Page 9 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 9

* O T / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / A ’/ / * W  W  / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / W  / / / / / / / / / / '
                                                                                                                                                                V                    w
                                                                                                                               PROLETARI  DIN  TOATE TARILE. UN IŢI-VA!









                                                                                                                                                                                              |  Q  Vizita  tovarăşului  Emil                       !

                                                                                                                                                                                              §
                                                                                                                                                                                              |  Bodnaraş în R.P.D.Coreeană  j
                                                                                                                                                                                              c
                                                                                                                                                                                              |  B  Doliu  naţional  în Peru  j



                                                                                                                                                                                               I  B   „Mexic  70"                                   f
                                                                                                                                                                                               I                                                    I
                                                                                                                                                                                               |  gg  Curier,  Atlas




                                                                                                                                                                                              | ___________________________________________
           ANUL  XXII.  Nr.  4792                                                   JOI  4  IUNIE  1970                                                          4  PAGINI  -   30  BANI


          IIHIŢI, FERM HDT»BiTI, i  FHIIMTt CB C0MÜHISTII                                           MÂSURI  DE PRIMĂ ÎNSEMNĂTATE PENTRU  DEZVOLTAREA



                                                                                                    POTENŢIALULUI ZOOTEHNIC,  STIMULAREA PRODUCÂTORI-
          OAMENII  MUNCII  HUNEDORENI


                                                                                                    LOR  Şl  ÎMBUNĂTĂŢIREA  APROVIZIONĂRII  POPULAŢIEI
          În lătu r a  u r m ăr ile  c a la m i-

                                                                                                                                                                Angajamente  ferme  pentru
                    TĂŢILOR,  IŞI  SPORESC
                                                                                                        fa                 creşte renta­

                             ANGAJAMENTELE                                                                                                                         livrarea  suplimentară  de
                                                                                                      bilitatea  fermei



                                          Ioachim  MOGA                                                                                                         animale şi produse către stat

                         prîm-socretor  al  Comitetului  judeţean  Hunedoara  al  P.C.R.               U nitatea  noastră  a  suferit  pagube  tnsemnate  dc  pe  urma
                                                                                                     Inu nda ţiilo r,  fiin d  afectat  sim ţito r  poten(lalul  său  de  produc­
                                                                                                      ţie.  Pentru  a  dim inua  efectul  p ie rd e rilo r  suferite,  sim ţim   din   In  toate  cele  57  de  comune   aduce  şî  pe  această  cale  par­  1970  cu  cel   puţin  150  capăt»
           C alam ităţile  naturale  au  -lo­  Cu  toate  măsurile,  acţiunile   term ocentralele   Paroşen!   si   plin  s p rijin u l  pa rtid u lu i  $î  statului.  In  acest  sens  o  deosebită   ale   judeţului  Hunedoara,  re­  tea  de  contribuţie  la  înlăturarea   bovine.
                                                                                                                                                                                              urmărilor  calam ităţilor  şi  asigu­
                                                                                                                                                                centa  hotârîre  a  conducerii  par­
          vit  şi  o  parte  a  ju d e ţu lu i  H u­  Si  e fo rtu rile   depuse,   puhoiul   M in tia   —  precum  $i  şantierele,   sem nificaţie  prezintă  adoptarea  recentelor  h o tă rîri  privind   rarea  progresului  economic   al  Ţăranii  cooperatori  şi  indivi­
          nedoara.   In  .la ta   pe rico lului   de  ape  a  provocat  pagube  se­  sînt  amplasate  In   alte  zone   acordarea  de  ajutoare  u n ită ţilo r  calam itate  si  îm bunătăţirea   tidului  şi   guvernului   privind   duali  din  comuna  Bâiţa   s-au
          deosebit  de  qrav  $i  im inent  al   rioase  în  Judeţ.  Pe  întreaga   $1.  din  fericire,  n-avi  fost  afec­  p re tu rilo r  de  cum părare  a  anim alelor  sl  produselor  anim aliere.   stimularea  dezvoltării  zootehniei,   patriei,  ne   angajăm   să  sporim   angajat  să  livreze  peste  contrac­
          in u n d a ţiilo r  pe  întreaga  vele   luncă  a  M ureşului,  de  Ia  in ­  tate  direct  de  calam ilăti.  In ­  H o lărirea  C om itetului  E xecutiv  al  C C.  al  P.C.R.  ş|  a  C onsiliu­  a  fost  prim ită  cu  un  larg   şi   in  acest  an  efectivele  de  anim a­  tele  iniţiale  18  tone  carne  bovi­
          a  M ureşului  din  judeţul  nos­  trare  la  Ieşirea  din   ju de ţ,  o   direct  însă   efectul  revărsării   lu i  de  M in iş tri  p rivin d   îm bunătăţirea  p re tu rilo r  de  cum părare   justificat  interes.  In   adunările   le  ale  C.A.P.  cu  130  bovine,  230   ne  şi  100  hl  lapte,  iar  cei   din
          tru,  C om itetul  judeţean   de   suprafaţă  de  circa  .'<00  km p  a   apelor  s-a  resim lît  şi  aici.  în ­  a  anim alelor  şl  produselor  anim aliere  constituie  o  plrgh le  de   activului   comitetelor  comunale   porci  şi  1  200  oi  fată  de   cele   comuna  Boşorod  au  hotârît  să
          partid  a  desfăşurat  ample  $i   fost  com plet  acoperită  de  ape,   treruperea   şi  dezorganizarea   stim ulare  şl  cointeresare  a  fiecărei  cooperative  agricole  In   de  partid,  aproape  350  de  pre­  planificate  şi  să   livrăm  supli­  suplimenteze  contractele  cu   5
          energice  acţiuni  pentru  a  pre­  fiind  înecate  17 000   hectare   vrem elnică  a  transp ortului  fe­  ridicarea  în tre g ii  ellclenţe  a  ferm elor  zootehnice.  şedinţi,  ingineri  şi  brigadieri  din   mentar  statului  35  capete  de  ti­  capete  bovine  adulte,  15  tineret
          veni  si  dim inua  efectul  d istru ­  de  teren  agricol.   Revărsarea   ro via r  a  provocat  serioase  d i­  Ca  efect  al  aplică rii  acestei  h o tă rîri,  v e n itu rile   suplim en­  C.A.P.,  ţărani  cooperatori  şi  cu   neret  bovin  şi  alte  produse  ani­  bovin,  100  ovine,  100  hl  lapte  şi
          gător  ol  apelor.  A u  fost  con­  a  afectai  total  sau  pa rţial  19   fic u ltă ţi  în  aprovizionarea  cu   tare  ale  ferm ei  zootehnice  cu  gestiune  economică  Internă  dc   gospodărie   individuală   şi-au   maliere  in  valoare  de  180 000  lei   1  000   kg  lină.  De  asemenea,
          centrate  In  toate  zonele  p e ri-   lo ca lită ţi  si  o  parte  a  m unicîJ   m aterii  prime  si  cocs  a  un ită­  la  C .AP.  Deva  vo r  creşte  cu  circa  150 000  lei.  Num ai   pe   exprimat  deplina  satisfacţie   şi   -   se  spune  în  telegrama  Com i­  ţăranii  cu  gospodării  individuale
          clila te   asemenea  forte  umane   p lu lu l  Deva,  inundlnd  un  nu­  ţilo r  siderurgice  si  In  liv ra ­  seama  ob ţine rii  v iţe ilo r  de  la  ju n ln c lle   aflate  la  prim a  fătarc   adeziune  faţă  de  ansamblul  mă­  tetului  comunal  de  partid  Sarmi-   de  pe   raza   comunei   Tomeştl
          şi  m ijloace  tehnice,  in c it  am   măr  de  2 300  case,  precum  si                    vom  Incasa  peste  21  000  lei.  La  aceasta  se  mal  adaugă  faptul   surilor  adoptate  prin hotârîre, au   zegetusa.  s-au  angajat  să  livreze   către
          izb utit  In tr-u n   răstim p  foarte   20  obiective   social-culturale.   rea  m etalului   spre   uzinele   că  vom  beneficia  de  procurarea  a  o  serie  de  u tila je   şl  ma­  adresat  telegrame  C.C.  al  P.C.R.,   „Cetăţenii  comunei  noastre  -    stat   în  acest  an   100  capete
          scurt  să  evacuăm  si  să  scoa­  De  asemenea,  au  fost  Inundate   consum atoare  din  tară,  a  de­  teriale  de  construcţii  destinate  d e zvo ltă rii  sectorului  zooteh­  tovarăşului   Nieolae  Ceauşeseu,   se  arată  în  telegrama  Com itetu­  bovine  adulte,  420  tineret  bovin,
                                                                                             din
                                                                     reglat  flu x u l  cărbunelui
          tem  în  afara  oricărui  pericol   şl  paralizate  total  unele  u n i­                    nic  care  sînt  degrevate  de  im pozit.                 prin  care  se  angajează  să   nu   lui  comunal  de  partid  Rîbîţa  -
          12 000  oameni,  un  num ăr   de   tăţi   industriale,   sectoare  si   Valea  J iu lu i   spre  Term ocen­  Pentru  a  răspunde  cit  mal  bine  sa rcinilor  şl  cerinţelor   precupeţească  nici  un  efort  pen­  au  primit  hotârîrea  cu  deosebi­  300  oi  şi  110  miei.
          64 000  animale,  cantităţi  con­  secţii  productive,  depozite  din   trala  M in tia   sl  olt!  beneficiari.  puse  în  f a (a  crescătorilor  de  animate,  ne  vom   strădui   să   tru  a  contribui  la  satisfacerea  cit   tă  satisfacţie.  Pentru  a  contribui   Asemenea angajamente au  fost
          siderabile  de  bunuri  m ateria­  Deva  şi  Dia  sl  altele.  Ceea  ce,  sub  întinderea  a­  ridicăm   permanent  gradul  de  renta bilitate  a  ferm ei  zooteh­  mai  deplină  a  cerinţelor  eresem-   fa  o  mai  bună  aprovizionare  a   luate  şi  d*  către  cooperativele
          le.  D atorită  acestor  măsuri,  în   Consecinţele’   in u n d a ţiilo r   pelor  a  fost  doar  un  peisaj  de­  nice,  să  sporim   sim ţito r  efectivele  proprietate  obştească  şl   de  ale  populaţiei  şi  nevoilor  de   pieţei  si   industrie?  cu   oroduse
          jude ţu l  nostru  au  fost  com.plet   le-a  re sim ţit  şl.  din   păcale,   zolant.  vio len t  de  în tristă to r,   ca n tită ţile   de  produse  livra te   la  fondul  de  stat,  con tribu ind   progres  ale  agriculturii,  ale  in-   animaliere,  ne-am  reanallzat  po­  agricole şi  ţăranii cooperatori  şi
                                                                      a  căpătat  —  pe  măsura  re tra ­
          evitate  pierd erile  de  v ie ţi  o-   încă  le  mal  resim te  Întreaga   gerii  în v o lb u ră rilo r  de  ape  —   astfel  la  Îm bunătăţirea  ap ro vizio n ă rii  populaţiei  cu  carne,  lapte   treqii  noastre  economii.  sibilităţile  şî  am  ajuns  la  con­  individuali  din  comunele   Bor,
          menestl  $1  a  fost  foarte  mic   econom ie  a  ju d e ţu lu i.   Toate   dim ensiunile  unor   stricăciuni  St  alte  produse  de  origine  anim ală.  Ferm  convinşi  de  justeţea  ho-   cluzia  că  putem  să  suplimentăm   Romos,  Lâpugiu,  Şoirnuş,  Toteşti,
          num ărul  anim alelor   pierdute.  m arile  în tre p rin d e ri  —  C om bi­                                                                          târirii  şi  din  dorinţa  de  a  ne  contractele  cu  statul  pe   anul  Brăniica  şi  altele.
                                        natul  siderurgic   Hunedoara.                                            Medie  veterinar  NICOLAE  BRAICA
                                        Uzina  „V ic to ria "  Călan,  m ine­                                 şeful  fermei  zootehnice  de  la  C.A.P.  Deva
                (Articol   opAr ut   In   iln /u l   le  din  Valea  Jiu lu i,   Poiana   (Continuare  frv'pog.: a  2*o)
                  ,,Seintela*  nr.  9444)  Ruscăl,   din  M u n ţii   Apuseni,                                                                                                                                                     Abundentă
                                                                                                                                                                 Contracte suplimen­              Din  gospodăria
                                                                                                                                •                          *                                                                      de  produse
                                                                                                                                                                 tare  pentru livrarea           ajutătoare  livrăm            H otărtrea   p a rtid u lu i   şi
                                                                                                                                        m  mai  străbătut  o  dată
                              întreg uf                 poienii al material şi  uman  al judeţului                                A     acest  drum.  In  urmă  cu     de  animale                    6  bovine              statului  de  a  stim ula  m ări­
                                                                                                                                        12  ani,  am  călătorit  pe
                                                                                                                                                                                                                             rea  elective lor  de  animale,
                                                                                                                                  malurile  Mureşului,  de  la  To-   C om uniştii,  ţăran ii  coope­  Am   luat   cunoştinţă   cu   pentru  obţinerea  unor  pro ­
                                                                                                                                  pliţa  (a  Arad.  Am  văzut  M ure­  ra to ri  şl  to ţi  crescătorii  de   deosebită  satisfacţie  dc  Ho-   d u cţii  sporite  de  carne  şl
                                                                                                                                  şul   şi  in  munţii  Harghitei,  de   animale  din  comuna  Riu  de   lă riie a   C o m itetului  E xecutiv   produse  anim aliere  se  În ­
                                                                                                                                  unde  ¡şi  începe  drumul  prin   M o ri   au  p rim it  cu  un  viu   al  C.C.  al  P.C.R.  şi  a  gu­  scrie  organic  In  cadrul  mă­
                                                                                                                                  lume.  Călătoria  pe  malul  M u­  Interes  m ăsurile  preconiza­  vern ului  p rivin d   îm bunătă­  s u rilo r  adoptate  de  Congre­
                                                                                                                                  reşului  a  fost,  atunci,  o  desfă­  te  de  conducerea  p a rtid u lu i   ţirea  p re ţu rilo r  dc  cumpă­  sul  al  X -lea  de  a  dezvolta
                                                                                                                                  tare. Rămăsesem cu  sentimentul,   şl  statului  nostru  In  vede­  rare  a  anim alelor  şi  produ­  zootehnia.
                                                                                                                                  aproape  evlavios,  că  tot   ce   rea   stim u lă rii   de zvo ltă rii   selor  anim aliere.  In   noile   Acordarea  de  p re tu ri  spo­
                                                                                                                                  este  atins  şi  se  află  In  preajma   zootehniei   şl   îm bun ătăţirii   măsuri  adoptate,  la  fel  ca   rite,  avantajoase,   producă­
              In  fiecare  unitate                                                                                                acestui  nu  trăieşte  o  perpetuă   ap ro vizio n ă rii  populaţiei  cu   tură.  văd  g rija   şi  atenţia  cu   rarea  Unor  p re tu ri  cu  amă­
                                                                                                                                                                                                to ţi  lu c ră to rii  din  a g ric u l­
                                                                                                                                                                                                                             to rilo r,  Îm preună  cu  m ajo­
                                                                                                                                  binecuvintare.  Am  văzut  valea
                                                                                                                                                                  produse  anim aliere.
                                                                                                                                                                                                care  partidul  se
                                                                                                                                                                                                                             nuntul,  vo r  asigura  pe  pla­
                                                                                                                                                                                                                preocupă
                                                                                                                                                                   Dczbătind  cu
                                                                                                                                  Mureşului  intre  Toplita  şi  Re­
                                                                                                                                                                                 m ult  simţ
                                                                                                                                  ghin.  Şi-am  rămas  cu  imaginea   dc  răspundere  sarcinile  ce   de  dezvoltarea  unuia   din   tă  o  abundenţă  de  produse,
                                                                                                                                                                                                                             vor  hnpulslona  In  perspec­
                                                                                                                                                                                                sectoarele  de  bază  ale  ag ri­
                                                                                                                                                                  revin  o rg a n iza ţiilo r  dc  par­
                                                                                                                                  unui  ţinut  tulburător.  Coline  şi
                 economică -  un                                                                                                  poieni  de  un  verde   sălbatic,   tid  din  cooperativele  a g ri­  c u ltu rii  —  zootehnia.  tivă    creşterea   continuă,
                                                                                                                                                                                                                             can tita tivă
                                                                                                                                                                                                 Stim ulentele  ce  se  acor­
                                                                                                                                                                                                                                        şl  calitativă  a
                                                                                                                                                                  cole  de  pe  raza  comunei  In
                                                                                                                                  negre  păduri  de  brad,  case
                                                                                                                                  din  blrne,  acoperişuri  de  şin­  legătură  cu  sporirea  apor­  dă  crescătorilor  de  anim ale   sortim entelor  ce  vo r  H  puse
                                                                                                                                                                                       «Ii*
                                                                                                                                                                  tu lu i  lo r  la  ridicarea
                                                                                                                                  drilă,  parfum  de  fin  şi  răşină...   clenţei  sectorului  zootehnic,   prin  recenta  hotărîre  m-au   Ia   dispoziţia   oam enilor
           volum spGrit de bene                                                                                                   N-am  să  pot  uita.  Am   văzut   adunarea  a ctivu lu i  dc  partid   tatăl  meu,  să  ne  sporim   e-   strădania   necontenită,  cău­
                                                                                                                                                                                                                             m uncii  pentru  consum.
                                                                                                                                                                                                determ inat  ca,  îm preună  cu
                                                                                                                                                                                                                               Recenta  hotărîre  reflectă
                                                                                                                                                         Re-
                                                                                                                                  apoi valea Mureşului între
                                                                                                                                                                                                                      la
                                                                                                                                                                                                fo rlu rlle   şl  con tribu ţia
                                                                                                                                                                 din  comună  a  h o tă rit
                                                                                                                                                                                        ca,
                                                                                                                                                                  pe  baza  p o s ib ilită ţilo r  exis­  m ărirea  fondului  centralizat   tarea  perm anentă  de  a  ne
                                                                                                                                                                  tente,  cele  3  u n ită ţi  coope­  de  produse  al  statului.  Ca   asigura  un  nivel  dc  trai  tot
              ficii  suplimentare                                                                                                  Pe  Mureş,                    suplim entare  pentru   liv ra ­  urm are,  pînă  la  s iirş ltu l  a-   mat  bun.  Ne  vom  In te n sifi­
                                                                                                                                                                  ratiste  să  încheie  contracte
                                                                                                                                                                                                                                           noaslre
                                                                                                                                                                                                                                                   in
                                                                                                                                                                                                                                 e fo rtu rile
                                                                                                                                                                                                                             ca
                                                                                                                                                                                                nulul  din  gospodăria  noas­
                                                                                                                                                                  rea  de  animale  In  valoare
                                                                                                                                                                                                capete  tineret  bovin  îng ră­
                                                                                                                                                                                                                             nalelor.  pentru  a  răspuode
                                                                                                                                                                 de  120 900  lei.              tră  ajutătoare  vom  liv ra   5   muncă,  pe  platform ele  fu r­
            Economia  na(lona!ă,  angajată   trn   economia  naţională,   atft                                                                                                                  şat  şi  o  bovină  adultă   cu  cinste  g r ijii  pe  care  ne-o
                                                                                                                                                                        MIRCEA  URSU
          cu  toate  resursele  sale  la  fina­  de  necesare,  mal  ales   acum                                                                                    preşedintele  Consiliului          ION  GRUIA            poartă  partidul.
           lizarea  cin cin a lu lu i  actual   şl   clnd  tara  a  trecut  prin  greana                                                                               popular  comunal                cooperator                  GH.  DUMURIU
           pregătirea  celor  mal  bune  con­  încercare  a  revă rsării  apelor.                                                  după  valul                          Riu  de  Mori                din  satul  Vilcefe,      sudor  la  secţia  I  furnale
           d iţii  de  trecere  Ia  înfăptuirea
                                        Totodată,  beneficiile  mal  m ari                                                                                                                        comuna  Bretea  Română         din  C.S,  Hunedoara
           program ului  cin cin a lu lu i  urm ă­
           tor,  este  supusă  acum   unor   se  materializează  şl  la  n ive lu l
           m ari   so licită ri  suplim entare.   În tre p rin d e rilo r   In  p o sib ilită ţi
           Lichidarea  gra velor  daune  p ri­  sporite  de  acum ulări  de  fon­                                                  negru,  un val
           cinuite  de  calam ităţi,  refacerea   duri  suplim entare  pentru  dez­                                                                                   Furajele —  strinse la timp şi
           po tenţia lu lui  Ind ustrial  ş|  a g ri­
                                         voltarea  Şl  m odernizare«  pro­
           col  distrus  sau   deteriorat  de   ducţiei  şl  stim ularea  m aterială
           Inundaţii,  Impun  cheltuirea  u­                                                                                         i                v    • •
           nor  uriaşe  fon duri  m ateriale   a  tu tu ro r  salariaţilor.                                                        ai regeneram
           şt  băneşti.  Participarea  colecti­  Desigur, cele arătate înseamnă
           velor  din  în tre p rin d e ri  la  acest   m ult.  Depăşirea  planului  de  be­                                                                                            fără  pierderi!
           efort  general   de  refacere  tre ­  ne ficii  pe  total  ju de ţ  este  Insă
           buie  să  fie  totală,  atft  pe  pla­  şl  mal  rem arcabilă  cu  cit  de­
           nul  sp o ririi  can titative  a  pro­  păşirea  producţiei  globale  este,                                            ghin şi   Tg. Mureş şî ţin   minte
           du cţiei  c it  şl  din  pu nctul  de  ve­  în  procenle,  mal  mică  decît  cea                                       lunca fără   sfirşit unde se   râs-   In  acest  an.  mal  m ult  ca  ori-   vinţa  re co ltă rii  n u tre ţu rilo r  a-   hectar  com parativ  cu  efectua­
           dere  al  creşterii  eficientei  eco­                                                                                  fâţau la soare frunzele mari  ale   cînd,  In  faţa  lu c ră to rilo r   din   m lntim   că  se  detaşează  Inte­  rea  coasei  tn  faza  dc  în flo rire
           nomice,  Îndeosebi  a  vo lu m u lu i   DAN  POPE5CU                                                                   sfeclei   de  zahăr. O seară,   de   a g ricu ltură  se  pune  sarcina  ca   resul  m anifestat  de  cooperato­  a  plantelor,  acest  plus   echl-
           de  beneficii.                                                 Bătălia  pentru  suplimentarea  producţiei  se  desfăşoară  in­  fapt  o  noapte, am văzut cum îşi   toate  resursele  dc  iu raje  să  fie   rii  din  O răştlc,  Jeledinţi,   Piş-
                                                                       tens  şi  în  „am fiteatrul"  de  piatră  ol  minei  Teliuc,  Aici  forţele  şi   culege oraşul  Tg. Mureş răcoa­                                    valînd  cu  necesarul  pentru  rea­
            In lre p rln d e rlle   şl  celelalte  u-                  toate  mijloacele  tehnice  şi  umane  sint  mobilizate  la  realizarea   rea din undele riuluî al cărui  nu­  strinse  şl  gospodărite  cu  m axi­  chlnţl  şl   alte  un ităţi,   unde   lizarea  a  peste  2 000  1  lapte.
           n ltă tl   economice  hunedorene                            unei  producţii  sporite  de  minereu  de  fier.           me  îl  poartă.  De  la  Tg.  Mureş   mă  chibzuinţă.  Necesitatea  or­  prim a  coasă  la  lucerna  s-a  te r­  Iată  un   calcul  care  îndeamnă
           pornesc  la  înfăptuirea  acestor   [Continuore  in  pag,  ú  2-o)                                                     la  Luduş  am  văzut  satele   în­  ganizării   tem einice  a  acestei   m inat  sau  se  apropie  de  sllrşlt.   la  re fle cţii  şi  mai  ales  la  in iţie ­
           sarcini  de  pe  baze  solide  atlt                                                          Foto  :  V.  AZUGEANU     toarse  spre   apă  cu  întreaga   acţiuni  — considerată ca  un  lac-   Există  Insă.  din  păcate,   un   rea  de  măsuri  cncrqice  al  căror
           in  ceea   ce  priveşte  Indicato­                                                                                     for  fiinţă.  La  Cuci  am  muscat   tor  chele  în  realizarea  şl  de­  mare  num ăr  de u n ită ţi  coopera­  rezultat  să  se  concretizeze  în
           rii  ca n tita tivi  cit  şl  sub  aspec­                                                                              din  cea  mai  dulce  fubeniţâ.  păşirea  in d ica to rilo r  de  plan  tn   tiste  fn  care  nu  s-a  întreprins   asigurarea  unei  puternice  ba­
           menea,  trebuie  remarcată  do­ IN  PRIMELE  RlNDlRI  ALE                                                              am  văzut  cum  se  leagănă  în   zootehnie  —  este  determ inată   coase  sînt  aproape  ne glijabile.   lanţe  furajere  In  flecare  u n i­
           tul  rea liză rii  planului  şl  anga­
                                                                                                                                                                                              nici  o  măsură  sau  unde  rea­
                                                                                                                                    De  la  Luduş  la  Alba  lulia
                                                                                                                                                                                                         efectuarea  prim ei
                                                                                                                                                                                              liză rile   la
                                                                                                                                                                de  faptul  că  balanţa  furajeră
                                                                                                                                                                                                                            tate  agricolă.
           jam entelor  la  beneficii.  De  ase­
                                                                                                                                                                                                                              Din  datele  existente  la
                                                                                                                                                                                                                                                    D i­
                                                                                                                                                                vărsarea
                                                                                                                                                                          apelor,  In  Judeţut
           rinţa  a  numeroase  colective  de                                                                                      apele  Mureşului   umbra  unei   a  fost  serios  afectată  de   re ­  Asemenea  situa ţii  se  tntllnesc   recţia  agricolă  judeţeană  reiese
           a  perfecţiona  tot  mal  m ult  acti­                                                                                  vechi  istorii.   Iar  de  la  Alba   nostru  fiind  com prom isă  recol­  la  C.A.P.  Romoşel,  V aldel,  Ba-   că  pînă  acum  lucerna  s-a  recol­
           vitatea  economică,  astlet   ca                                                                                        lulia  la  Deva,  mergînd  din  sat   ta  de  n u tre ţu ri  de  pe  830  hec­  t(z,   S trelslngeorgln,   Bretea   tat  de pe  mai  puţin  de  25  la  sulă
           plnă  la  finele  acestui  an   să            MARELUI  EFORT                                                            in  sat  şi  trecind  cu  brudina  de   tare  ocupate  cu  trllo lie n e    şl   S trelulul  ş.a.  De  rem arcat   că   din  suprafaţa  stabilită,   iar  la
           suplim enteze  volum ul  benefi­                                                                                        pe  un  mal  pe  altul,  nu  mă  mai   1  300 hectare de  fin a ţu rl  natura­  deficienţele  se  localizează  toc­  trifo i  şl  fîn aţurîle  de  luncă  ac­
           c iilo r  peste  angajam entele  In i­                                                                                  săturam  de  linişte,  de  priveliş­  le,  ceea  ce  echivalează  cu  o   mai  fn  acele  u n ită ţi  care  an   ţiunea  se  află  abia  tn  faza  de
           ţiale.  Pe  ansamblu]  econom ici                                                                                       tea  unor  bogate  aşezări  ome­  cantitate  de   furaje  necesară   de  an  Înregistrează  slabe  re ­  început.  Este  cit  se  poate  de
           ju de ţu lui,  aceste  ho tă rîri  colec­  V or  trebui  m ulte  şi  m ari  e­  toţi  oamenii  au  holăvU   să-şi   sit,  m iercuri,  tovarăşul  A do lf   neşti  şi  de  cîntece.  o b ţin e rii  a   peste  10 000   hl   zultate  fn  creşterea  efe ctivelo r   evident  că  o  asemenea  situ a ­
           tive  se  concretizează  în  peste   fo rtu ri  pentru  a  ajunge  acolo   îmbunătăţească   angajamentele   Druker,  directoru l  Uzinei  „V ic ­  „Mureşule,  apă  lină,  lapte.  şi  a  producţiei  anim aliere.  ţie  nu  reflectă  altceva  decît  n
           31  m ilioane  Ici  beneficii   în   unde  ne  aflam  la   începutul   pentru  ca,  prin  realizarea  lor,   toria "  Călan.  Avem    această   Cîn'te  bea  de  dor  i-alină...*.  Pentru  a  acoperi  d e ficitu l  de   Deşi  conducerile  cooperati­  serioasă  doză  dc  neglijentă  sl
           plus  faţă  de  angajam entul  a­  lu i  mai,  lună  ce  şi-a  in crustai   să  contribuie  la   dim inuarea   certitudine  pentru  că  ne   cu­  Cc  straniu  sună  acum  acest   furaje  şl  a  asigura  o  bună  hră-   velor  şl  cadrele  tehnice  cunosc   pasivitate  dtn  partea  unor  con­
           n ii al  Iniţia l.  Cum  se  m a te ria li­  adine  zilele  nefaste  în  mintea   uriaşelor  pierderi.  Era  prim ul   noaştem  colectivul,   capacita­  cîntec  I  nire  a  anim alelor  pe  perioada   bine  tehnologiile  ce  se  cer  a p li­  duceri  dc  unîtăti  şi  cadre  teh­
           zează  efo rtu rile   In  această  d i­  şl  in  inim a  poporului.  Va  mai   colectiv  dintre  un ită ţile   indus­  tea  şi  forţa  lui  de  m obilizare.   Cine  şi-ar  fi  putut  imagina   de  stabulafle,  o rg a n iza ţiilo r  de   cate  pentru  a  obţine  nu tre ţu ri   nice.  care  au  lăsat  asim ilarea
           recţie  ?                     curge  m ultă  sudoare  şi   vor   triale  ale  jude ţu lui,  care,  in  a­               că  cel  mai  liniştit  dintre  riurile   partid,  conducerilor  C.A.P,,  ca­  bogate  In  proteine,  acestea  ne­  bazei  furajere  la  periferia  pre­
             Din  capul  locului  se  remarcă   mai  trece   m ulte  nopţi   albe   cele  2i)e,  se  angaja  cu  efo rtu ri   Eu  lucrez  cu  acest  colectiv  de   ce  pornesc  din  Carpaţi  poate   drelor  tehnice  din  u n ităţi,  tu tu ­  glijează  In  mod  nepermis  o r­  ocupărilor   de  sezon.  Acum .
                                                                                                    15  am  şi  ştiu.  aşadar,  cu  cine
           faptul   că  m ajoritatea   u n ită­  pînă  cînd  economia  tă rii   va   noi  pe  fro n tu l  m uncii  de  refa­  pornesc  la  drum.  fi  şi  atit  de  prăpăstios  ?   O   ror   cooperatorilor,  le  revine   ganizarea  acţiu n ii  de  recoltare,   cînd  se  depun  e lo rtu ri  deose­
           ţilo r  industriale  au  plan  de  be­  reintra  pe  făgaşul  norm aliză­  cere.  Entuziasm ul  comun  era   —  In  îm p re ju ră rile   în  care   actualitate  brutală  m-a  purtat   datoria  să  se  preocupe  cu   o   uscare  şl  conservare  a  fu ra je ­  bite  pentru  refacerea  potenţia­
           neficii   Ceea  ce  înseamnă  că   rii.  Dar  va  sosi  acel  ceas  mai   înscris  în  cifre  im presionante.           din  nou  pe  malurile  lui.  Cînd   deosebită  răspundere  de  strîn-   lor,  fapt  ce  Influenţează   ne-   lu lu i  productiv  al  a a rlcu ltu rii,
                                                                                                    ne  aflam  nici  nu  puteam  ac­
           în  judeţ  avem  dc-a  lace  cu  în ­  degrabă  decît  s-ar  crede  pen­  Vom  nota  doar  una.   Aceea   ţiona  altfel  —  spunea  tova ră­  am  ajuns  la  Reghin,  Mureşul   nerea  la  tim p  şi  fără  pierderi   qaltv  soarta  producţiei  anim a­  in clusiv  a)  zootehniei,  se  cere
           treprind eri  bine  consolidate,  tu    tru  că  oamenii  anului  '70.  răs-   care  relevă  noua creştere  a  va­  şul  loan  M.  Popa,  secretarul   se  resorbise  in  albia  lui   din   a  întreg ii  can tităţi  de  nu tre ţu ri   liere.  O  im agine  suqeslivă  a­  ca  în  flecare  cooperativă  a g ri­
           o  producţie   eficientă  si   de   punzind  ca  o  armată  d iscip li­  lo rii  producţiei  marfă  :  8  m i­          totdeauna,  co  şi  cum  nimic  nu   existente  atit  de  pe suprafeţele   supra  p ie rd e rilo r  determ inate   colă  să  tle  m obilizaţi  to ţi  coo­
                                                                                                    com itetului  de  partid  pe  uzi­  s-ar  fi  intîmplat.  Dar  se  Intim-
           mare  necesitate  socială.  Pe  lo ­  nată  la  îndem nurile  şi  chema­  lioane  lei.   nă.  $i  am  p o rnit  la  drum   a-                        cultivate  cit  şi  de  pe  pajiştile   dc  întîrzlerea  cositului  la  lu-   peratorii,  cu  întreaga  lor  capa­
           ia l  Judeţ,  planul  dc  beneficii  a   rea  pa rtidu lui,  s-an  angajat  cu   Au  trecui  de   atunci   zile                                      naturale.  In  cooperativele  aqrî-   cernă  ne-o  oferă  urm ătoarea
                                                                                                                                          MIHAI  CARANFIL                                     constatare  reieşită  din  expe­  citate  $1  putere  de  muncă,  la
           fost  depăşit  în  prim ele  patru   întreaga  fiin ţă  pe  frontu l  m un­  pline,  în  care  efo rtu l  şi  ener­  IUC1A  IICIU                    cole  prima  recoltă  dc  furaie  a
           luni  cu  peste  47  m ilioane  Ici   cii  de  refacere.   gia  m un citorilor  n-au  găsit  li­                                                     anului  trebuie  strinsă  qrabnic   rienţa  practică  a  crescătorilor   executarea  tn  mod  exem plar  a
           Aceasta  înseamnă   date  fiind   lira  in  p rim e le /¡le   ale  cala­  mite.                                                                      de  pe  3 810  hectare  cultivate   de  animale.  In  cazul  reco ltării   lu c ră rilo r  agricole,  la  slrînge-
           destinaţiile  beneficiului,  o  cotă   m ită ţii  cînd  în  secţii  ca  şi  in   —  Cînd  ne-am  asumat  sar­  (Continuo*«  în  pag.  a  2-a)        cu  trifo i  si  lucerna  şl  31  700   luceruei  în  faza  dc  îm bobodre   rea  fără  nici  o  pierdere  a  pro­
           sporită  de  valoare  vărsată  la   com itetul  de  direcţie  al  Uzinei   cini  noi.  am  avut  certitudinea                                         hectare  fin a ţu ri.        se   asigură  o  cantitate   mai   ducţiei  de  Iuraje.
           buget,  acum ulări  mai  mari  pen-  „V ic to ria "  Călan,   com uniştii,  rea liză rii  lor  —  ne-a  m ă rtu ri­                                    Ca  un  aspect  pozitiv  în  p ri­  mare  cu  200-300  kq  proteină  )a
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14