Page 5 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 5
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I- V Ă !
PAGINA A IV A
3 Semnarea unui protocol
privind colaborarea tehnico—
ştiinţifică între România şi
! U.R.S.S.
$
§ H Manifestări culturale
* $
I franco— române |
S 5
I gg Din ţările socialiste > ^
’
I
| m Curier, Atlas I
!_ ________ 1
ANUL XXII. Nr. 4791 MIERCURI 3 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
CU CONŞTIINŢA ÎNALTELOR ÎNDATORIRI FAŢĂ DE PATRIE ŞI POPOR, Tovarăşul M a e Ceauşescu
OAMENII MUNCII DIN JUDEŢUL HUNEDOARA RĂSPUND CHEMĂRII
a acardat un interviu
PARTIDULUI 1NZECINDU-ŞI EFORTURILE
Televiziunii franceze
Industria judeţului Hunedoara
Claude M anuel
sl
francezi
M arţi
dim ineaţă, tovarăşul
N icolac Ceauşescu, secretar f.'laude B rove lli. cărora le*a *-
general al Partidului Connm isl cordnl un in te rviu filma», pen
a îndeplinit exemplar preve Român, preşedintele C o nsiliu lui ceze. T e le viziu n ii fran
I in
tru canalul I şl canalul
culori, al
de Stat al R epublicii Socialiste
România
a p rim it pe zia riştii
derile planului pe cinci luni Convorbiri oficiale între
Corneliu Mănescu şi Mitchell Sharp
M arţi, la M in iste ru l A la ceri- basadorul Canadei în Român'«,
9 In condiţiile vitrege provocate de calamităţi, avînd de realizat sarcini deo
lor Externe au Început con vor Ralph Collins, asistent al sub
sebit de mobilizatoare, industria judeţului Hunedoara a depăşit prevederile pla
b irile oficiale între C orneliu secretarului de stat pentru afa
nului pe 5 luni cu 91,6 milioane lei la producţia globală, 73,9 milioane lei la Mănescu, m in istrul afacerilor cerile externe. John Halstcad.
marfă vindutâ şi încasată şi cu 1 070 lei pe salariat la productivitatea muncii. externe al României, si M it şeful D irecţiei pentru Europa
chell Sharp, secrelarul dc stat din Departam entul A face rilo r
9 Minerii şi siderurgiştii au sporit realizările la : 45 370 tone cărbune net,
pentru aiaccrilc externe al Ca Externe, alte persoane oficiale
1 450 tone fier in minereu marfă, 7 300 tone cocs, 8 410 tone oţeluri, 2 820
nadei. canadiene care*) însoţesc pe
tone laminate finite pline. La convorb iri participă, din secretarul de stat pentru afa
9 In judeţ s-au executat lucrări de investiţii in valoare de peste 1 mi partea română : C orneliu Bog cerile externe.
dan. ambasadorul României în C o n vo rb irile s*au desfăşurat
liard de lei, reprezentind 42,7 la sută din planul anual.
Canada. Bucur Schiopu. amba într-o atmosferă cordială, de
9 Perspective certe pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi sador. Constantin Staneiu, d i înţelegere reciprocă. Au fost
angajamentelor pe primul semestru la toţi indicatorii. rector general în M in isterul abordate aspecte ale dezvoltării
M inerii Lupeniuluî sînt şî In acest an anim atorii întrecerii pentru suplimentarea producţiei C om erţului E xterior. fu n cţio co lab orării între România Şl
de cărbune in Valea Jiului. In aceste zile, ei raportează eâ au extras peste prevederi aproape nari superiori In M in isterul A - Canada, d ife rite problem e ale
20 000 tone cărbune. In fo to : Cîţiva dintre anim atorii acestei pasionante şi rodnice întreceri. faccrilo r Externe. situa ţiei in te rna ţiona le actuale.
Jara întreagă este acum un urioj Iront deosebit de mobilizatoare, prevederile pe Foto : I. UCIU Din partea canadiană p a rti
în care toate energiile noţiunii noastre socia luno moi Io producţia globala ou fost depă cipă : Bruce M. W illiam s, am (Agerpres)
liste. conduse cu fermitate de porlidul co şite cu 7,6 milioane lei, ceea ce face co de
munist. sînt concentrate în moreo bătălie la începutul anului $i pinâ acum volumul
pentru refacerea vieţii economice $i sociole producţiei industriale suplimentare o jude
In ocest atotcuprinzător front de munco şi ţului să se ridice la impresionanta cifră de
lupta, colectivele din industria judeţului Hu- 91.6 milioane lei. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind
nedooro sînt chemate să se avînte cu în De o deosebită însemnătate pentru econo
tregul potenţiol tehnic, material si uman de mia naţîonolă este faptul că un mare nu
care dispun, să-$i înzecească eforturile pen măr de întreprinderi au asigurat depăşirea îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum
tru suplimentoreo producţiei, îndeplinirea planului producţiei marfă vîndute si încasate,
exemplară şi depoşiK-o-în cit-m ai mare mă Pe ansamblul Industriei judeţului depăşirea si alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei
sură o tuturor Indicatorilor pionului, ostfel pe 5 luni la ocest Importont indicator în-
co pînă Io finele anului să se compenseze sumeoză 73.9 milioane lei. Aceasta demon
pagubele pricinuite de Inundaţii, să se asi strează că economia noţionolă o beneficiat
gure îndeplinirea prevederilor actualului efectiv de un im portant volum de producţie
cincinal $i crearea celor mai bune condiţii pe core forţa industriala o judeţului nostru
de trecere îo înfăptuirea programului viitoru 0 furnizot-o suplimentor într-o perioadă de Puternic stimulent pentru dez
lui cincinal. mori dificultă ţi pricinuite de colom itâţl. De Vom obţine producţii mai
In contextul acestor sarcini de însemnă altfel, valoarea şî consistenţa ocestui aport
tate capitală pe core conducerea portiduluî sînt puse deosebit de pregnant în evidentă
le pune în faţa closei noastre muncitoare, de omplifîcareo continuă o depăşirilor de
bilanţul economic încheiat Io finele lunii moi pion Io producţia fizică. Aici se raportează voltarea potenţialului zootehnic
■e însene ca o remarcabilă etapă în drumul in plus foţâ de planul pe cele 5 luni 45 370 mari, cu cheltuieli reduse
spre finalizarea optimă a cincinalului actual. tone cărbune net, 5 570 tone huilă spălată
Este un bilanţ rodnic, de înolt prestigiu, co pentru cocs şi semicocs. 1 460 tone fier în
re onorează şi aureolează nespus toate co minereu marfă, 7 300 tore cocs, 8 410 tone In lum ina pre ved erilor D i vind îm bunătăţirea p re ţu rilo r Si de calitate superioară, pre
lectivele de siderurgîşti, mineri, chimist! si oţel. din core 3 700 tone oţeluri aliote, 2 820 re ctive lo r celui de-al X-lea de cum părare a anim alelor şi cum si dc asigurarea unei C oopcralorij din Sarmize- pe care pa rtidu l şi stalul
alţi lucrători din Industria judeţului nostru, tone lamînote finite pline, din care 840 tone Congres al p a rtid u lu i nostru, produselor anim aliere, precum co n trib u ţii mai substanţial«' o grţtisa au p rim it cu salisfar- nostru o acordă rid ic ă rii e
care pe tot parcursul lunii mai au făcut oţel belon, 1 465 mc prefobrîcote din beton. care orientează agricu llu ra ne şi alte măsuri de stim ulare a zootehnici la ridicarea în tre ţie recenta hotărîre a C om i ficienţei secto ru lu i zootehnic,
dovada hărniciei si priceperii, o abnegaţiei, 1 670 mc cheresteo şî alte produse. calea de zvoltă rii intensive si zootehnici. Aplicarea h o tă rîn i gii eficiente a a c tiv ită ţii des te tu lu i Executiv al C. C. al sp o ririi aportului crescători
eroismului şi înoltei conştiinţe muncitoreşti O majoră semnifîcoţîe în desfăşurarea ac m odernizării, in ultim a p e ri are o deosebită sem nificaţie făşurate In agricultură, part i- P.C.R şî a C o n siliu lu i dc lor de animale la buna apro
atit în dramatica încleştare cu furia apelor tivităţii productive o constituie foptul că in oadă de tim p au fost adoptate pentru u n ită ţile agricole ^d m dul si stalu l nostru sc preocu M in iş tri p rivin d îm bunătăţi vizionare a populaţiei cu
cît si în bătălia grea si de mare răspundere totalitatea întreprinderilor munca o urcot Io o serie de măsuri menite să judeţul nostru, pentru toţi pă permanent dc luarea mă rea p re ţu rilo r de cumpărare produse agroalim entare. M a
pe frontul producţiei industriale valori de intensitate superioară lunilor pre asigure un loc precum pănitor crescătorii de animale, ca con surilor re se impun în scopul a anim alelor şl produselor a* terializarea pre ved erilor va
sectorului zootehnic în ansam
rapid a
dezvoltării în ritm
Realizarea cea mai remarcabilă o consti cedente. Colectivele de muncă, comitetele de blul producţiei şi v e n itu rilo r stitu in d un puternic stim ulent sectorului producţiei anim alie nîm alicre, precum şl alte perm ite ca resursele dc ca
în m aterializarea vastelor ac
tuie (aptul că atît pe luna mai cit şî pe tota direcţie şi consiliile de administraţie. Indru- realizaie din ag ricultură. Pe ţiun i ce se iniţiază pe plan re si fru c tific ă rii largi a po măsuri de stim ulare a dez re dispune ferma zootehnică
lul celor cinci luni ale onuluî, industria jude mote competent şi energic de către organele această linie se înscrie, ală naţional în vederea fru c tific ă te n ţia lu lu i zootehnic. înfăp v o ltă rii zootehniei, ale că cu gestiune economică In
ţului Hunedoara raportează depăşirea sub şi orgonizoţiile de partid, şi-au înzecit efor tu ri de Program ul nalional rii cit mai depline a poten tuirea pre ved erilor program u rei prevederi sînt menite să ternă creată în cadrul C.A.P.
stanţială a sarcinilor de plan la producţia turile pentru învingerea dificultăţilor surveni p rivin d dezvoltarea zootehniei ţia lu lu i zootehnic dc care dis determ ine intensificarea e Sarmizeqetusa să fie va lo ri-
globală, productivitatea muncii, la produsele te. osigurind utilizarea judicioasă o capacită si creşterea producţiei anim a pune fiecare C.A.P. s¡ I.A.S.. lui naţional — caro exprim a fo rtu rilo r pentru a spori con Ing. ILEANA DAUERBACH
vitole pentru economia naţională. ţilor productive, o m ateriilor prime $i m ateria liere în anii 1970— 1980, adop fiecare sat şi comună. te sintetic vizează creşterea în tinuu electivele de animale şeful fermei zootehnice
In condiţiile vitrege couzate de colamiţătî lelor. folosirea intensivă a forţei de muncă Ţ in in d seama de necesita 1975 faţă de 1909 de 2.2 ori si co n tribu ţia u n ită ţilo r ag ri de Io C.A.P. Sarmizegetusa
tat de plenara C.C. al P C.R. cole Si a pro du cătorilor in
- întreruperea proceselor de producţie în din 17— 19 m artie a.c. şi re tea satisfacerii tot mai depline a productivi globale animale d ivid u a li Ia form area fondu
unele unităţi, dereglarea sistemului de apro a cerinţelor de produse aqro- lui centralizat al stalu lu i.
vizionare tehnico-materiolă şi transporturi (Continuai« in pag. o 2*o) centa hotărîre a C om itetului alim enlarc ale populaţiei — Adoptarea acestei h o tărîri (Continuar in pag. a 2*a)
E xecutiv al C.C. al P.C.R. 5»
lor — şî avînd de îndeplinit sarcini de plan îndeosebi de carne, lapte ouă |Ç o rlim ia /r m ppg. o I n) constituie o expresie a g rijii
a C o nsiliului de M in iş tri p ri-
— în sortim ente diversificate
Toţi sîntem alături de cei Bănacu au iniţiat o frumoa
sinistraţi in durerea lor, în să acţiune : donarea echi In activitatea de refacere
activitatea de refacere Xu valentului unei gărzi lunare.
pttteni altfel în aceste zile. Medicii Virgil Martin, foan
E un îndemn care nu ne poa Samoif.ă, Viorica Munlennu.
datu, Aurel Bochiş, Ste/inn CONSILIILOR POPULARE LE REVIN SARCINI
te. lăsa de-o parte. Ne-am Mihai Bănacu, Erich Schel-
alăturat intreguhti nostru ker. foan Bălan. Emil Lăpă-
popor care face, in aceste
ceasuri qrele, dovada celui Mateş, cadrele medii sani
mai inalt umanism, celei tare ¡rina Kristalţi, Eva Su-
DE MARE RĂSPUNDERE
Cu dorinţa profundă Refacerea lo ca lită ţilo r, a în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţii
lor, a c u ltu rilo r distruse de furia apelor pune. cu fiecare alim ente conslind in făină dc prin repartizarea in plus. peste
gnu, de mălai, slănină, legu
planul construcţiei de locuin-
de a aduce partea de z( ce trece, în valoare, capacitatea creatoare a oame me. precum $i alte produse a* le a 240 dc apartamente pen
n ilo r m uncii gata să şteargă, p rin tr-o a ctivita te neo
aceasta,
liincntare. Pe linqă
tru sin istraţi, din care 200
bosită. urm ările calam ităţii care s-a abătut şi asupra ju pînă la I iunie, din bunurile vor construi la Deva iar >10
deţului nostru V enind in a ju to ru l celor sinistraţi, recen
contribuţie la refacere ta h o tărirc a C.C. al P C.R., a C o nsiliu lui de M in iş tri si colectate în judeţul nostru, s tru c ţiilo r s-au sta b ilit am pla
în Hia. Pentru începerea con
sau prim ite In a ju lo r din ţa
U n ită(ii
a C o nsiliu lui N aţional al F rontu lui
Socialiste
trasează co n siliilo r populare sarcini deosebite, menite să ră. au fost distribu ite însem samentele. sc de linilivea/.â
dc
nata cantităţi dc obiecte
Intr-un
proiectele aslfel ca
ducă la refacerea cît mal grabnică a u rm ă rilo r Inunda îm brăcăm inte, încălţăm inte si [im p cîl mai scurt să se poa
ţiilo r. Redacţia a solicitat tovarăşului VICHENTE dc uz gospodăresc. Această
mai profunde generozităţi. vaina. Ileana Mălai, Olga BALAN. prlm -vlccpreşcdtnte al C o m itetului executiv al lă trece la construcţia lor. Ci»
Salariaţii spitahilui nos Boc) iş, Paula Dura. Paula C o nsiliu lui popular judeţean să precizeze cîleva dintre acţiune de colectare a obiec priveşte s p rijin u l ce se va a
telor continuo în toate oraşele
tru, avînd in frunte pe co Konya, Terezia Bama, Sep- m ăsurile întreprinse cit şl sarcinile ce stau în (aţa con Si comunele noastre. corda fa m iliilo r care au rămas
munişti. au spus la unison timiu Sedan, Ecaterina Belu, s iliilo r populare din judeţ pentru ca, in lo ca lită ţile ra — Cum se asigură cazarea fără locuinţe, sau ale căror
case au (ost. degradate, un co
DA la toate acţiunile între Ioana Mototolea au fost re au avut de suferit de pe urma in u n d a ţiilo r viaţa fa m iliilo r sinistrate în prezent lectiv al D irecţiei dc arh itec
prinse In scopul ajutorării printre primii In acţiunea să-si reia cit mai curlnri cursul el norm al. şi co măsuri s-au luat pentru
sinistraţilor. Pe lingă, suma organizată pentru donarea perspectivă ? tură si sistem atizare s-a de
toc a I îl ale
plasat în
liccare
de 208 000 lei, ce reprezintă dc sînge de către salariaţii — Vă rugăm, tovarăşe prlni- m inte şi îm brăcăm inte ? — Pentru cazarea fa m iliilo r pentru a studia posibiliTatca
valoarea unei zile dc muncă spitalului nostru, acţiune viceprcşcdinte, să vă re fe riţi — In coca ce priveşte a ju rămase fără adăposl, s-au luat noilor amplasamente. In cîlo -
din salariul fiecărei luni. care a dat rezultate fru la m ăsurile luate pentru refa torul ce a fost arordat fam i măsuri operative. In n u in ici- va zile. această problem ă va
plnă la sfîrşitul acestui an, moase. cerea lo c a lită ţilo r care au (ost liilo r care au avut dc suin nhil Deva. unde numeroase fi rezolvată si sc va Irece la
la spitalul nostru s-a orga Prin aceste acţiuni, prin inundate dc ape. u l dc pc urma in un daţiilo r, rase au fost distruse sau ava eliberarea dc au torizaţii de
nizat un centru de colectare cele dc depunere a unor — In primă urqcntă, con s-a acţionai pe mai m ulte cai riate, s-a intensifica», lucrul la construcţie* pentru lo curile fe
a obiectelor pentru sinis sume frumoase In contul s iliile populare m unicipale, o- încă din prim ele momente cînrl un bloc de 100 de apartam en rite dc inundaţii.
traţi. Cum au răspuns sala C,E.C 2 000 şi altele ce vor răşenesti si comunale, au tre unele lo calită ţi ca Ilia. Ş ire te. D intre acestea 50 au si fost
riaţii noştri 7 Pentru a trans urma. colectivul spitalului cut la curăţarea lo ca lită ţilo r. te a si altele o ii rămas izola rep ar'iza lc fa m iliilo r rămase — Cum vor li a ju la ţi cetă
porta articolele vestimen nostru Işi manifestă profun M em brii C om itetului executiv ţi’. s-au asigurat, in prim ul fără adăpost. Pcnlru a veni în ţenii să-şi refacă gospodăriile?
tare. vesela şi jucăriile, adu da dorinţă de a contribui al C o nsiliu lui popular jude rind, alim entele $i apa pota a ju to ru l cetăţenilor din com u — C om itelui executiv a în-
se aici dintr-o pornire încăr prin munca lui la a ju to ra ţean au s p rijin it organizarea bilă pentru ca populaţia să nu na llia. aici a fost transpor torm it o situaţie pe judeţ în
cată de generozitate, a fost rea celor greu lo v iţi şi de unor acţiuni concrete dc mo şuiere, alim ente provenite atit tai un tren în rare s-au ame baza căreia s-au solicitat su
nevoie de un camion. Me a grăbi refacerea şi aduce bilizare a cetăţenilor la cură din fondul centralizat cit si najat spaţii dc cazare, iar plim entări pentru dife rite nu*
dicii Viorica Munteanu, se rea pe făgaşul dorit a vieţii ţatul cu rţilo r, pivn iţe lo r, case din donaţii. La chemarea a- pentru o altă parte de cetă
cretara organizaţiei de par noastre economice şt so lor care au avut de suferit, ou dresală populaţiei din judeţul ţeni s-au pus la dispoziţie li Interviu realizat de
tid din cadrul spitalului, ciale. fost m obilizaţi si cetăţeni din nostru la acţiunile care au nele baraesmente amenajate SIMION POP
Ion Samoilă, director ad Dr. I. E$ANU alte lo calită ţi pentru a veni (ost in iţia le , cetăţenii au răs pînă la relacerea lo cuin ţelo r
Constructorii hunedoreni în luptă cu timpul şi „înălţim ile" junct al spitalului, Ovidiu directorul Spitalului unificat in s p rijin u l cetăţenilor dm lo puns prin ajutoare m ateriale degradate. Apreciem în mod
FrâţUă, Aurel Bochiş, Mihai Petroşani ca lită ţile inundalc. — îm brăcăm inte $i alim ente. deosebit a ju to ru l pe care l-am
halei laminorului de 800 mm. Foto : V, AZUGEANU (Continuar« in pog. a 2*o)
— Cum sînt ajutate fam iliile Rină in prezent au fost d is tri prim it din partea conducerii
sinistrate cu alim ente, încălţă- buite ca n lilă ţi însemnate dc p a rlid u lu i si statului nostru
