicioasă a m uncii în cadrul
sarcinile noastre, ongojomentele lor Congresului al X-lea şi ale tehnică de pe acum „d o s ire " - indem lnarea si tenacitatea cc au de lăcut. Pentru asigurarea m a te ria li­ s e d iilo r, m enţinerea u tila je lo r
asumate, de o avea mereu trea­ plenorei C.C. al P.C.R. din de­ lectoratele tehnice, conferinţele, au un c iiv în l greu de spus. In perioada de după 20 ză rii sa rcin ilo r stabilite, plena­ in perm anenţă stare de func­
ză răspundereo că 1970 este cembrie onul trecut. Este nece­ simpla difuzare o publicaţiilor De dala aceasta — ne scrie februarie s-a reuşit să se ra C o n siliu lu i U.N.C.A.P. din trecere colectivele celorlalte ţionare, creşterea tim pu lu i c-
anul in care trebuie (acute e- sar acest lucru întrucit, pe lingă de specialitate - să nu răspun­ m aistrul A d o ll P allevic — obţină fn fiecare brigadă decem brie 1960 a adoptat o în tre p rin d e ri de mecanizare fce.liv de lucru prin folosirea
(orturi generale pentru ridicarea imenso m ojoritote o celor core dă decrt porţiol. Unele organi­ priceperea, tale ntul şl spi­ randamente sporite, sectorul solie de măsuri p rivin d per­ din judeţ, anqajindu-se să în­ cu randament sporii a Ira rio a -
colrtotivă a întregii activităţi, (o- ritu l de organizare al m ine­ in ansamblu să înregistreze fecţionarea re la ţiilo r de c o la ­ făptuiască urm ătoarele obiec­
îşi foc pe deplin datoria, mai zaţii de portid de la C S. Hu- relor. extinderea gradului de
losireo deplină a capacităţilor rilo r dc la sectorul II Mu- in acest an producţii dc borare în lre I.M .A. şi C.A.P. tive :
sint încă oomeni — atît in in ­ nedooro, I.C.S.H., de la cxploo-« sarlu — I.M Barza, trebuiau — planul de v e n itu ri sc va mecanizare a lu c ră rilo r a g iico -
de producţie ţi a utilajului, creş­ dustrie cit şi »n agricultură - ţările miniere din Valea Jiului. v lrl. -C ontribuţia echipelor ra re in esenţă, pe baza noului le şi alíele.
terea eiicienţei economice, pen­ core nu se încadrează în disci­ I M. Borzo, C.T, M intió si oiţele canalizate în direcţia spori­ conduse de Gheorghe Flo- c o n tra ri de lucrări. creca/ă depăşi n i 30 000 le i;
rii randam entelor, derocării
tru gospodărirea cit moi raţio­ plina muncii, dovedesc o a titu ­ ou trecut lo organizaren unor linei cantităţi cit mal mari rca, Pelru Bozisz, A ron Fe* posibilitatea ca secţia dc me­ — ch e ltu ie lile prevăzute vor H o lărîrca m ecanizatorilor de
nală o m ateriilor prime, mate- dine condam nabilă fa|â de avu­ forme moi interesante, cu un Ier, Gheorghe Toroa a iosl canizare să funcţioneze ca sec­ ii reduse cu 5 lei la I 000 lei a co n trib u i cu toate* resuiscle
liotelor, com bustibilului ţi ener­ de m inereu. In activitatea hotăritoare. C om itetul de tor mecanic în cadrul coope­ v e n itu ri ; la sporirea producţiei agrico­
tul obştesc, sint certaţi cu e ti­ conţinut moi bogat, cum sînt de extracţie am dai peste o ra tiv e lo r agricole deservile. — se va îm bunătăţi calitatea le are un tem einic suport In
giei, o forţei de muncă ţi tim ­ p a rlid a hotărî! ca această
ca socialistă. De aici, pogube dezbaterile cu şefii de echipe io n i mai bogat m ineralizată Tnlodală, lărgirea a trib u ţiilo r lu c ră rilo r agricole cxeentato modul cum s-au pre*gălit u tila ­
pului de lucru. insemnote oduse economiei, g e ­ sou maiştri, simpozioanele ţi me­ ce Irebula dcrocală repede, experienţă să fie studiată c o n s iliilo r de ronducerc în fn C.A.P. penlru a asigura rea­ je le pentru campania agricolă
Organele ţi organizaţiile de nerate de nefolosirea completă sele rotunde despre noile tehno­ cu m ultă atenţie şl genera­
partid ţi de mosâ. comitetele de a fondului de timp ţi o progra­ logii, comunicările ştiinţifice etc., la îndem nul com ite tu lu i dc lizată pe întreaga în tre p rin ­ ceea ce priveşte coordonarea lizarea p ro d u cţiilo r stab ilite ; de prim ăvară, în acţiu nile o r-
partid s-au luai măsuri spe­
— planul anual de in v e s tiţii
ganizale în fiecare u n ila lr în
a c lîv ilă tîi secţiei de t.ractoar«
direcţie ţi consiliile de adm i­
mului de lucru, risipă de mate­ care vor trebui pe viitor să fie dere. va delerm ina rreşlorea răspun­ sc va înd eplini cu o lună mal scopul rid ic ă rii n iv e lu lu i rin
nistraţie, adunările generale ale ciale de pregătire a fro n tu ­
riale ţi energie, produse de ca­ mult extinse. d e rilo r reciproce faţă dc înde­ devreme. cunoştinţe profesionale ale me­
salarîoţilor, odunórile generóle
litate necorespunzotoore etc Ni Formarea unui nou mod de o p lin ire a planului dc producţio can iza to rilo r, cunoaşterii do
ole C.A.P. ou stabilit planuri de se pore că este locul so sub­ gîndi, ridicarea grodului de cul­ şi financiar a lîI .a l în tre p rin ­ Jn scopul ercării co n d iţiilo r
măsuri politice ţi tehnico-orga- liniem că trebuie fuptot pentru a tură generală ?.? tehnico-ştiinţî- Intilniri cu scriitori d e rilo r de mecanizare cît şi al necesare concret ¡zării o b ie cti­ eălre lo ţi lu cră to rii a sar« in i­
niiotorice menite să osigure în­ velor respective, organizaţia lo r ce le revin re fe rilo r la fo­
schimba modul de o gindi nu fică sînt. desigur, probleme a cooperativelor agricole. de p a rlid şi com itetul de direc­ losirea cu eficienţă cît mai
deplinirea cantitativă ţi colitoti-
numai la unii muncitori sau ţă ­ căror rezolvare cere timp. Sar­ In cadrul m anifestărilor s c riito rii G heorghe Păun. A na lizlnd . în cadrul adună­ ţie îşi vor concentra e fo rtu ri­ înaltă a bazei lehnico-m ate-
vă o planului ţi angajam entelor
rani cooperatori, ci ţi la unele cinile de plan ţi ongoiam entele culturale p rile ju ite de ampla C onstantin Nisipeanu, loan rilo r generale ale salaria ţilo r, le spre creşterea volum u lui lu ­ riale. A stfe l aportul mecaniza­
de întrecere, sporirea contribu­
cadre tehnico economice, Io unii trebuie insă îndeplinite zilnic, în acţiune „l una că rţii (a sale", Malea şi M ihal Tunam , pre­ rea liză rile înregistrate în anul c ră rilo r şi a gradului de meca­ to rilo r la îndeplinirea angaja­
ţiei judeţului la avuţia naţio­ intelectuali. Atitudinea de es- mod ritmic ; produsele să fie la Brad a fost organizată, cum şi poetul hunedoroan trecut, con tribu ţia m ecanizato­ nizare. reducerea consum ului m entului organizaţiei judeţene
nală. Aceste planuri, deşi rod pectotivă faţă de ceea ce este reolizote ocum fa un cît moi rilo r la creşterea producţiei a­ di* carburanţi lu b riiia n ţi şi pie­
ol unei laborîoose activităţi co­ nou, lipsa de iniţiativă, de răs­ înalt nivel calitativ, cu consu­ I sub egida C o nsiliu lui jude* Traían Filim on. gricole. la sporirea v e n itu rilo r se de schimb, folosirea o lic l- dc p a rlid va fi lo t mai sub­
stanţial. pe măsura rerinţ«»lor
ţean al F rontu lui U n ită ţii So­
lective. reprezintă insă numoi pundere. pasivitoteo ţi „rezerva" muri cit moi reduse ţi o e fi­ şi reducerea ch e ltu ie lilo r, lu ­ «•nfă a forţei de muncă, respec­ şi p o s ib ilită ţilo r de care d is­
jaloone-intenţii, am putea spune. cu care este privită în unele cienţă economică sporită. De cialiste şi C o m itetului Jude­ Săptămina poeziei _Sar- cră to rii celor tre i în tre p rin ­ tarea cu stricteţe a re g u lilo r pun întreprinderile* penlru me­
ţean pentru cultu ră şt artă,
Pentru a li voloriiicate, rolul ho- locuri acţiuneo de orgonizore aceea, organele şi organizaţiile o în liln ire a c itito ri for cu deri de mecanizare* a aq ricu l- agrotehnice cerule de specifi- canizarea a g ric u ltu rii.
tărîtor îl ou oamenii muncii, mo- ştiinţifică a producţiei ţi o mun­ de partid au datoria de a ac­ : lin grup de scriito ri, mis4* s-a închei al prin consu­ lu rii din ju d e lu i nostru s-an
marea u ltim e lo r sale etape
biiizoreo lor conţtientâ Io o octi- cii sînt faţete ale modului vechi ţiona intens cu toote m ijloacele i Ia în tîln lie au participat de v in e ri Şl simhătă. angajai sS fru ctifice mai larg
vitóte laborioasă, ridicarea la resursele cxislcn le în fiecare
de gindire. ale inerţiei ţi rutinei. şi pîrghiile propogondei şi mun­
noi cote a emulaţiei politice ţi cii politice de masă, de o le
de muncă, instaurarea unui c li­ Desigur, procesul de transfor­ Motocositori pentru C.A.P.
mare înnoitoare o gîndirii oame­ integro organic în eforturile ge­
mat de responsabilitate, disci­
nilor este deosebit de complex neróle pentru îndeplinirea sar­
plină ţi ordine la toate nivelurile cinilor economice.
Organele ţi organizaţiile de ţi de lungo durata. Organele şi BILANŢ INDUSTRIAL In vederea asigurării strîn- tocositoarc se pol cosi nu­
partid sînt chemate să desiăţoa- organizaţiile de partid trebuie să Stadiul în core se găseşte în- g c rli Intr-o perioadă cit mal tre ţu rile de pe 4 hectare în
re în acest sens o vastă ţi com­ acţioneze deosebit de perseve­ văţămintul de partid la oraşe şi scurtă şl fără pierderi a fu ­ 8 ore — va perm ite Inlălu*
plexa octivitate de propagondă rent, fără pauze, in această d i­ sote, cu teme core pot fi foarte rajelor, prin Interm ediul în ­ rarea în mare măsură a
recţie. folosind m ultitudinea de strîns legate de sarcinile econo­
ţi politică de masă pentru rid i­ tre p rin d e rii Judeţene de a- p ie rd e rilo r dc furaje cc sc
mijlooce core şi-ou dovedit e fi­ mice locale, oferă toote posibi­ < esc în dome*niu) exportului. să deţină prinderea în ansam­
ca roo nivelului de conţtiinţâ. de provlzionare a C.A P., la înregistrează din cauza în-
cultuiă ţi instrucţiune tehnico- cienţa şi investigînd, totodată, lităţile de a derbete m odalităţi­ In <e*le* două luni. liv ră rile r- blul ie a li/ă rilo r. iar co lcclive lc dispoziţia u n ită ţilo r agricole tîrz te ril re co lla iu lu l. Prin
profesională al oamenilor mun­ noi forme şi mijlooce. diferen­ le practice de înfăptuire o sor­ ie elive de produse penlru pia­ d«* forestie ri au sporit cu a- din ju d e ţu l nostru au fosl mecanizarea re co ltatului, cu
cii Un accent deosebit trebuie ţiate la specificul unităţilor şi cinilor reieşite din documentele ţa externă sînt superioare sar­ proapc 30 la sulă n iv e lu l pro­ puse un număr de 40 mo- o m olocositoarc se înlocu­
categoriilor de oameni oi muncii Congresului al X-lea al portidu­ « in ilo r contrac tuale aferente» ducţiei faţă d<* prim a lună a locosllorl. Randamentul spo­
pus pe cunoaşterea ţi insuţirea D a torii;; a» csloi depuşii ). im - ieşte munca a circa 10 oa­
temeinică o hotărîrilor partidu­ cororo li se adresează lui, ale plenorei Comitetului Cen­ perioadei m i peste 16 m ilioane anului. rit al acestora — cil n mo- meni pe zi.
O recentă aroliză făcută in tral din decembrie, din legile o- liUM ălăţirii c a lită ţii produselor lei. Itila n ţu l p o /iliv în toate ca­
lui ţi statului, o înţelegerii sen­ şi preocupării penlru onorarea
surilor majore ale politicii porţi- secretariatul Comitetului jude­ doptote de Marr>0 Adunare N a ­ la tim p a con lra clelor e< «mo­ Progrese s-au înregistrat şi pito le le sale, a lît pe ansamblul
dului. pe participarea activă la ţean de partid o evidenţiot preo­ ţională ţi din holărirea plenarei mi« e. planul producţiei marfă în dom eniul in v e s tiţiilo r, unde ju d e ţu lu i c il şi pe fiecare cen­
oplicoreo ei în viaţă. cuparea susţinută o organelor şi Uniunii Noţionoie o C A P. Moi v ird u iă şi îniasală s-a re a li­ rc a li/ă B c r<*pr«*/.inlă 12,8 la trală sau întreprindere eviden­ Sistematizarea canalizării Văii Jiului
organizaţiilor de partid de la mult co oricind, se cere in pre­ sulă din planul anual, iar la ţiază — mai mu li ca oricînd
Dind o orientare Ştiinţifică d i­ zat in luna februarie* în pro­
C.S.H. ţi I.C.S.H . E M. Lupeni zent desfăşurată o luptă int.on- (o n s lm c ţîi-m o n ta j 13,4 la sută în u ltim ii ani — posihi)ilale*a
recţiilor principale în care tre­ porţie* de 101,7 la sulă, (apl re
buie axată ţi intensificata a cti­ ţi Poroţeni, „V isco ia" Lupeni, sigentâ - pe «oi frontul învă- din planul anual. reală a fin a liz ă rii cu rc /u lta ie M ari lu crări penlru siste­ rare modernă. Se apropie de
vitatea educotivă, rooortu! pre­ U.V. Călan. Orăştie. Geoogiu. ţămîntului politic ţi ideologic - a permis amplific arca va lo rii U rm ărind evo lu ţia producţiei deosebite a p rim u lu i trim estru. matizarea generală a cana­ term inare lu cră rile la «ana­
Dobro ţi altele pentru folosirea, pentru combaterea „pseudo-pro- vo lu m u lu i depăşirii la a«csl o- Osie d<* daloria co n siliilo r dc liz ă rii din Valea J iu lu i se
zentai de tovorăţul Nicoloe *«- re*mai( fi lendinţa continuă lul colector din incintă, pe
Ceouşescu la Congresul ol X-leo în codrul muncii politico-educo- pogondei", formolismului, a re­ ş«*iiiial indii alor la 24,47 m ili­ d<* majorare* a re a liză rilo r mai adm inistraţie, a com itetelor de execută aproape de vărsa­ porţiunea D enuţoiti — văr­
tive, a expunerilor, simpozioane­ petării stereotipe o unor teze ţi
al P C.R subliniază : „In con­ oane lei, c iliă repieztM ilind a­ iu se*amă in «exploatările* m i- direcţie şi o rg a n iza ţiilo r de rea J iu lu i de Vest în Jiu l sare In Jiu.
cepţia noastră, educaţia socialis­ lor, serilor de întrebări şi răs­ formulări din documentele de m eic din Valea Jiu lu i, la I.M . p a rlid să m obilizeze (oale re ­ de Esl, pe stingă şoselei In ctirin d vor îl atacate
ta, conţtiinţâ socialistă implică punsuri, meselor rotunde, Con­ partid, fără o căuta ţi reolizo p oapi* 35 la sulă din angaja­ spre Lupeni. lu cră rile fa canalul colector
atît cunooţtereo temeinică a vorbirilor pe teme cu n sînt : aderenţa cu problemele strin­ m entul anual. Ilarza. 1. M. Hunedoara, F. «M. sursele «o le clive lor in vederea C o n sln icto rll dc Ia I.I..H.S. pentru Jiu l de Esf, pe p o rţi­
ceea ce este valoros in dome­ Făurirea societăţii socialiste gente ole fiecărei organizaţii ţi In lrc p rin d e rile ju d e ţu lu i nos­ Deva şi C crlej-S ăcurim b. Sîdc- în fă p tu irii acestui im porlanl execttlă aici o staţie de epu­ unea Denuţoni-Pelroşanl.
niul culturii, ţtiin ţe i ţi tehnicii m ultilateral dezvoltate, obiectiv unităţi economice in porte şi tru la p o rle o /u şi primele* m ic- ru rq iş lii hunedoreni continua obiectiv.
contemporane, stăpinirea depli­ fundamental stabilit de Congre­ prin aceasta, a osiguro clim atul
nă a profesiunii, cit ţi însuşi­ sul ol X-leo al P.C.R ", „Perfec­ propice gîndirii ţi judecăţii vii
rea concepţiei filozofice despre ţionarea orînduirii socialiste, a oomenilor.
lume ţi societate a po 'tid ului condiţie o progresului pe coleo Sint, de osemeneo, necesare
nostru - materialismul dialectic socialismului", „Rolul conducă­ măsuri operotive pentru a reve­
dea ţi împrospăta agitaţio vi­
ţi istoric formarea unei a ti­ tor ol clasei muncitoare in socie­ nile cele moi actuale ce stou in Contribuţia minerilor din Valea Jiului la marile bătălii
tudini cetăţeneşti înaintate. A ­ tate", „Realizări şi perspective zuală, pentru a o axa pe sarci­
cestor cerinţe fundamentale, ca­ hunedorene" si altele.
re se condiţionează şi influen­ in unităţile din municipiile H u­ faţa colectivelor de muncă si a-i
ţează reciproc, trebuie să le răs­ nedoara ţi Devo o influenţă imprima un caracter m ilitont. A-
pundă astăzi, în condiţiile socie­ pozitivă in întărirea disciplinei in gilaţia vizuală trebuie să fie
tăţii moderne, întreaga muncă muncă ou avut acţiunile „M in u ­ mult mai incisivă ţi operativă,
de educaţie desfăşurată de tul ocuzâ". „Cu microfonul prin­ să indice direcţii, căi, măsuri
partidul şi stolul nostru". tre iiîtirzioţi". Sînt insă organe concrete prin core să sc. a tin ­ pentru instaurarea primului guvern democrat
Măsurile luate de Comitelui ţi organizaţii dc partid care nu gă obiectivele stabilite în co­
judeţean de portid, preocuparea pun m centrul preocupărilor lor dru! întrecerii, şă îndrepte cu
sa constantă pentru conducerea orientarea ţi conducerea muncii prom ptitudine otenţ'a osupro
muncii de propogandă, partici­ de educaţie a comuniştilor, o oricăror rămîneri in urmă. Moi
parea directă o membrilor b i­ tuturor catego'hlor de oomeni ai multă preocupare să fie acor- Keonomi.i României anului a sporit cu 30 la sută faţă de tăţire a co n d iţiilo r de viaţă ii­ Jncă elin octombrie 1944 au a­ rcacţiunji era Consiliul de ad­
dotă generalizării formeloi evo­ lunile precedente. („S cîn ie ia 4, le acestora Numai datorită ac­ vut loc în Valea J iu lu i m ari m inistraţie al societăţii .,1‘e iio -
roului Comitetului judeţean, a muncii ; oceostâ deficienţă fiind l.l lf> resimţea puternic u rm ă ri­
opoiotului de partid la ridica­ moi caracteristică pe unele şon- luate de agitaţie vizuolă. pen­ le ja fu lu i im p eria liştilor « c i- 16 ianuarie 1LM5). ţiu n ilo r hotărlte întreprinse ele m itin g u ri organizate dc organe­ şnni“ . Prim a acţiune oiganîzntâ
rea conţinutului învălâm intului ticre de construcţii, in soctoiu! tru ca acestea să ţină oaşul cu mani şl ale pagubelor provóca­ La 10 decembrie 1944. m ii de pa rtidu l comunist au putut fi le locale ale pa rtidu lui comu­ a societăţii a fost inm lnarca
trim ise in Valea Jiu lu i, in de­
ideologic ţi a muncii politice de forestier, Io I M A., I.A.S, Io co­ estetica industrială Aceste m ă­ le ele războiul h ilîe risl. Aceste m ineri s-au în tru n it la Lupeni cembrie 1944. 5 vagoane de za­ nist. prin care se cerea instau­ scrisorilor confidenţiale tu tu ro r
masă. la informoreo politică, mune. suri se impun cu otît moi mult pagube tou tli/uu, la începutul a­ şi Petroşani penlru a eliscuta hăr. 3 000 perechi ele bocanci, rarea unui guvern al K. N. D. tehnicienilor şi in gin erilor, prin
dialogul viu cu oamenii, elaoo- Este necesar co. în ansamblul cu cit se cunooţle că sint uni nului l'J4.), bugetul ele alunei căile şl m ijloacele dezvoltării 5 000 m etri ele Stofă, 5 375 tone Astfel de m itin g u ri au Joc în care li se spunea pe faţă că nu
rareo unor orticole in presa lo­ formelor ţi m ijloacelor de propa­ taţi unde ogitoţia vizuolă ore a) ţă iii pe mai bine ele 12 ani continue a producţiei. Cu acest de grîu şi porumb, precum şi 22 octombrie la Lupeni şi Pe­ e necesar să sc intereseze «I»
cală ţi centrală, activitatea des­ gandă ţi o muncii Do'itice de un corocter general, fără voloa- Capacitatea dc transport pe p rile j, scoţînd la iveală inac­ aHe produse. Deşi aceste can­ troşani, la care au participat producţie. Neîngrijîndu-se «le
tivitatea societăţii
„Petroşani**,
peste 25 000 şl, respectiv, 20 000
făşurată dc organele ţi organi­ maso. pe lingă ţinereo unor ex­ re mobilizatoare sau generali­ căile ferate reprezenta, Imediat au cerut insistent naţionaliza­ dp oameni („S cintela". 24 oc­ procurarea m aterialului lemnos,
zaţiile de partid, sindicat ţi puneri caro se cer să fie cil zatoare, lipsită, pur ţi simplu, de elupă 23 August 1U44, numai 30 rea m inelor elin Valea Jiu lui. tită ţi nu puteau satisface pe tom brie 1944) „V iito ru l ţâ rii a explozibilului, prim ejduind
U.T.C au asigurat ca politica moi adecvate specificului unită­ orice mesoj Ih sută faţă «le cea a anului deplin nevoile acestui centru depinde de realizarea Imediată viaţa m inerilor, societatea cău­
partidului, sarcinile economice ţii sou ol preocupării oamenilor, Plenara C.C. ol P.C.R. din de­ 1943, iar producţia ele cărbune („Z ori noi", 13 decembrie 1944). ta să stăvilească lupla pentru
La 18 decembrie 1944 au loc noi
ţi socioJ-culturale pe core eo le so se pună moi more accent pe cembrie anul trecut a adoptat n scăzut la ju m a la tţ faţă ele adunări. în care m in erii, In S> integral,'« a platform ei F.N.D continua creştere a producţiei
de cărbune
Ne angajăm să luptăm si sâ
media producţiei lunare a anu­
transmite să fie popularizóte in organizarea de convorbiri, con­ o importantă hotărîre privind im- fru n te cu com uniştii, hotărăsc susţinem cu toată energia noas­ Sabotajul crim inal al rcacţiu-
mod corespunzător şi să fie, in sultaţii, întrebări ţi răspunsuri ţi bunătăţirea consultării şi infor­ lu i 1943 dublarea producţiei ele cărbune. File din tră democratizarea ţâ rii şl te r­ nii a fost Insă zădărnicit prin
In această situaţie, elal fiin d
genero!, cunoscute. Esenţiolul moi oles, pe munco de la om io mării activului de portid, o co­ sarcinile re decurgeau elin par­ Tot alunei m in erii din Lupeni minarea rapidă a războiului lupta si vigilenţa m uncitorilor
este în prezent co organele si muniştilor şi celorlalţi oameni ai
om, pe ridicoreo conţinutului muncii. Biroul Comitetului jude­ ticiparea ţă rii noastre la coa­ vin cu propunerea ca fiecare e­ a n tih itle ris t" — se sublinia !n m ineri conduşi «Ic partidul
orgonizoţiile dc portid să acţio­
educativ ol adunărilor de portid, ţean de partid a luat măsuri liţia a n lih ille ristă , se punea chipă să se schimbe la locul moţiunea Adoptată de marea n- comunist. La acţiunea de înfo­
neze convergent, prin fofosireo istoria anilor
ale organizaţiilor U T C. ş gru­ problema refacerii cu orice ele muncă, transportlnel şi ma­ dunore populară elin Petroşani. metare prin care reacţiunca do­
corespunzătoare, in mod diver­ pentru intensificarea porticipării preţ a potenţialului economici teria lu l lemnos necesar lucră­ M in erii Văii Jiu lu i au înlîm - rea să-l împingă la greve, ei au
sificat, a m ultitudinii de form-i pelor sindicole. In munca noos- membrilor Comitetului judeţean, naţionale. în tru c it rezervele dc rilo r pe întregul schimb. Aceas­ plnat cu entuziasm Instaurarea răspuns prin posturi suplim en­
ţi mijloace specifice ale propa­ trâ politică se simte necesitatea o activiştilor Io informarea co­ cărbune din Valea J iu lu i repre­ tă in iţia tiv ă s-a extins apoi ln la 6 M artie 1945 a prim ulu i gu­ tare prestate nu numai dc m i­
unui ajutor mai susţinut ţi con­
gandei ţi activităţii educative muniştilor, a oomenilor muncii a ­ toate exploatările m iniere din 1944-1945 vern democratic elin Istoria ţâ­
cret din podea orgonelor ţi or­ supra preocupărilor sale actuale zentau peste 83 la sută elin re­ neri. ci de lo ţi oamenii m un­
pentru co membrii de partid, zervele totale ale ţă rii, m ine­ Valea Jiu lu i, reuşinriu-se astfel rii. La toate exploatările m i­ cii. meseriaşi, intelectuali, ti­
masele lorgi de oomeni ai mun­ ganizaţiilor de portid. moi m ul­ şi o modului cum se reolizeoză rilo r elin acest bazin le reve­ să se obţină Indici de produc­ niere acest eveniment a fost neri si femei. La u n e ltirile şo-
cii să se identifice cu oceste sar­ ta iniţiativă, oorticipore efectivă sarcinile de pion in industrie, o- ţie ileosebit ele rid icaţi şi net p rim it cu o creştere însemna­
la moi multe o-ţiuni, preocupare gricultură. construcţii, să focă nea înalta sarcina patriotică de viniste, la încercările de dezbi­
cini ţi să lupte cu pasiune, com­ faţă de fino liiore o acţiunilor a contribui cu o pondere rid i­ superiori celor cunoscuţi ptnă m inier, ele au av ut o mare în­ tă a producţiei. Astfel, pe în­ nare a m un citorilor, ci au răs­
petenţă ţi tenacitate pentru în­ Expuneri privind politico in te r­ cată la refacerea economică a atunci în ţara noastră. semnătate In îm bunătăţirea si­ treaga Vale a -Jiului, In luna puns prin întărirea şi mai s trln -
iniţiate sau a masurilor între­ nă şi externă o partidului şi sta­
făptuirea lor neabătută Se cere României şi im p licit la s p riji­ Un rol deosebit în m obiliza­ tuaţiei m uncitorilor. m artie 1943 a fost realizată oca sâ a u n ită ţii clasei muncitoare.
ca intreago activitate de propa­ prinse, integrarea ei in preocu­ tului nostru. Birourile com itete­ nirea fro n tu lu i antihitlerist. rea m un citorilor m ineri la r i­ In acelaşi tim p, datorită lup­ mai ¡naltă producţie din |>erioa- La încercările de sabotai au
gandă, co munca politică ţi cuf- pările cotidiene si de perspecti­ lor municipale, orăşeneşti şi co- I'c acest fundal s-a desfăşu­ dicarea producţiei şi lupta pen- . tei dîrze iluse ele comunişti, so­ da războiului a n tihitlerist, tu răspuns cu întărirea disciplinei
turol-educotivă de mosă să se va privind rezol/areo sarcinilor munole de partid, orgoniiind a- rat întreaga bătălie a m in e ri­ tru satisfacerea revendicărilor cietatea „Petroşani“ a fost o b li­ 78 la sută mal mare ile rîţ ţn in muncă, prin înfiinţarea de
subordoneze si să contribuie e ­ economice ţi sociale. plicoreo acestei hotărih, vor tre­ lor «lin Valea Jiu lu i penlru mal lor economice l-a av'ut reorga­ gată să restituie m in erilor su­ septembrie 1944. gărzi de control la locurile «le
fectiv Io reolizaieo sarcinilor de Un olt deziderat major, legat bui să aibă în vedere atrage­ m ult cărbune, pentru reforme nizarea m işcării sindicale si fn ma ele 477 m ilioane lei, re ţin u ­ Toi In această perioadă, răs- producţie La prăpastia |>c ca­
pion, o angajam entelor luate de conştiinţa soclnlistă. este or­ rea în munco de informore po­ «lemoci altee, pentru un guvern special constituirea, ln urina tă în moel samavolnic elin sa­ punzîntl chem ării pa rtidu lui co­ re reacţiunea căuta sâ o sape
in întrecerco socialistă. ganizare o unor acţiuni de largă litică, în activitatea educotivă în al poporului, |>entru În fă p tu i­ conferinţei sindicale elin 1 sep­ la riile m in e rilo r in perioada munist penlru înfăptuirea re­ Intre m uncitori şl intelectuali,
Din documentele Congresului amploare pentru ridicarea nive­ general, o intelectualilor de la rea neabătută a p o liticii IVC.R. tembrie* 1944, a U niun ii mun­ 1943-1 IM 4. form ei agrare, echipe de m i­ el au răspuns prin înfiinţarea
al X-leo al portidului. o!e ple­ lului cultural, profesionol ţi teh- oroşe şi sote - domeniu în care Este m eritu l incontestabil ol cito rilo r din Industria m inieră, Ca urm are a emor eforturi neri pleacă la sate pentru a-J de comitete form ale din cei mai
narei din decembrie a Comite­ nico-ţtiinţific ol comuniştilor, ol s-o acţionat cu mult sub posi­ pa rtidu lui comunist ele a fi petrolieră Ş) gaz metan, apoi, depuse ele m un citorii m ineri, ajuta pe ţăranii săraci la exp ro­ buni m uncitori, ingineri, maiş­
tului Centiol se desprind citeva tuturor oomenilor muncii. Aceas­ bilităţi şi necesităţi. reuşit sâ mobilizeze întreaga la 20 septembrie, n U niunii sin­ producţia ele cărbune a crescut prierea m oşiilor şl îm proprie­ tri şl tehnicieni, care a u solu­
direcţii piincipule în core pro­ tă cerinţă, de o imbino octivi- Sarcinile economice m obiliza­ masă dc m ineri, indiferent ele dicalelor din Industria m in ie ri continuu S-au form al brigăzi tărirea lor „Echipa «le m in e ii ţionat favorabil problemele r i­
papando. munco poüiicá de m a­ tateo de educoic politică cu toare care ne stou în foţă in naţionalitate, la m arile bătălii din Valea Jiului. Ca o aprecie­ de şoc comuniste, echipe volun­ comunişti «lin Aninoasa a fost dicate de cerinţele acute ale
só trebuie să acţioneze in d o ­ lărgirea orizontului Culturol-ţtiin- acest an impun, oşador. integra­ ale an ilo r 1944-194."> Prin mine­ re a luptei m un citorilor m ineri. tare, s-au organizat întreceri prim ită cu lncrim î «le bucuri» producţiei si muncii.
meniul cunoaşterii sorcinilor, ţific ţi creşterea gradului de in­ rea organică o muncii de pro­ rii comunişti, prin eleselc vizite In prim ul Congres general al patriotico penlru cea mai rieli- de ţăranii din comuna Densiiş Toate acestea, in condiţiile
m obilizării la înfăptuirea lor si strucţiune ţi specializare este pogondo, de educoţie, in preo­ ale m em brilor C om itetului Cen­ sindicalelor unite elin ianuarie calâ proelucţie ele cărbune pe - scria ziarul „Z o ri noi" «lin eind minele se mai găseau încă
generalizării experienţei dobin- determinată de faptul că socia­ cupările majore oie organizaţiei tral, prin organul de presă 1915. in Com itetul Central al echipe şi pe schim buri In lu ­ 27 m artie 1945 A ici au fosl îm ­ In m iin ile capitaliştilor, dove­
dite. fn industno extractivă, de lismul. ca o n irl .lirea ceo mai judeţene de partid pentru înde­ „'/o ri no i-\ precum şi prip zia­ Confederaţiei Generale a M un­ nile ianuarie şi februarie 1*945, pro prietărite, cu ajutoru l m ine­ desc înalta conştiinţă p a trio ti­
exemplu, se ridică cu acuitate avansată, trebuie să integreze plinirea pionului şî angajam en­ rul „S cînleia", P artidul Comu­ cii au fost aleşi doi m ineri elin m in erii din Lupeni, in frunte rilo r. 62 fa m ilii ale ostaşilor, 6 că a m in erilor din Valea J iu ­
problema creşterii productivită­ orgonic tot ce este moi înaintat telor luate în întrecere, recon­ nist Român s-a nelre<at cu În­ Valea Jiu lu i, dintre care Aron cu echipa condusă ele comunis­ fa m ilii ale văduvelor şi 112 al» lu i. înaltul lo r sp irit dc sacri­
ţii muncii ţi a v it^’clor de avan­ in creoţio umană ţi că. în in ­ siderarea unor metode folosite credere m in erilor, chcm lm lu-i Cristea a fo**t apoi ales pre- tul Pelru Letean, au realiza» ţăran ilor săraci". ficiu . care priveau bătălia pen­
sare, reduceiii consumului de dustrie. construcţii, precum ţi în şi eforturi deosebite de gîndire sâ-şl aducă Întreaga lor con­ seillnlele U niun ii m uncitorilor randamente înalte de 14-22.5 C ercurile reacţionare din Va­ lru mai m ult cărbune, de pe
lemn în siderurgie - sporirea agricultură ore loc un proces şi investigóle, de iniţiativă pen­ trib u ţie la sporirea producţiei elin industria m inieră, petrolie­ tone/|>ost medic lunară lea Jiu lu i nu vedeau Insă cu poziţia înaintată a clasei m un­
indicilor de utilizare o agregate­ tot mai occelerol de introducere tru o ridica conţinutul si sfera ele cărbune iMinerli Văii Jiu lu i ră si gaz metan. Lupla pentru mal m ult căr­ ochi buni această luptă pentru citoare. care, în frunte cu Par­
lor. îmbunătăţirea calităţii m eta­ a tehnicii şl tehnologiei moder­ de cuprindere a, acestei activi­ au răspuns p lin i de însufleţire Paralel cu mobilizarea m ine­ bune a fosl tot tim pul îngemă­ democratizare, eăiiiînd pe toa­ tidu l Comunist Român, condu­
lului. economisirea cocsului, in ne. se generalizează metode noi tăţi - care se adresează con­ chem ării patriotice a p a rtidu­ rilo r al creşterea producţiei de nată eu lupta pentru democra­ te căile sâ stăvilească a vlnlu l cea poporul nostru spre depli­
constructii-montoje - devansareo de muncă Pornind de la oceste ştiinţei oomenilor - Io nivelul lui, mălinei eontinuu producţia c-ărbune, la democratizarea vie­ tizarea ţă rii, pentru înlăturarea revoluţionar al m in e iilo r, ia* na sa eliberare naţională şi
teimcne'or de punere in func­ considerente, organizaţiile de cerinţelor puse de Congresul ol «le cărbune. In lunile noiembrie ţii sociale, la lupta Îm potriva guvernelor u t m ajoritate reac­ «lupă 6 M artie lfM5 să subm i­ socială.
ţiune. economisirea metolului partid de la Hunedoara. din X-lea ol Portidului Comunist Ro­ şi decembrie 1944 aproviziona­ reacţiunii, P.C.R a m ilita t ncn- ţionară şi instaurarea unui gu­ neze înseşi m âlurile guvernu­
vern cu adevărat democratic
Exponentul principal al
bâlul pentru continua îmbună­
rea cu cărbuni a căilor ferate
lui.
ş.o.m.d. Valea Jiului. Brad, Călan, Orâş mân. Prol. GH. DUMITRASCU