Page 3 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 3

S
        DRUMUL  SOCIALISMULUI  ®   Nr.  4790  &   MARTI  *   IUNIE  1970


       IJJDEŢUL                                                                            HUNEDOARA











        DĂRUIRE                                                                 CHEMĂRII                                                                        PARTIDULUI












        PRIN  GRIJA  PARTIDULUI  ŞI  STATULUI                                                                                        NIC! O                        PALM Ă  Dh  PAM ÍNT





        wI¥e  Lom  reclădi  căminele,                                                                                                         aforo  circuitului productiv!



                                                                                                                                                                                                                           Preşedintele  se  arăta   (are
        ne  vom  reface  viata66                                                                                                    Cerinţele sporirii  producţiei agricole  nu                                           în g rijo ra t  de  sl!ua(la  lu ra je lo r.
                                                                                                                                                                                                                                             suprafaţă
                                                                                                                                                                                                                          deoarece  întreaga
                                                                                                                                                                                                                                     s-a
                                                                                                                                                                                                                                           com prom is.
                                                                                                                                                                                                                          de  (uceroă
                                                                                           9                                                                                                                             Dar  nici  consiliul  popular  co­
                                                                                                                                                                                                                          m unal  şi   nici   conducerea
                                                                                                                                                                                                                          C.A.P.  nu  au  întrep rins  olcl  o
         Numai  cei  loviţi  de  groaz­  eforturi  susţinute,  noi  vom  şti   veni  şl  el  In  ajutorul  acestor   cursurile,  construcţiile  C.A.P.   admit  paute in  munca  r.impului                                acţiune  pentru  sporirea   pro*
       nica   fulgerare  a  calamităţii,   sa   multiplicăm  acest  ajutor,   familii,  fn/esnindu-le  asigura­  au  fost  curăţate,  o  mare  parte                                                                     d u ctlcl  pe  pa jiştile    naturale.
       cei  trecuţi  prin  ceasurile   de   să  facem  ca  munca  şi  viaţa   rea  şi   transportul  nisipului,   din   drumuri   reamenajate.                                                                            Deşi se  cunoaşte  decizia   dală
       urgie  a   apelor,  ştiu  de  cită   noastră  să  reintre  pe  făgaşul   pietrişului,  al  lemnului necesar   Simţim  cum  ni  se  întinde  din                                                                   de  C o nsiliu l  popular  Judeţean
       tărie  au   avut  nevoie  pentru   normal.                  reconstrucţiilor.             toate  părţile  mină  de  ajutor.  A ngajarea   fiecărei   u n ită ţi   ş|  au  pregătit  terenul  destinat   este  situaţia  pe  care  am  gă-   cu  p rlv lro   la  ridicarea  produc­
       a   suporta  greaua  Încercare.   Pe  cooperatoarca  Lina  Co-   —   Cind  au  aflat  că  vor  fi   Josif   Vlaicu,  din  llia,   ne   agricole,  ou  toate   resursele   alto r  c u ltu ri  de  legume  ce  se   slt-o  la  C.A.P.  Leşnlc,  unitate   ţie i  p a jiş tilo r  naturale.  Consi­
       Numai  cei  care  au  pierdut  in ­  ciş,  din   salul  Foit,  am  intil-   sprijiniţi   să-şi  refacă  viaţa,   spunea  că  locuitorii  satului  an   de  care  dispune,  în  marea  bă­  vor  planta  în  aceste  zile.  aflată   tot   pe  raza   comunei   liu l  popular  com unal  V eţel  şl
       tr-o   zi  tot  ce  au  agonisit  o   nit-o   intr-o  încăpere,  unde   n-a   fost  om   să  nu  spună   mai   avut  de   suferit   din   tălie  dc  rctacere  a  p o tenţia lu­  La  vremea  lor,  în  coloanele   V etel.  M ureşul  a  Inundat  160   conducerea  C.A.P.  Leşntc   nu
       viaţii  sau  care  au  rămas  doar   plnă  mai  ieri  era  un  labora­  „Statul  nostru  are  grijă   de   pricina   revărsării.  Mureşului.   lu i   pro du ctiv  al  a g ricu ltu rii,   zia ru lu i  nostru  s-au  consem­  de  hecare,  după  o  prim ă  eva­  au  schiţat  nici  un  gest  pentru
       cu  o  parte  din  avutul  dştigat   tor,  Casa  fn  care  a  locuit  îm­  noiu  —  ne  relata  tn txlfd ro ru ]   „F  adevărat  că  nu  la  dimen­  greu  io v ii  de  ca)am ită(ile  na*   nat  şl  unele  succese  înreg is­  luare  volum u l  pagubelor  fiind   aplicarea  el.  Dum inică,   dacă
                                                                                                                                                                                           estim at  la  peste  200 000  tel.  In
       prin  munca  de  zi  cu  zi  ştiu   preună  cu  părinţii  n-o   mai   Romul  Ilieş,  directorul  Şcolii   siunile  de  azi.  Dar  atunci,  cu   turale,  constituie  o  necesitate   trate  de  cooperatorii   din  V e ­  la(a  unei  pierderi  de  aseme­  cineva  lua  In iţia tiv a ,  se  pu­
       cit  de  imensă  e  durerea  prin   poate  adăposti.  Mureşul  a  lă­  generale  din  Foit.  Mulţi  din­  decenii   in   urmă,   nu  ne-a   de  strictă  actualitate-  In  situa­  lei  U  semănat  şt  io tre ţlae rea   teau  organiza  măcar  lu cră ri  de
       care  trec.  Şi  tot  ei  slnt  aceia   sat  răni  ad in ei  in  zidurile  ri­  tre  ei  au  şi  fost  ajutaţi  de  pe   venit  nimeni  In  ajutor.  Acum   ţia  creată,  c u v in lu l  de  ordine   c u ltu rilo r.  Ne  aşteptam  ca  şi   nea  p ro p o rţii  era  şl  este  ne­  curăţare  pc  păşune  care.  fără
                                                                                                                                                                                           cesar  să  se  folosească  Itecare
       c a r a r   putea  spune  cită  căl­  dicate  cu  atlta  trudă.  acum  să-şi  procure  ciment  şl   am  primit  şl  primim  îm b ră ­  pentru  toţi  lu c ră to rii  ogoare*   dum inică  să  in tiln im   pe  ogoa­  m inut,  să  nu  mal  vorbim   de   exagerare,  arată  ca  o  v e rita ­
       dură   le-a   adus  tn  suflete   —   Eu  cum  să  vă  spun,   că   materiale   pentru  reconstruc­  căm inte,   alimente,  cazarma-   lor  —  cooperatori,  mecaniza­  rele  acestei  cooperative  o  ac­  ore,  pentru  redresarea  poten­  bilă  pădure  de  m ărăcini.
       sprijinul   primit  din  primele   nu  găsesc  cuvintele  potrivite   ţie.  Aceşti  oameni,  care  din   ment,  slntem  înconjuraţi   cu   tori,  cadre  tehnice  şi  condu­  tiv ita te   susţinută,  spcclllcă  z i­  ţia lu lu i  de  producţie  al   u n i­  Nu  mal  Insistăm  asupra  Im ­
       clipe.  Hotărlrea  partidului  şt   ca  să  pot  m u lţu m i  pentru  to t   primele  clipe  ale  urgiei  Mure­  cea  mal  mare  grijă.  Şi,  ca  o   ceri  de  u n ită ţi  —  nu  este  a ltu l.   le lor  de  campanie,  mal   ales   p lic a ţiilo r  pe  care  le  are  tn -
       guvernului   privind  sprijini­  a ju to ru l  primit  tn  aceste  zile   şului  au  simţit  dragostea  cu   încununare  a  tot  ce  s-a  făcut   decît  obţinerea  unor  pro du cţii   dacă  avem  in  vedere  că  u n i­  tă ţii.  tirzle rea  lu c ră rilo r  agricole  a­
                                                                                                                                                             tatea  a  avui  inundată  o  su­
       rea  sinistraţilor  a  venit  să  le   grele.  Partidului  $1  guvernu­  care  sînt  Înconjuraţi,  vor  şti   pentru  noi,  vine  statul  să  ne   maxime  dc  pc  fiecare  palmă   prafaţă  de  26  hectare  ocupată   C ontrar  o ricăror   pre viziu ni   supra  producţiei,  a  v e n itu rilo r
                                                                                                                               de  păm lnl,  prin  luarea  de  mă­
       redea  încrederea  fn  forţe,  nă­  lui  li  vom  fi  întotdeauna  re­  să  răsplătească  imensele  efor­  dea  forţă  materială  si  spiri­  suri  deosebite  In  vederea  e-   cu  grtu.  porumb,  orz  şl  lucer-   Insă,  dum inică  olcl  un  coope­  u n ită ţilo r  şl  ale  coo pe ratorilor.
       dejdi  noi  tn  refacerea  vieţii.  cunoscători  şi  nu  vom  putea   turi  ce  se  fac  pentru  el.  Con­  tuală   pentru  a   ne  reclădi   xccu tă ril  In  mod  exem plar  a   nă.  Compensarea   p ie rd e rilo r   rator  nu  a  lu cra t  lo  clm p  (la   Departe  de  a  og lin di  o  preo­
                                                                                                                                                                                           b u le tu l  din  sat  era  In  schimb
         —  7n   satul  nostru  —    ne   răsplăti   ceea  ce  fac  pentru   siliul  popular  comunal  s-a  în­  casa,  pentru  a  ne  reface  vla-   lu c ră rilo r  de  sezon  pe  supra­  suferite  obligă  la  o  muncă  In ­  m ultă  anim aţie),  deşi  la  c u l­  cupare  pe  măsura   ce rin ţe lo r
                                                                                                                                                                                                                          Impuse  de  necesitatea  depăşi­
       spune   lulius  Mica,  preşedin­  noi  dedt  prin  muncă,   prin   grijit  ca  oamenii  să  nu  sufere.   ţa".          feţele  necalam llate  şl  readuce*   tensă  pe  suprafeţele  rămase  fn   tu rile   de  m orcov  şl  cartoil  sa   rii  m om entelor  ¿e  d iflcn lta le
       tele  cooperativei   agricole  de   munca   noastră  cinstită,   ne­  Celor  greu  fo u ift  —   familiilor   Oamenii  ştiu  că  înlesnirile   rea  grabnică  în  c irc u itu l  pro*   cultură.   Spre   suprlnderca   simte  acut  nevoia   ap lică rii   prin  care  trecem,  aspectele  tn-
       producţie  din  Ilia  —   apa  a   obosită.  Şi-o  să  muncim   cu   Nicolae   Lingurar,   Nicolae   ce  se  acordă  prin  hotărlrea   d u ctiv  a  te re n u rilo r   afectate   noastră  Insă.  lo c ţiito ru l  secre­  praşllelor.  O ctavlan  Goi,  pre­  tîln lte   dum inică  la  C.A.P.  V e ­
       Jăcu4  mari  distrugeri.  Din  cele   toată  puterea  ce-o  avem.  Cu   Sauu,   Lina  Cociş  —   li  s-au   partidului   şi  guvernului   in   de  revărsarea  apelor.   Apare   ta ru lu i  com unal  de  partid,  to ­  şedintele  cooperativei,   ne-a   tel  şl  Leşnic  pun  tn  faţa  com i­
       280  de  hectare  cultivate   cu   ajutorul  ce  nl-l  dă  statul,  cu   astgurat   locuinţe   provizorii,   ajutorul   familiilor  sinistrate   c it  se  poate  de  evident   că   varăşul  f.azăr   T urcii,  şl  pre­  v o rb it  doar  despre  unele  In ­  te tu lu i  com unal  de  partid,  a
       grîu  ne-au  rămas  doar  ju m fl-   Sprijinul   consiliului  popular   satul  e  aprovizionat  continuu   stnt  doar  o  parte  din  efortul   principala  sarcină  a  organiza­  şedintele  co n siliu lu i   popular   te n ţii  de  a  întrep rind e   cile    co n siliu lu i  popular  comunal  şl
       tate.  Au  fost  distruse  6  hec­  local,   care   ne-a   asigurat   cu  apă  potabilă,  cu  alimente,   material  pe  care-l  face,  In  a­  ţiilo r  de  partid  Htn  u n ită ţile    com unal,  tovarăşul  V io re l  On-   ceva  pentru  urgentarea  eva­  conducerilor  C.A.P.  sarcini  de
       tare  semănate  cu  porumb,  8   transportul nisipului,  al  pietri­  iar   oamenii  din  împrejurimi   ceste   zile,  statul  nostru.  ŞJ   agricole,  a  c o n s iliilo r  populare   coş,  ne-au  spus  că  nu  s-a  o r­  cuă rii   apei,  prin  săparea  de   mare  răspundere  p rivin d    In ­
       hectare  cu  legume,  iar   din   şului,  cu  forţa  noastră,  o  să  ne   —   cei  din  Simeria  şi  din  Hu­  pentru  că  ştiu  şi  înţeleg  acest   com unale  şl  a  c o n s iliilo r   de   ganizat  nici  o  acţiune  fn  ca­  şanţuri  şl  canale,  sau.  even­  tensificarea   preocupărilor   a­
       suprafaţa  de  l 600  mp  cu  ră­  refacem   casa  şl-o  să  ne  vin­  nedoara  —  t>in  zi  de  zi  şi  dau            conducere  din  C.A.P.  nu  este   dru l   cooperativei   agricole.   tual.  prin  procurarea  unor  mo-   cestora  pentru  m obilizarea  tu ­
       saduri   am  mat  rămas   cu   decăm  durerea  care  ne-a  lovit   un  mare  ajutor  la  refacerea   efort,  el  răspund  acum  prin-   alta  decît  in iţie re a   unor  ac­  Preşedinleie  C.A.P..   tovarăşul   topontpe.  Asupra  datql   cind   tu ro r  resurselor   existente  la
       300  mp.  Din  cele  728  de  hec­  sufletul.               drumurilor,  a  unităţilor  social-   tr-o  angajare  cu  întreaga  lor   ţiu n i  energice  pentru  a  se  a*   Lazăr  Caşpar,  ne-a  prezentat   se  vo r  m aterializa   In te n ţiile ,   valorifica rea  cu  eficientă  ma­
       tare  arabile  ni  s-au  distrus  pe­  —   N-a  fost  casă  din  satul   culturale.  Cu  ajutorul  acestor   fiinţă.    sigura,  cu  preţul  o ricăror  e-   o  situaţie  nu  tocm ai  stră lu ci­  deocamdată,  planează   In ce rti­  xim ă  a  p o s ib ilită ţilo r  de  spo­
       ste  300.  Am  fost  greu  loviţi,   Fott  •—  ne  spune  preşedintele   oameni   şcoala   şi-a  reluat     L  LICIU    lo rtu rl,  Îndeplinirea  şl  depăşi­  tă  asupra  stad iului   lu c ră rilo r   tudinea-  rire   a  producţiei  agricole.
       dar  iată  că  acum,  cind   pe   Consiliului   popular  al   co­                                                       rea  planului  la  producţia  ve­  agricole  de  sezon.  Stnt  totuşi
       umerii  ţării  apasă  mari  greu­  munei  Rapoltu  Mare,  tovară­                                                       getală  şt  animală,  ceea  ce  va   cî|lva   oameni  —  nu  ni  s-a  pu­
       tăţi,  in  ajutorul  ţăranilor  coo­  şul  Ioan  Fillp  —   care  să  nu                                                lace  posibil  ca  efectul  nega­  tut  preciza  c iti  anume  —   la                                           $r!$t
       peratori  a   venit,  ca   întot­  fi  cunoscut  urgia  apelor  din                                                     tiv   al  In u n d a ţiilo r  să  nu  Im ­  strio su l  fu ra je lo r.  Să  nu  mal
       deauna,  statul  nostru.  Noua   aceste  zile.  Multe  dintre  case   Contul  C.E.C.  2000                              pieteze  asupra   ap ro vizio n ă rii   Ile  oare  nim ic  altceva  de  fă­
       hotărlre  e  o  continuare,  la  di­  au  fost  avariate  grav,  3   au                                                 populaţiei  cu  produse  ag roa ll-   cut  fn  cadrul  u n ită ţii  ?  N ic i­
       mensiuni  uriaşe,  a  ajutor.ului   fost  distruse.  Pentru  toate  a­                                                  m enlare.  Realizarea  unul  ase­  decum  Preşedintele  cooperati­
       permanent  pe  care  partidul  şi   ceste  familii,  hotărlrea  parti­                                                  menea  deziderat  Impune   ca   vei  ne-a  relatat  că  s-a  prăşit
       guvernul  U  acordă  oamenilor   dului  şl  guvernului  nostru  în­  Diversificarea  formelor                           talreaga  muncă  să  Ile  o rg an i­  mecanic  porum bul  de  pe  abia
       muncii.  Cu  ccpacltatea  şi  eu   seamnă  un  m are  sprijin.  Con­                                                    zată  tem einic,  să  participe  to ţi   25  dc  hectare,   iar   manual
       forţa   noastrA  de  lucru,  prin  siliul  popular  com una]   txi                                                      lu c ră to rii  ogoarelor.  In  orice   s-au  realizat  numai  16  hecta­
                                                                                                                                                             re.  M al  sînt  şl  cartofi  de  pră­
                                                                                   de  depunere                                la  executarea  lu c ră rilo r  a g ri­  şii,  lucerna  neaşezală  pe  pre*
                                                                                                                               co n d iţii  clim atice,  zl  şl  noapte,
                                                                                                                               cole.  De  asemenea,  laptul  că   pclecl  şl  necosită.  Este   greu
                                                                                                                               s-au  tn tirz ia l  m ult  unele  ac-   de  Înţeles  de  ce  nu  s-a  făcut
                                                                          In  Judeţul  oostru.  creşterea  con tulu i  omenie!,  al  so li­  ţluo f.  '  . u p rjp u n ln d u -se    tnsă-   o  m obilizare  generală  —  exis­
                                                                      d a rită ţii  In  expresie  m a te ria li,  este  însoţită  de  d iv e is litc a -   m tntatul   cu  întreţinerea  c u l­  tă  peste  450  de  cooperatori  In
                                                                      rea  form elor  in  care  c o le c tiv ită ţi  Şl  persoane  v io   In  s p riji­  tu rilo r  şl  recoltatul  fu rajelor,   V ete l  —  ta  urgentarea  acestor
                                                                      nul  oam enilor  lo v lit  de  calam ităţile  naturale.  Faptul  pune   a  determ inat  ca  volum ul  m un­  lu cră ri  m enite  să   dim inueze
                                                                      In  valoare  valenţe  noi  ale  unllătU   şl  coeziunii  m em brilor   c ilo r  agricole  să  crească  con­  pierd erile  provocate  cooperati­
                                                                      societăţii  noastre   socialiste,   ale   so lid a rită ţii   oam enilor   siderabil.   Iată  un  m otiv   fn   vei.  Cine  să  se  ocupe  însă  de
                                                                      m uncii.                                                 plus  cate  reliefează  necesita­  m obilizarea  oam enilor  la  m un­
                                                                          La  cererea  m ultor  salariaţi,  pentru  a  uşura  şl  sJmpllfica   tea  ca,  asemănător  exem plu­  că  dacă  tovarăşii  din  condu­
                                                                      operaţiunile  de  tnreglslrare.  precum  şl  penlru  a  reduce  de­  lu i  o ie rii  de  eroica   noastră   cerea  cooperativei  şi   briga­
                                                                      plasările  oam enilor  la  o fic iile   C.E.C.,  in lr-u n   şir  de  în tre ­  clasă  m uncitoare,  şt   ţă ră n i­  d ie rii  îşi  văd  lin iş tiţi  de  tre ­
                                                                      prind eri  $1  in s titu ţii  din  m u n icip iu l  Deva,  din  In iţia tiv a   co­  mea  să  (te  prezentă  cu  toate   burile  lo r  personale  ?  La  însomînţotul  porumbului  pe  tarlalele  I.A.S.  Orâştie.
                                                                      m itetelor  sindicatelor,  s-au  deschis  liste  de  subscriere.  A s t­  resursete.  trup   şl  suitei,  tn   Nu   mal   puţin   alarm antă
                                                                      fel  de  liste  au  fost  deschise  ta  autobaza  J.T.A.,  O.C.L.  pro ­  opera  de  refacere  a  pagube­
                                                                      duse  Industriale,  şantierele   de  construcţii,   term ocentrala   lor.  In  acest  sens,  transform a­
                                                                      M in tia   etc.                                          rea  z.ilelor  de  odihnă  In  zile
                                                                          Una  din  categoriile  de  oameni  rare  participă  cu  m ultă   obişnuite  de  muncă  are  o  deo­  PARADOX — cind  recolta  e  in  pericol,
                                                                      înţelegere  şl  tragere  de  Inim ă  este  cea  a  pensionarilor.  In   sebită   semnificaţie',  e fo rtu rile
                                                                      m ulte  lo calită ţi,  prin tre   care  Hunedoara,  O râşlle,  Petroşani   ce  se  denun  fiind  răsplătite  din
                                                                      oameni  a lia ţi  la  pensie  au  cerut  să  ile  angajat!  tem porar  in   plin  prin  sporirea   n ive lu lu i
                                                                      în tre p rin d e ri  pentru  a  da  o  m ină  de  a ju to r  la  rezolvarea   producţiei  agricole.
                                                                      problem elor  economice,  iar  rem unerarea  ce  It  se  cuvine  să   Exem plele  de  dăruire  şl  răs­  unii  cooperatori  se  odihnesc...
                                                                      ile   depusă  In  contul  C.E.C.  2 000.  Cită  putere  de  dăruire   pundere  pentru   înd eplinirea
                                                                      conţine  acest  gest  I  A lt!  pensionari,  care  nu  mal  pot  munci,   sa rcin ilo r  ce  revin  a g rlcn lfu -
                                                                      dăruiesc  ctte  o  parle  din  ve n itu l  lunar  prin  Interm ediul  ca­  rit  sini  nnm ero,i*p.  Sem nifica­
             Un  crtmpei  din  hărnicia  dovedită  duminică  de  elevii  clase­  selor  p ro p rii  de  a ju lo r  reciproc.  P ensionarii  din  Lupenl,  de   tiv   rsio   şl  cel  o ie rii  de  meca­  Duminica,  pînâ  după-amiază,   ca  toţi  cooperatorii  din  sat,  Luni   să.  In  toate  aceste  unităţi  sînt
          lor  a  X-a  ale  Liceului  din  Slmerla.                   pildă,  au  depus  astiei  suma  de  6 298  lei.         n izatorii  din  sec|la   condusă   cind  a   început  să  plouă,   la  şi   morţî  n-o  să  se  lucreze  pen­  de  făcut  lucrări  de  întreţinere  la
                                                                          Din  mal  m ulte  sate  îndepărtate  ale  ju d e ţu lu i,  care  au   de  A lexandru  V,*dan  care  de­  C.A.P,  Batiz  se  putea  lucra   la   tru  că  a  plouat.  Duminică,  insă,   porumb  şi  cartofi,  la  sfeclă,   de
                                                                      drum uri  greu  accesibile,  se  anunţă  că  lo cu ito rII  lor  au  ho-   serveşte  C .A P .  llia .  Deşt  unit   întreţinerea  culturilor  şi  recolta­  s-ou  irosit  8  ore  bune  de  mun­  prăşit   in  grădinile  de   legume
                                                                      lă rit  să  doneze  produse  agricole.  Acestea  se  depun  la  u n i­  dintre  el  au  avut  pierderi  din   rea  furajelor.   Se  putea,  dar  nu   că.  Lo  Batiz,  ca  de  altfel  şi  in   şi  recoltat  fuiaje.  Oare  cum  pot
                                                                      tă ţile   cooperaţiei  de  consum.  Iar  hanii  rez.utlatl  sînt  depti9l   b u nu rile  m ateriale   personale,   s-a  făcut  nimic.   Petru  Mărconi,   cooperativele  din  Bâcta,  Timpa,   justifica  organizaţiile  de  partid,
                                                                      In  contut  2 000,  ca  participare  a  satelor  respective.  In  alte   ca  urm ate  a  In u n d a ţiilo r,  du­  secretarul  comitetului  de  partid   Petrenî  şi  Totia  nu  s-o  înţeles  că,   conducerile   acestor  unităţi   şi
                Ajutorul  nostru                                      sate,  tot  In  scopul  reducerii  deplasărilor  $1  a)  sim p lifică rii   m inică  s-au  prezentat  la  lucru   de  la  cooperativă,  pe  care  l-am   date fiind  condiţiile  vitrege  din   specialiştii  că  la  Bucia,  Timpa,
                                                                                                               o H c p |  deputa­
                                                                      operaţiunilor,  sini  îm p u te rn icii!  .re lă |e n l.  de
                                                                                                                                                             întrebat  ce  program  ;î-a u  făcut
                                                                                                                                                                                                                                          nu  s-a
                                                                                                                                                                                                                                                  ter­
                                                                                                                               ca  şl  fn  zilele  norm ale  de  ac­
                                                                                                                                                                                                                          Petreni
                                                                                                                                                                                                                                  şi  Totia
                                                                                                                                                                                            acest  an,  se  impune  să  se  focă
                                                                      ţi,  penlru  a  depune  ta  cel  mal  apropiat   o ficiu  C.E.C.  stimele   tivita te .  Cornel  Potlnteu,  Ion   pentru  această  zi,   ne-a  spus  :   totul  pentru  a  nu  se  irosi  in  za­  minat  nici   acum  semănatul  ?
                                                                      adunate.  C etăţenii  din  salul  Bu»-ureşrl  au  depus  sub  aceas­  Jotdea  şl  Ion  D lm perlu  au  lu ­  „Azi  nu  lucrăm.  Toată  lumea  se    Evident,  intr-o  asemenea  situaţjo
        i   C onsiliul   populor   comunal,   C onsiliul  comunal   al   fro n tu lu i   U n lto ţll   j  tă  form ă  4 246  de  tel,  din  Şesurl  —  peste  3 000  de  iei,  (ai          dar  nici  o  zi,  nici  o  oră  bună
        ■  Socialist»  din  C«r|»]u  d»  Sui   au  organizat,   dum lnlcâ, Irlm lteraa  d»   »•                                crat  la  grădina  de   legume,   odihneşte". Pe inginerul  coopera­  de  lucru  pe  ogoare.  s-a  ajuns  doar  din  cauza  lipsei
        :  chip»  d»  m uncitori  m ineri  |l  d»  femei   pentru  a   ajuta   la   Inlâluroreo   cel  din  Costestl  —  mal  bine  de  2 500  de  lei.  unde  au  fnsSm/ntat  castraveţi   tive»,  Horia  Marcu,  l-am  găsit   de  răspundere  şi   preocupare  a
         urm ărilor  cala m tta tilo r.                                 Z ilele  acestea  am  p rim it  la  redacţie  o  notă,  In  care  se   şl  varză  pe  aproape  2  hectare  acasă.   Se  odihnea  şl  el,  fa  fel  In  cele  4  cooperative  agricole
            Un  grup  de  20  m uncitori  m ineri.  In  frunte  cu  Remui  Vlnduţ,   io-   spune  :  „A so cia ţia   lo ca ta rilo r  din  blo cu rile   D l  şl  D2,  Aleea                dîn  raza  comunei  Bâcia,  unde   factorilor  am intiţi,  pentru  m obili­
         eretorul  com itetului  de  partid  al  E.  M.   CerteJ,  cu  doua  autccom ioane,   !                                                                                             mai  sint  de  semănat  76  hectare   zarea  la  muncă  a  tuturor  coope­
         o  lucrot  lo   degojorea  g ra jd u rilo r  de  la  C.A.P.  fiejon  fl  la  refoceteo  unei   Patriei  Deva.  a  depus  tn  co n in l  2 000  suma  de  1035  lei.  do­
         dependinţe  a  unui  cetăţean.  S-ou  e vid e n ţiat  In  mod  deosebit  Victor  Mun-   nată  de  m em brii  asociaţiei,  pentru  ajulorarea  s in is tra ţilo r".                 cu  porumb,   lucrau  duminică   ratorilor,  pentru  folosirea  ju d ici­
         teanu,  Sabin  Cureteanu,  N icolo»  Fardul,   loo n    C ănlja,   Portenle   lo iă r,   !   Nota  este  semnată  de  îm p u te rn icitu l  asoctaflel,  A.  Ra|lu.                doar  cîtiva  mecanizatori,  N ico­
         N icoloe  Albu.  De  asemenea,  lo    solicitarea ICO M CO O P   Deva,   22   sa-                                           Bujorii  din  obrajii  copii­  vere   şi   câmâşuţe,  cărţi   lae  Stoica   semăna  porumb  la   oasă  a  timpului  favorabil  execu­
         lario te   fi  s a lo riaţi  de  lo  oficiul  P.7.T.R,,  liceul  teoretic,  dispensarul  m»-   Acestea  stnt  doar  clteva  m odalităţi  p rin  care  lo t  mal                                                  tării  lucrărilor  agricole  in  cîmp.
         dical  din  Certeju  de  Sus  fl  catotenl  din   satul   N ojag,   sub   conducerea   !   m u lţi  oameni  al  m uncii  din  Judeţul  nostru  vin   în  a ju to ru l   lor  noştri  sint  mai  aprinşi   de  poveşti  şi  bomboane,   Bâcia,  Ion  Aruncuteanu  discuia
         Elonel  Bugi.  au  aju fo t  lo  recondiţlonorea  m ărfurilor  din  depozitele  car»   I   celor  sinistraţi-  Toate  ecrsiea  rellectă  cu  prisosinţă  g rila   în ­  parca  în  zi  de  1  Iunie.  Tă­  le-au  împachetat  cu  grijă,   In  perioada   actuală  trebuie
         au  fost  Inundate.                                    !                                                                                                                           la  Totia,   Ion  Joeu  şl  Dumitru   să  se  înţeleagă  că  se  cer  efor­
             Pentru  joi,  consiliul  comunal  ol  Frontului   U n ită ţii  Socialiste  fl   co*  I  tre g u lu i  nostru  popor  Iată  de  soarta  oam enltor  greu  lo v iţi.   ticul  sau  mămica,  bunicul   pentru  ca  mamele  să  le   Harda.  semănau  porumb  la  Pe-
         m iletul  eomgnol  ol  fem eilor  fi-ou   p rop u i  să   mobilizeze 200  femei  pentru   i  Plnă  In  ziua  de  30  mal,  suma  donată  tn  Judeţ,  tn  contul                                                  turi  deosebite  din  partea  tuturor
         a  ajuta  IC O M C O O P  Deva.                        1      2 000,  se  rid ică  la  1)42 263  lei.  Cele  mal  tnsemnale  sume   sou  bunica  vin  cu  daruri.   ducă  acolo  sus,  la  ei.  Co­  trenl,   iar  ton  Căleatâ  prăşea
                                           IOAN  ALMAŞAN               s-au  depus  In  m untclptlle  H u ne doa ra:  418 540  Ici,  Petroşanii   Daruri   scumpe   pentru   misia  de  femei  din  cadrul   mecanic  porumb  la  Timpa.  Ingi­  pentru  a  se  obţine  producţii  cit
                                         secretarul  Comitetului       230 486  lei.  In  ora le le  Hrad  :  186 024  lei.  D e va :  173 366  lei-   ziua  lor.  Pentru   bucuria   centralei,   in   frunte   cu       mai  mari  de  pe  fiecare  supra­
                                          comunal  de  partid          Şt  O răştle  i  127 847  lei.                              şi  seninul  zilelor  ce  le  tră­  Ana   Cojocaru,   Eugenia   nerul  Silviu  Olaru,  de  la  Bâcia,   faţă  de  teren,  la  fiecare  Cultură
                                           Certeju  de  Sui                                                                                                                                 in  loc  să  fie  in  cîmp,  acolo  unde
                                                                                                                                   iesc.                      Grigore  şi  altele,  mame  şi   se  semăna  porumb,  să  controle­  In  parle.
                                                                                                                                     Copiii  satului  Gelmar,  dlnsele,  care  simt  tnduio-
                                                                                                                                                                                            ze  calitatea  lucrării,  stătea  aca­      N.  ZAMFIR
                           Hotârîre,  dirzenie şi  optimism                                                                                    Bucurii de
          M ureşnl  s-e  retras  tn  matca-!  N icolae   Bujoreanu,   A rg h lr   •-ar  ff  cunoscut  de  cind  lumea.   pe  u liţe le   satului  Inoercînd  să                             A cţiuni  intensificate  in
        seculară.   A cum   curge  lin iş tit.  Bucur,  Cornel  Brlnduş,   Ioan   Vorbeau  despre  M ureş.  Despre   rid ice   un  zmeii  făcut   d!n tr-u n
          O am enii  dirijează  apele  ră ­  Zah,   N icolae  Potopea,  Llvlu   acel  paradox  al  M ureşului  bun   sac  de  cim ent,  o  femele  discuta
        mase  pe  te re n u rile   Insăm lntate.   Junie,  Vasile  A xin te ,  Petre  Ne-   şl  cum inte  pe  care-l  ştim   cu   cu  alta  despre  a ju to ru l  pe  care   Ziua  copilului     ocrotirea  sănătăţii
        spre  locul  de  origine.  In  urm a   deluş,  Radu  Dinculescu,   toţi   to ţii.  In  dreapta  lor,  ceva  mal   o  să-l  primească  de  la  stat,  un
        lo r  râm îne  un  peisaj  de  necon­  cel  100  de  hunedorenl  car«  au   Jos,  Inginerul  cooperativei   a­  apicultor   ducea  în  pastoral
        ceput.  Porni!  ee  usucă,  păm lntul   ţin u t  să  vin ă  la  Foit  pentru  a   gricole  de  producţie,  Constantin   doi  stupi,  sin g u rii  pe care-l scă­                      In  lo ca lită ţile   din  Judeţ,  cere
        e  arid,   deşi  peste  el  a  b ă ltit   da  o  m înă  de  a ju to r  lo ca ln ici­  C o rld u c,   se  consulta  cu  Ion   pase  de  la  înec,   o  fată  cînta.                  eu  fost  Inundate,  acţiu nile  de   sanitari  pentro  fe lu l  cum  s-au
        apa.  Cel  care  au  sosit  aici  pen­  lo r  aflaţi  In  necazuri.  Adam,  activist  la  C om itetul m u­  Fără  nici  o  discuţie,  P oltul  se                                                                 ocupat  şl  se  ocupă  de  apăra­
        tru  refacere  muncesc  cu  trage­  D um inică  s-au  iâcut  m ulte   nicipal  al  U.T.C.  Hunedoara,  pe   va  reface I   duşi  la  Geoagiu  In  urma   şarea  copilului  rămas  fă­  prevenire  a  Îm b o ln ă v irilo r  au   rea  sănătăţii  lo r.
                                                                                                                                                                                            Început  mal de  m u lt  şl,  tn  aces­
        re  de  Inimă.  Sînt  op tim işti.  Slnt   Cel  80  da  salariaţi  v e n iţi  de  la   unde  să  tragă  ţe vile   pentru  Ir i­  calamităţii  ce-a  lovit  sa­  ră  bucurii,  au  dus  ieri  co­  te  zile.  continuă  ln tr-u n   ritm    Le  punctul  sen Mar  pro vizo­
        tin e ri.  U n ii  chiar  foarte  tin e ri.   U .M .M R .  Sfmerla,  înşo titj   de         Text  şl  foto  :  N.  PANAITESCU                                                       Intensificat.  Dum inică,  la  A u re l   riu   din  Gelmar.  găzduit  in   case
        T oţi  cunosc  un  proverb  rom â­  dire cto ru l  Gheorghe  Zudor  ş!   gatul  g ră dinii.  Un  copil  alerga             tul,  nu  şi-au  aşteptat  pă­  piilor  din  Gelmar   daruri   V laicu,  Gelmar,  Prlcaz,  Turdaş,   Bllsabetet  Bozeşen,  acorda  a­
        nesc :   „om u l  sllnţeete  lo c u l".   Ioan  Pleşa,  şeful  secţiei  meca­                                               rinţii  cu  daruri   de  ziua   minunate.  Ele  simbolizea­  Rapoltu  Mare,  Urol,  Polt,  Hă-   sistentă  m edicală  co p iilo r  su­
        V o r  să-l  confirm e  practic.  $1   nice  da  la  sectorul  de  vagoane,                                                 lor.  In  minte  le  mai  stă­  ză  prietenia  şi  îmbărbăta­  rău,  Şolmuş,  Vetel,  lila ,  Tisa,   gari  m edicul  pediatra  de   la
        reuşesc.   I-am  văznt  dum inică   au  dat  un   s p rijin   substanţial                                                   ruie  apa  învolburată  ce-a   rea,  ştergerea  suferinţelor   Strelea,  Sălclva.  Pojoga  am  fn-   S pita lu l  u n ifica t   din  Orăştle,
        la  treabă.  A proape  100  de  hu-   sin istra ţilo r.   Au  adunat  mai                                                                                                           tlln lt  la  lucru,  In  teren,  medici,   Ileana  Pasca.  Plnă  la  ora  11  vă­
        nedoreni  au  lucrat  le  desecarea   m ult  de  40  mc  de  lem n  de  con­                                                umplut  casele,  a  dus  cu   ce-au  cuprins  bujorii  din   surori,  o ficia n ţi  sanitari,  agenţi   zuse  45  de  copil.   In   acelaşi
        une!   tarla le   de  13  hectare.   stru cţii,  rame  şl  tocu ri  de  rame.                                               eo  jucăriile  din  coifuri.  Ei   obrâjorii  copiilor  din  Gel­  dezlnfectatorl  m erglnd  din  ca­  tim p,  cu  a ju to ru l  su ro rii  m edi­
        Gheorghe  Prellpceann   n-are   din  care  se  vor  foce  560  mp  de                                                       ştiu  că  părinţii  tuturor  co­  mar.  Şi  ei  n-au  să   uite   să  In  casă,  sllnd  de  vorba  cu   cale  Lucreţla  Prlncu,  Îm părţea
        încă  18  ani,  dar  e  prezent  pe­  răsadniţe,  au  scos  năm olul  din                                                   piilor  muncesc  astăzi  în­  niciodată  că  de  ziua  lor   flecare  om.  dlnd  sfaturi,   In-   m am elor  alim ente  dietetice,  In­
        ste  tot.  M erge  vo lu n ta r  la  găr­  euTtea  şcolii  elementare,  din                                                 zecit,  să  aducă  din  nou   micuţii  prieteni  din  Deva                            dica  fe lu l  cum  trebuie  pregă­
        zile  patriotice.  Spune  prezent   m agaziile  cooperativei  agricole,                                                                                                             qrlj!ndu-se  de  sănătatea  oame­  tite   şi  adm inistrate  co p iilo r.
                                                                                                                                                                                            n ilo r.  Am  văzut  pe  Lulza  G lur-
        oriunde  slnt  chemat!  a lţii.  E   au  refăcut   400  ml  de  drum.                                                       bucurii  în  case,  să  umple   le-au  venit  în  ajutor.  Şi-au   qlu,  D ionlsle  Islraţe,  Romulus   A lţi  oameni  din  Gelmar,  Sto-
         firea  om ului  care  nu  vrea  să   M u n c ito rii  Emil  Ştef,   Ştefan                                                 din  nou  casele  cu  jucării.   împărţit  bucuriile  cu   ei,   Tulea,   Ioan  Noja,   Eufroslna   lan  Dălan,   Ion  Homorodean,
         fie  considerat  neputincios.  De   Holosz,  Ioan  Barbu,  C ulln  Sttl-                                                   Dar  ei  au  primit  daruri  de   pentru  ca  peste  tot  să  fie   A ndrei,  A urica  Breda,   M arla   A u re lia   Romcea  şl  m u lţi  a lţii
         altfel  şi  la   otelărie  unde  lu ­  peanu  st  a lţii  Şi-ou  lăsat  şl  la                                             ziua  lor.  Copiii   salariaţi­  bucurii.   Sincere,  duioase   Cazan.  M ina  Jurj,   M ariana   ne-au  spus  :  „G rija   cu  care  s ir-
         crează  I  se  încredinţează  sar­  Polt  am prenta  hărniciei  ce-I  ca­                                                                                                          Pascu,  Laurian  T rifu ,  Ellsabeta   tem  Înconjurat!  de  medici  şi
         cini  majore,  deşi  e  încă  elev   racterizează.                                                                         lor  Central?]  minereurilor   şi  curate.   Aşa  cum  sînt   Haiduc,  S ilvia  Artean,  Smaren-   surori,  care  vin   In  fiecare  casă
         la  şcoala  profesională  serală.  A  fost  o  dum inică   cm  ore                                                         neferoase   din  Deva   au   bucuriile  copiilor  noştri.  da  Luput  şl  m ii 1 ti  alţii.  de  clteva  ori  pe  zl,  ne  în d ru ­
           Oamenii  se  formează  numa!   calde.  O  dum inică  în  care  s-au                                                      scos  din  dulâpioarele  lor
                                                                                                                                                                                              Am  in tra t  prin  casele  oame­
         cind  dau  piept  cu  greutăţile.   legat  şi  prietenii.  Am   văzut  doî                                                 rochiţe  şi  paltonaşe,  pulo-                          n ilo r  din  cîteva  sale.  Cel  cu   mă  şi  ne  sfătuiesc  penlru  a  ne
                                                                                                                                                                                                                          ie ri  de  boli,  este  de-a  dreptul
         Asia  e  cea  mai  grea  şcoală.  Şi   tine ri  pe  m alul  M ureşului.  Unul                                                                                     G.  IGNAT        care  am  stal   de  vorbă  aduc   deosebita.   Nu  putem   decît
         rea  moi  dreaptă.  La  ea  se  că­  era  din  Hunedoara,   celălalt                                                                                                               calde   m u lţu m iri   lu cră to rilo r  să  le  m ulţu m im ".
         lesc  şi  tin e rii   T ibe riu  Balint,  din  Simexle.  Discutau  ca  f l  d n d
   1   2   3   4   5   6   7   8