Page 6 - Drumul_socialismului_1970_03

PI
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4714 < MARŢI 3 MARTIE 1970
2

Aniversarea a 25 de ani de la insta­

urarea guvernului dr. Petru Groza

In tr-o atmosfera em oţionan­ lifascistă din august 1944. Fa nist. a dus la prăbuşirea în ­ In care Frontul P lugarilor a
tă, a avut loc deschiderea si a trezit Ia creaţie istorică con­ cercă rilo r fo rţe lo r reacţionare avut un rol de seamă, l a
vizitarea expoziţiei m em oriale ştientă masele la rgi populara de a dezlăntui războiul c iv il con stituit schimbarea fostului
din casa de la Băcia a dr. Pe­ din întreaga tară, a dcscă'u- în vederea m enţinerii puterii prelect profascist. In acest scop
tru Groza. in parcul si curtea sat energia lor creatoare a dat po litice în m îinile lor. to tu l a fost m inuţios pregătit
casei, deschise cu generozitate vin puternic im puls luptei po Din ord in u l lu i Rădescu. la in cadrul F. N. D„ fapt ce
vizita to rilo r, sule de oameni po rului pentru progres social 24 februarie, in Bucureşti, din a dus la o reuşită deplină. In
asculta cu em oţie cu vîn tu l in ­ pentru instaurarea p u te rii popii palatul regal sl din M in isterul ziua de 26 noiem brie I944. s-a
tro d u ctiv ro s tii de tovarăşul lare si clădirea unei Românii de Interne s-a tras in popor. lin u l la Deva o mare adunare
Clemente Conslanrtin : noi. Aceasta acţiune provocatoare la care au participat cca. 10 000
J n locul în cave ne aflăm Im ediat după 23 A uqust a s-a soldat cu 5 m orţi si 18 ră ­ de oameni, m un citori din m ari­
încărcat de v ii si em oţionante avut loc un intens proces d9 niţi, dar nu a înfricoşat mase­ le în tre p rin d e ri din judeţ, ţă­
sim boluri, se cuvine sa ne rea­ reorganizare a m uncii p a rtid u ­ le, aşa cum spera reactiunea. rani orqanizati în F rontu l Plu­
m intim cu stima si considera­ lui, p o triv it c o n d iţiilo r le g a lită ­ dim potrivă, le-a in d în it şi mai ga rilo r, U.T.C.-isti. fo rm a lii de
ţie de acea figură de eminent ţii si ale de zvo ltă rii im petuoa­ m ult. In zilele urm ătoare în luptă pa triotice si un maro
p a trio t si conducător de stal se a re vo lu ţie i populare. Des- întreaga ţară, masele populare, num ăr de oameni ai m uncii dlu
care a fost dr. Petru Groza, l«$urînd o neobosită activitate, m obilizate de pa rtidu l com u­ oraş şi din ju r.
cetăţean ilu stru al m eleaquri- zecile de m ii de m em bri si sim ­ nist, au acţionai cu o enerqie In fata acestei mari dem on­ U V. Călan cooperează cu un număr însemnat de întreprinderi din ţară. Printre acestea se numără U.C.M. Reşiţa, ale că­
lo r hunedorene. al cărui nume patizanţi, care luptaseră în otit de mare. îneît reactiunea s tra ţii de masă, prefectul so rei comenzi privind modelele de compresoare sint executate în timpul optim de echipa de tim plari modelori condusă de
este legat organic de instaurarea ilegalitate, au strîns noi forte n-a mai avut nici forja nici vede s ilit să se supună vo in ­ Şefan Buriam. *>!o : V. ONOIU
celui d in tîi guvern rie larqă în ju ru l p a rtidu lui, care îsi sta­ cu ra ju l să se dedea la rep re­ ţei poporului. C andidatul pro ­
concentrare dem ocratică din torniceşte în scurt tim p o rg an i­ siuni sinqeroase. In aceste con­ pus de mase, dr. A ugustin A l-
Istoria tă rii noastre de pro fu n­ zaţiile în toate centrale tă rii d iţii, forţele reacţionare au măsan, a devenit astfel noul
dele transform ări revoluţiona In m ajoîltalea u n ită ţilo r do recurs la s p rijin u l direct al re prefect al jude ţu lui.
re care, sub conducerea P arti­ producţie Si in s titu ţiilo r c u ltu ­ gelui. de care îsi legau u ltim e ­ O valoroasă co n trib u ţie la
dului Comunist Român, au ur­ rale. In această perioadă, p a r­ le speranţe în zădărnicirea atragerea oam enilor m uncii CAPACITATE
mat anului e lib e ră rii de sub tidu l ia in iţia tiv a reorganizării luptei pentru instaurarea gu­ c in s tiţi tn partidele şl o rg an i­ Se pregătesc
ju g u l fascist $i care au deschis m işcării sindicale. desfăşoară vern ului democrat. Dar şi acest zaţiile ce constituiau F.N.D. ş[
făqaşul unor înălţătoare victo lupta pentru consolidarea Fron­ sp rijin s-a dovedit a fi orea la lupta pentru transform ări
r ii pe drum ul co n stru irii unei tu lu i Unic M uncitoresc. In ve­ slab. Sub presiunea luptei ma­ dem ocratice a adus-o presa lo ­ apicultorii
societăţi noi. socialiste, pe pă- derea în fă p tu irii u n ită ţii p o li­ melor. regele a tos', nevoit să cală. „Z o ri n o i’ , organul Regio­ noi am luat o serie de măsuri riale să se facă într-o formă
m fntul României. tice şi organizatorice a clasei semneze. Ia 6 M artie 1945, de­ nalei P.C.R. Alba-H unedoara, A sosit luna i lut interne Una din cele mai fru c ­ mal operativă, mal concretă, vă
Evocarea pe rsonalităţii dr. m uncitoare, cheamă proletaria- cretul de num ire a guvern ulu i ce a început să apară la Deva m ărţişor I P rim ii m uguri (UIMâl! CXN MO. 1| tuoase o rie n tă ri din activitatea sporească datele şi in fo rm a ţi­
Petru Groza a fâcul-o dr. do­ iu l să-şi exercite cu eficientă democrat. tn decem brie 1944 şi „H o ria " vo r învinge strlnsoarea noastră este aceea privind ile pentru conducerea în tre ­
cent O ctavlan Floca : sporita ro lu l conducător în re ­ Instaurarea g u vern ulu i de­ — oficiosul judeţean al F ron­ hăinuţei de Iarnă, care transform area şantierelor de p rind erii. In g in e rii şefi lucrau
voluţie. mocrat a con stituit o victo rie tulu i P luqarilor, popularizau în ziere se daloreşie fap tu lui că construcţii in şantiere de mon­ cu d ife riţi oameni de la d ife ­
„Deosebit de onorat, dar nu paginile ior succesele obţinute le vin e din ce In ce nu ne-au sosit unele elemenle taj. Se ştie că în construcţii rite şantiere, ceea ce nu asi­
fără em oţii, iau cu vtn lu l în a­ Evocarea acestor momente însemnată pe calea cu ce ririi în lupta maselor m uncitoare mal strim tă şl vo r revă r­ ale coloanei şl arm ă tu rile me­ m eseriile de dulgheri şi zular) gura posibilitatea de conducere
cest Ioc, în care am intirea fi­ hotăritoare din lupta poporului, în tre q ii puteri po litice de că­ pentru transform ări dem ocrati­ sa peste în tin d e ri m ireas­ talice Noi urgentăm livrarea sint fojirte deficitare De a­ a întregului şantier. Am hotâ-
g u rii proem inente de om de condusă de pa rtidu l comunist, tre clasa m uncitoare, aliată cu ce şi demascau totodată unel­ ma dulce a p rim ăverii. lor şl ne străduim să recupe­ semenea cotele de consum la rît ca toate lu crările legate de
stat si patriot înflăcărat a dr. pentru cucerirea puterii, este ţărănimea m uncitoare, fn lupta N ici u ltim ii fu lg i din răm toată râm lnerea în urm ă".
tirile elem entelor reacţionare. m aterialul lemnos stni restrtn- un obiectiv să fie coordonate
Petru Groza este şi va fi mo „neaua m ie ilo r’ nu v o r Inginerul şef Ionel Suciu. co­
înfăptuirea reform ei agrare, se tar In utilizarea m etalului sp de un singur inginer şef, care
reu trează, pentru a-! evoca, confiscarea m oşiilor boiereşti putea s tă v ili deschiderea ordonează problemele tehnico- pun m ari re stricţii Din aceste arc ]>osibilitalea să domine am­
încă o dată, uriasa-i persona­ Si îm părţirea pă m întului ţă ra n i­ p rim ilo r boboci de floa­ economice ale în tre p rin d e rii motive am trecut Ia folosirea bele şantiere, să distribuie fo r­
litate. re. Ca m flne, grăbitele DInsul ne-a re la ta t-. ,,In perioa­
lor in ju de ţu l Hunedoara a a- ln tr-o mai mare măsură a pre­ ţele in funcţie de necesităţile
Acum , cînd se îm plinesc 25 vu l toc în cea mai mare parte, păpădii vo r broda verde­ da care a trecut şi In continua­ fabricatelor şi panourilor anl- stringente ale execuţiei. La nA
de ani de la data Istorică — în decursul lu n ilo r februaite le cim p ulu l cu galbenul re, mâ ocup personal dc con­ hllînd de ficitul de meserii Pen­ velul În tre p rin d e rii vrem să
6 M artie 1945 — a instaurării, M anifestări!© şi m artie 1945. tor atrăgător. Şl din tractarea lu cră rilo r cu benefi­ tru a face faţă acestor sarcini dezvoltăm mai m ult concepţia
prin lupta în tre g u lu i popor, (toare în doare, harnice­ cia rii. asigurarea fo n d u rilo r ne­ complexe am trecut la revizui­ p rin numirea a doi ingineri şefi
O rganizaţia judeţeană a
condus de Partidul Com unist le albine vo r poposi, a- cesare executării lu cră rilo r. în ­ rea proiectelor vechi de execu­ cu problemele de realizare a
P.C.R. a trim is tn această pe­
Român, a p rim u lu i cu ve m d e ­ rioadă la sate peste 500 de duntnd cu Iscusinţă po­ tocmirea proiectelor de organi­ ţie. stabilind In cadrul între­ planului, emiterea soluţiilor,
m ocratic din istoria ţâ rij noas m uncitori, care au ajutat pe len de aur, picături de zare de şantier, realizarea unor p rin d e rii soluţii de execuţie realizarea in dicilo r tehnico-eco-
tre, noi dovezi ale c in s tirii si de la B ada ţăran ii m un citori in confiscarea sevă vie pentru miere. indicatori tehnico - economici. mai economicoase şi mai pro­ nomicl.
p re ţu irii operei tndâcăratului si îm părţirea p ă m în tu rilo r mo­ Dar, pină atunci... Contractarea lu c ră rilo r se apro­ ductive S-au sta b ilit unele teh­ Cele cîteva luni pe care
p a trio t şi om de sla» su b lin ia ­ şiereşti. P rintre prim ele moşi) Pină atunci, ap icu lto­ pie de faza finală şi pînă la nologii mat raţionale mai ules le-am încheiat ne-au demon­
ză vasta a ctivita te desfăşurată .11 m artie, u ltim u l termen a­ pentru acele lu crări care soli­ strat că m ăsurile au fost bune.
îm părţite au fost ale cunoscu­
de el si de organizaţia din care rii se pregătesc intens. fectat acestei operaţiuni, vor fi cită un volum mare de m an­ S-au schimbat soluţii de execu­
tu lu i moşier reacţionar A ure l
tăcea parte — sub conducerea | La Slraeria. Petroşani şi încheiate ţoale contractele operă“ . ţie care au permis realizarea
Vlad de la BoMlna, plasa O
P.C.R. j Călan au tost organizate G reutăţile cele mai m ari le-am In trecut in g in e rii şefi co­ unor însemnate economii de
urm ărită cu viu interes de a- pentru desâvîrşirea re vo lu ţie i răştie, cea a a ro fu lu i Kendeffv. întâmpinat la pregătirea pro­
A ctiv ita te a desfăşurată de Mstentă. burghezo-dem ocratlcc si trece­ din comuna Riu de M ori. pla­ [ cercuri apicole, frecven- ducţiei, deoarece ne li[»eşie o ordonau lu crări dc strictă Spe­ metal, industrializarea lu c ră ri­
dr. P etui Groza în anii im po Elementele reacţionare dîn rea la re vo lu ţia socialistă în sa Haţeg, a baronului Josika, i tale de peste 90 de tu- j parte din documentaţie, fapt ce i la lila tc. Care au fost m otivele lor, reducerea manoperei şi tn
vărati ai re lu i de-*il doilea răz­ guvern au recurs la am eninţări la-a noastră. din comuna Sirbi, plasa Ilia s.a. ne împiedica să stabilim coreei ce au determ inat repartiza­ fina l să facem faţă cu capaci­
boi m ondial, cîno se declara că vor înăbuşi în sinqe acţiu­ Pagini im presionante din tn tim p de numai cîteva săp­ [ b lto rl al tainelor v ie ţii j necesarul de aprovizionat şi să rea răspunderii lor de un o- tatea existentă sarcinilor spo­
făţiş ca adversar al d icta tu rii nile revo lu ţiona re ale maselor, lupta maselor populare hune­ tămâni au fost confiscate şi i albinelor, tine ri, vîrs tn lc l. corelăm livrarea utilaje lo r cu b ie rtiv cu toate lu cră rile ce le rite din acest an. Eu personal
fasciste a Iui Antonescu si a pretinzînd chiar ca pa rtidu l dorene în qlorioasele bătălii îm părţite '5 044 ha de pămînt j pensionari. La fiecare momentul introducerii lor în o­ comportă ? Nc răspunde tova­ nu am avut jjosibilitatea să u r­
războiului h ille ris l. nu scapă com unist să desfiinţeze fo r­ de clasă ce au urm ul insurec­ la 2 282 (am ilii, dintre care ! cerc se predau 16 le cţii peră. Am luat legătura cu be­ răşul director tehnic, inginer măresc realizările la nivelul
atenţiei a u to rită ţilo r tim pului, m aţiunile de luptă patriotice. ţiei arm ate au fost prezentate 876 ostasi ce luptau pe fro n tu l neficia rii lu cră rilo r şi sperăm Alexandru Ciorogaru. fiecărei fo rm a ţii de lucru pe
atrăgînd asupra sa măsuri re ­ în cadrul sim pozionului de că­ a n tih itle rist. \ leorettce şl mal m ulte că în cel mai scurt tim p să li­ „In 1970 sînt condiţii cu to­ cînd ingin erii şefi în noul ca­
Dar. prcqătindu-sc pentru orice dru organizatoric pot face u-
presive — închisoarea — dar eventualitate, concom itent cu tre prof. Ilie A vram . In focul luptei pentru pă- practice Fie sint susţt- j chidăm neajunsurile ce mai e- iu l noi, determ inate de struc­
fără a-1 putea c lin ti din con­ F ideli tra d iţiilo r revoluţiona m înl si transform ări dem ocra­ nule în ţaţa cursanţilor j tura lucrărilor. In totalul vo­ cest lucru, intervenind cu mă­
intensificarea luptei politice. xislâ în acest sens". suri In mod operativ. Nu pot
vin g e rile sale. După eliberarea P.C.R. a luat m ăsurile necesa­ re din ţin u tu rile Hunedoarei tice, pe te rito riu l ju d e ţu lu i H u­ de către cel mal harnici Ş iMirccn Ciorapciu. inginer set lum ului dc lucrări a crescut afirm a că am ajuns la o per­
din Închisoare, participă con re de în tă rire a fo rm a ţiu n ilo r şi Zărandului, m u n cito rii şi ţă­ nedoara s-a »nchegal şi în tă rit coordonator p rivitu l producţia partea <le construcţii cu 25-10 fecţiune. Mai avem încă m ulte
secvent la lupta to rţe lo r pa­ pa triotice de luptă, care cu ­ ra n ii dîn ju d e lu i Hunedoara alianţa trainică între m uncitori $1 pricepuţi ap icu lto ri din j de construcţii-m ontaj şt soluţi­ la sută faţă dc )i»t>9 Deci a <le făcut In acest sens, dar spe­
triotice. care. în frunte cu prindeau, în întreaga tară zeci im ediat după răsturnarea d ic ­ şi ţărani. Masele m uncitoare judeţ, ca : Sebastlan Pas- j ile tehnice. „La finele anului trebu it să ne am plificăm capa­ răm ca pe parcurs să aducem
pa rtidu l com unist, aveau să ta tu rii fasciste şi eliberarea hunedorene şi-au adus o în­ <u, Gheorghe Crişan. j citatea dc organizare, de pro­
de m ii de oameni înarm aţi, re- trecut am lra> o serie de „p e r­ noi îm bunătăţiri. Faptul că în
ducă la răsturnarea regim ului tă rii. răspunzând chem ării semnată co m rib u tie a lît pe ) I \ ducţie Nu era eficient să m ă­
prezenlind o forţă de tem ut a David Demca, D um itru j dele*' unor lu crări de mare va­ j>rimele două t&hV âm \e a liz.a t
antonescian. Ia scoaierea tă rii P.C.R., s-aü antrenat iii largi plan loca), c il si la n ive lu l î n - f || • rim num ărul ele oameni, aşa
clasei m uncitoare contra în tre ­ Costna. M ircea Şerbii | loare şi im portantă economică că am preluat creşterile prin j>esle 10 la sută din planul “ a­
din războiul antisovietic. ală- gii reacţiuni interne. acţiuni de masă în scopul de-- tregii ţări. prin rep reze ntan ţii' R j La I ianuarie s-au deschis alte nual — ne dă certitudinea că la
turln du -şi forţele Ia coaliţia P ropunerile concrete făcute săvârşirii re vo lu ţie i burqhezo- lor. la hotărîrea sorţii bătăliei K ; loan Cămărăşan, Şteîan I „scene-* de lucru la m ari dis­ măsuri tehnico-organizalorice. finele trim e stru lu i I vom de-
antihitleristă. He C onsiliul N aţional al F.N.D. oem ocralicc. pentru putere. | [ Laczo. loan A lbu şl a lţii. tanţe — Caranseheş, Amd, A l­ Am avut în vedere ca d irijn - ]>â.şi 22 la sută“ .
rpa resurselor umane şi matc-
S p rijin ito r ho lă rît al lă u riril pentru rezolvarea crizei de q u ­ In tim p ce m u n cito rii din De o eficientă deosebită în I j La term inarea cursu- ! ba lulia, .Simeiia - cu tehno­
alianţei m un citoreşii-tărănesti şi vern — care reflectau raportul d ife rite le între p rin d e ri indus­ rin d u l maselor erau cu vîn tă rile I rllo r vor fl prezentat» j logii noi de execuţie Din a­
conştient că rolul conducător real al forţe lo r p o litice din triale ale ju d e ţu lu i luau mă­ agitatorice ale unor înflă căraţi I ! ceste m otive trim e stru l I re­ i
în această alianţă revine cla ­ acea etapă — au fost s p rijin i­ suri de schim bare a conducă­ a c tiv iş ti din rîndul fondatori- I j film e cu caracter apicol,
sei m uncitoare, pa rtidu lui ei te cu în su fle ţire de masele to rilo r fascişti ai în tre p rin d e ri­ lor F rontu lui P luqarilor — în ( a căror vizionare se va prezintă pentru noi o perioadă
dr. Petru Groza. odresîndu-sc populare. In Capitală şi in ce­ lor, ţăranii m uncitori schimbau prim ul rînd ale do cto ru lu i Fe- I ! putea face de către toţi dc tranziţie. S-au introdus în ^ j
tru Groza. preşedintele orga- I i
ţăranilor, spunea : „P lugari, văd lelalte oraşe din ţară precum p rim a rii reacţionari, acţiuni ca­ nizatiei — care reorezentau şl I j cel care îndrăgesc tru ! pian lucrări fără documentaţie, ¡
in voi veacuri de ti udă si de si în numeroase sate, au avut re au început, în unele c a 'iiri. exprim au solidaritatea de luotă | moaşa îndeletnicire de finanţare şi amplasamente. De In vene discuţiilor \
suferinţă, văd dragostea dîr- loc mari adunări in care s-a chiar cu noaptea de 23 August a ţărăn im ii cu masele m unci- I apicultor. ! aici au provenit greutăţi »n i
zenia şi hărnicia cu care aţi cerut demisia im ediată a qu- 1944. toare de la oraşe :n lupta pen- I pregătirea lu crărilor. Ba mai * j
străbătut vrem uri întunecate... vernutui. Totodată s-a intensi­ Spre deosebire de alte tru instaurarea g u vern ulu i dc- I Bineînţeles. cursu rile \ j j
Dv. si m un citorii din uzine re­ ficat lupta p o p u la ri pentru de­ ju d e le ale tă rii. în ju ­ m ocratic. Dr. Petru Groza cx- I sint o pretată la vittoa- m ult, întim pinăm m ari greutăţi i j
prezentaţi ju stificarea existen­ m ocratizarea de jos a apara­ deţul Hunedoara F ronlul plică maselor că g u vern ul de I ica um plere a fag urilor, în aprovizionare deoarece I.T A. i In anul ce a trecut, peste I I 000 de tine ri din Va- \
au luat parte la Interesante
tea J iu lu i
şi in stru ctive j
tei omeneşti pe pâm îni, prin tu lu i de stal. coniinuindu-se P luqarilor nu a trebuit în fiin ­ coaliţie, condiţiona l de impe- I care să fie cit mat boga­ Deva nu reuşeşte să ne satisfa­ acţiuni cultu ral-e du cativ e. Evident, pre te nţiile, cerinţe- j
muncă prin statornicie si prin acţiu nile de alungare a p ri­ ţai ; aici şi-a reluat doar ucti- ra tive ale p o litic ii externe, :rc- I că comenzile decît în mică mă­ Ic tin e rilo r, dar şi poslb ilitâ ţllc financiare şi m ateriale j
crezurile voastre drepte si con­ m arilor şi pre fe cţilo r şi de in ­ vitatea în co n d iţiile noi, lega­ buie în lo cuit cu un quvern de I tă şl mai delicioasă. sporesc, creîndu-se c o n d iţii toi mai bune dc petrecere j
ştiente“ . stalare a unor clem ente de le, şi a început să se extindă larqă concentrare dem ocratică. I i sură. plăcută şl u tilă a tim p u lu i liber. Dar in tim p ce unele ţ
In iureşul luptei pentru pu­ m o rra lc la conducerea comvi desfăşurînd o a ctivita te lot Intr-o şedinţă a C o nsiliu lui ju- I Faţă de accsie impedimente
terea populară la 6 ^M a rtie nelor si ju deţelor. Precipita mai intensă pe linia dem ocrati­ oelcan Hunedoara al F.N.D., I măsuri capătă repede fin a lită ţi concrete, altele, tn ve r­
1945, se instaurează sub pre­ rea evenim entelor arăta c j zării v ie ţii publice si a în fă p ­ cir. Petru Groza preciza cu con- I va d iscu ţiilo r, a re p lic ilo r pro şl contra răm in nesolu- j
şedinţia dr. Petru Groza. p ri­ prisosinţă că p ro le ta riatul a­ tu irii reform ei agrare. In co­ tionale. De vreo doi ani se lot discută dacă este ca- \
vea acum for(o mul» mai pu­ vinqere si entuziasm : „S înlem I
mul guvern dem ocratic din is­ munele şi satele ju d e ţu lu i H u­ în situaţia de a fi la putere şi ] zul ca la Petroşani să se organizeze sau nu un bar- j
toria tării, ro lu l precum pănitor ternice. mai organizate şi mai nedoara au fost rcorqanizato ,în opoziţie. V iito ru l este a) i
avindu-l Partidul Comunist unite. com itetele organizaţiei F rontu­ nostru, poporul să se afirme, club al tin e re tu lu i. j
Român. In aceste con diţii, dfn in i­ lu i P lugarilor iar acolo unde îar noi vom resoecta voinţa Seară literară la lilandrn In tim p ce dilem a persistă, m o b ilie ru l trebuincios a
A rlu l p o litic de ro v irs ito a re ţia tiva P.v.R., la s iir? itu l lu n ii nu luaseră fiin ţă înainte de po p o ru lu i". $i. într.adevăr, aşa i i şt sosit şl stă frumos am balat. Ce destinaţie va avea j
Im portantă naţională dc la 6 ianuarie 1945. a (ost lansat război se constituiau acum si s-au petrecut ' lu cru rile . La 6 acest m obilier, tncă nu se ştie, dar că stau astfel imo- j
Membrii cenaclului lilcrai „Poe­
M artie 1945 — a cărui îm pli- program ul r!e guvernare al acţionau ca le pre zcntind po M artie 1945 poporul a ales gu­ ţii* din Hunedoara i-au dcplotol nire ou oscullol venurile poeţilor
nh c de 25 de ani c ile sărbă F N.D.. tortele dem ocrate ex- to ii ţăranii satelor respective vernul de largă concentrare in toiul Ndhdru. unde ou cilii din Radu Igno, Ion Evu, Constantin bltizati de 6 luni aproxi m ativ 100 000 dc tel, e un Iii- j
to n tă cu însufleţire de toată i>rimîndu-$i holărîrca lermă r!e După constituirea F.N.D., la dem ocratică condus dc dr. Pe­ creat>>la lor. Porticîponţii la îniîl* Slanciu |i Victor Ni{â. cruţ cert.
tara marchează începutul unei a obţine alunqarea n c in tîm a - 12 octom brie au lor, pînâ jos tru Groza
noi ere în viata poporului nov tă a m a jo rită ţii reacţionare n la n ive lu l satelor, şedinţele d» M ă rtu rii em oţionante despre
tru. a uriaşelor transform ări g u vern ulu i si instaurarea unui con stituire a c o n s iliilo r F.N.D luptele pentru cucerirea pu terii
sorifll-ccon om iro din România guvern democrat. Bătălia pe n­ locale, la care aderă si com i­ în zilele prem erqâtoare instau­
soc ialistă tru puiere a intrat astfel în tetele F ro n tu lu i P lugarilor a- ră rii gu vern ulu i dr. Petru
Petru Pirva, ţăran din P«- faza hotăritoare. V alul de m i­ doptlnd ca sarcini de program Groza, despre personalitatea
treni şi loan H ălălaic din Hă- tin g u ri si dem onstraţii rare a obie ctivele cuprinse în p la tfo r­ p rim u lu i m inistru democrat a O bie ctiv al actu alu lui c in c i­ r* nc-am adresat unor factori sectorului deschideri ş! pregă­ in gin eru l Dan Surulescu, d i­
cia au făcui re le n n la lupM urn al lansării program ului de ma F.N.D., obiective care co­ relatat în cadrul sim pozionului nal, mina Paroşeni cunoaşte o de râspundore ai m inei. tiri. Acest spor îl vom realiza rectorul minei Paroşeni ne-a
dusă. împreună, cu cir. Petru guvernare al F.N.D., in len sifi- respundeau întru totul in te re ­ loan H ălălaic. din alu) llăcia. continuă ascensiune in ce p ri­ — Linie de front avem asi­ pc seama in tro du cerii m ecani­ relatat : „P entru realizarea in ­
Groza in cadrul F rontu lui Pin «mea a cliu n ilo r de. dcmocra- selor ţărănim ii. veşte creşterea cap acită ţilor gurată la n ive lu l sarcinilor, zării. Am şi trecut la brigăzi d ic a to rilo r de plan pe anul
O
gărilor. în lito te fie rb in ţi pen­ ‘ izare a aparatului de stat. tre Desfăşurarea cu succes a M an ifestările de la Băcia au de producţie, a p ro d u c tiv ită ţii ne-a relatat in gin eru l A urelian mai mari form ate din 1318 1970, substanţial sporiţi faţă
tru cucerirea p u 'c rii cerea în masă a ţărăn im ii m un­ re vo lu ţie i populare în în tre a ­ con stituit o vibrantă olirm are m uncii ş» eficientei eco­ Gram, şeful zonei I producţie. m uncitori, faţă de 9, asiqurînd de cei ai anului 1969, noi
citoare la ocuparea cu forţa a nomice. A n u l J9G9 a însem­ Vom pune în continuare ac­ prin aceasta o respectare rig u ­ ne-am pregătit din limp, şi pot
Io aplauzele asistentei se ga (ară, pe baza proqram ulu* a sentim entelor de dragoste nat pentru colectivu l m inei a­
m oşiilor reflectau s p rijin u l centul pe omogenizarea brigă­ roasă a cic lu lu i si bineînţeles spune, cu m inuţiozitate. Linia
inaugurează expoziţia mrmo- F.N.D. elaborat de partid, a ne ţărm urită sî de adîncă recu­ devăratul examen al m a tu rită ­ zilor, mai ales a celor recent o mai bună deservire. No de front o avem asigurată şi
rialâ. V iz ita to rilo r Ie sini pre­ uriaş acordat de mase F rontu­ fost însoţită dc creşterea n i­ noştinţă pentru cei care. prin ţii. Şi pe drept cu vin t se poa­ con slitu iie . Tn acelaşi tim p a- preocupă de asemenea folo si­ ceea ce-i mai im portant, m e­
lui N ational Democrat
voinţa
zentate numeroasa docum enie lor de a instaura un quvern ve lu lu i p o litic al maselor m un­ munca şi lupta lor au înscris te spune că au fost ob tinule canizarea a început să prindă
— m ărturii em otionente deso'e citoare de la oraşe si sate. do cu lite re de aur In istoria pa­
democrat, care să Ie reprezin­ ca lifica tive bune si foarte bune. la noi rădăcini puternice. In
viata şi activitatea d i. Petru te si să le apere interesele. participarea la înfăptuirea sar­ trie i momentele hotăritoare ale Acum, la mina Paroşeni există acest an contăm pe folosirea a
Groza. „R ăsloim " autentice fila cin ilo r revoluţionare. luptei pentru cucerirea puterii, brigăzi omogene, abataje fron­ 6 combine. Am realizat un stu­
de istorie, im preqnate de pe­ Lupta maselor populare des­ Un moment de însemnată co­ pentru izbînda re vo lu ţie i tale moderne, o organizare ju ­ diu de organizare a lu cru lu i in
cetea personalităţii em inentului făşurată in întreaga tară sub titu ră în dem ocratizarea v ie ţii populare, pentru edificarea so- determ inanţi în obţinerea unor Paroşeni — mina cu abataje în vederea sp o ririi v i­
factor!
dicioasă a producţiei,
om p o litic si de stat. O biec­ conducerea pa rtidu lui cornii- publice 1n ju d e ţu l Hunedoara. ciclism ului în România. tezelor de avansare, iar pen­
tele de la m ilie aduc in expo­ realizări cît mai bune. tru folosirea cît mai raţiona­
ziţie o notă aparte, de em oţie
De fapt, m aturizarea de care lă a u tila je lo r noî, vom asi­
profundă şi înaltă participare vorbeam era mai m ult decît gura o in stru ire practică şi
ofectivă. A ici. in casa in care a sporurile de producţie de Ia cele mai mari creş­ teoretică, tem einică brigăzilor.
necesară dacă se au in vedere
tră it si a m uncit dr. Petru G:o-
za sutele de v iz ita to ri au avut un an la altul, pînă la atinge­ Pentru reducerea personalu­
p rile ju l să audieze fragm ente rea capacităţii proiectate, pre­ lu i a u xilia r, neproductiv, in ­
înregistrate pe bandă de mag­ văzuta pentru anul 1972. A st­ tenţionăm să realizăm ce n tra li­
netofon din discursurile rostite fel, fată de anul trecut planul zarea com enzii la pornirea şi
de prim ul m inistru al p rim ulu i ta extracţia cărbunelui este teri de producţie oprirea transportoarelor cara
funcţionează tn flu xu l co n ti­
quvern dem ocratic din Româ­ mai mare în anul acesta cu 67 nuu. De asemenea, este în fa­
nia. la sută, şi, pe această bază.
preţul de cost va cunoaşte o ză finală stud iul privind dis-
transportului
cu
pecerizarea
Simpozion „25 de scădere de 12 8 la sută. De re­ vom în vedere continua îm bu­ rea intensivă a m aşinii de în ­ locom otive şi vom realiza cen­
marcat faptul că mina Paro­ nătăţire a ap ro vizio n ă rii cu cărcat de care dispunem pre­ tralizarea colectării producţiei
m ateriale a fiecărui abatoj, pa­
ani de la instaurarea şeni are cca mai substanţială ralel cu creşterea exigenţei si cum si m ontarea d e fin itiv ă n 'stra tu l 15, prin punerea în
de la abataje şi pregătiri în
transportoarelor încă in faza
creştere de producţie pe ba
zin. iar în ce priveşte nivelul in ce priveşte asistenţa tehni­ de săpare. Preconizăm să rea­ funcţie a planului înclinat sl
primului guvern p ro d u c tiv ită ţii m uncii, ocupă că Ia fro n lu l de lucru Printre lizăm viteze medii de avansa­ c irc u itu lu i nr. 15 echipat cu
In prezent locul al doilea în­ altele, in afară de extinderea re cuprinse între 100 si 120 benzi. Acestea sînt preocupă­
democratic în tre m inele din Valea J iu lu i. m ecanizării, la abatajele susţi­ ml pe lună De asemenea, con­ rile noastre principale cărora
Desigur aceste sarcini den nute în lemn pentru sporirea tăm pe introducerea com binei le vom acorda o mai marc a-
producţiei zilnice,
am dotat
România“ sebite necesită din partea co fiecare loc de muncă cu două de săpat galerii. tentie, astfel ca fiecare fază
l ne tiv u lu i m inei efo rtu ri sporite — Pe linqă aceste măsuri, a a procesului de producţie să
în vederea unei cît mai bune transportoare astfel că în per­ fin u l să com pleteze tov, G ri- aibă o desfăşurare norm ală“ .
Sala căm inului cultural de­ organizări a procesului tehno­ manenţa unul lucrează. în vre ­ gore Pătruică, inginerul şef al
C o lectivul minei Paroşeni a
me ce al doilea se montează
venită neîncăpătoare pentru logic. pentru realizarea ritm i <'a urmare, reuşim un ciclu în minei, preconizăm extinderea dovedit nu o dală că ştie să so
sutele de participanţi, a găzduit că a producţiei, pentru indc fiecare schimb. In ce priveşte m ecanizării si susţinerii m eta­ orqanizez.e şi mobiliz.e/o. să
plinirea şi depăşirea tu turo r lice in abataje precum şi in ­
sim pozionul „25 de ani de la mecanizarea, va trebui să a­ depăşească aşo-nînnitcle mo-
in d ica to rilo r de plan creîn troducerea în trim estrul III a
instaurarea p rim ulu i guvern du-sc astfel suportul creşteri­ cordăm mai m ultă atenţie in ­ unui complex mecanizat d* menie critice, că esie capabil
s tru irii brigă zilo r p rivin d u ti­ să pună in valoare re /e ivo lo
dem ocratic în RomAnia“ . Evo lor viito are pînă la aiingerea susţinere in stratul 15. De ase­ in vederea asigurării unui ritm
rap acită ţii proiectate. lizarea com binelor Şi a Susţi menea. vom asigura un trans­
cînd zilele fie rb in ţi ale luptei norii m etalice (le producţie corespunzi! or.
Cum a fost pregătită produc- port în flux continuu cu r are să asigure îndeplinirea si
pentru cucerirea puterii, pro fe­ — Faţă de 1909. volum ul Iransportoai c si benzi pentru
tia acestui an, co măsuri l.ch- depăşirea sarcinilor dc plan
sorul M ircea Valea, directorul In timpul vizitării expoziţiei memoriale din casa dr. Petru Groza. pre qă iin lo r va creşte in acest circa 40 la sulă din volum ul pe arest an,
nico-orgam zaloricc s-au stabi­
M uzeului judeţean, a vorb it an cu 400 ml a sublinia! to­ producţiei dc cărbune extrase.
dospre insurecţia naţională an lit. au fost întreb ările cu ca­ varăşul N icolae Bucur, şeful In aceeaşi ordine de idei, Ing. R. SELEJAN