Page 1 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 1
W V . 2
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A l
| ■ Plenara C.C. al Partidului
| celor ce muncesc din Vietnam
w„Apollo-14“ şi-a luat
| zborul spre Lună
^ ffi Răpirile de diplomaţi
| 8 Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 4997 MARŢI 2 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
V////////////////////////////////////////////////////////////////y//////yy//////y
A
IN PREZENTA M M « M EU MUSISCH IN ANUL IN CARE S-AU FINALIZAT DIRECTIVELE CONGRES>JLUI AL IX-
LEA AL PARTIDULUI ŞI A SPORIT DEOSEBIT DE SUBSTANTIAL POTENŢIALUL BA
ZEI TEHNICO-MATERIALE NECESARE ABORDĂRII CU SUCCES A PROGRAMULUI
IERI A AVUI MC U MOÍIA EDIFICĂRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE ADOPTAT DE
CONGRESUL AL X-LEA ÀÜ FOST OBŢINUTE IMPORTANTE CREŞTERI LA TOATE
mmm de iun it cadrelor ue \m PRODUSELE INDUSTRIALE DE BAZA. Î N P R O C E N T E
C R E Ş T E R I
1 9 6 9 1 9 7 0
duh mmm şi a aceivuiui de dakiiu
Oţel 100 117,$
DIU JUDE [UI tAEOMITA Cărbune 100
După vizita pe care tova surilor şi neajunsurilor, ca vorbitorii au înfăţişat tabloul ve muncii din agricultură, a m . 2
răşul Nicolae Ceauşescu a fâ- societatea noastră socialistă marilor prefaceri din anii so fost urmărită cu cel mai viu
cut-o sîmbâtâ, 30 ianuarie, In să păşească neabătut înainte cialismului, datorită sprijinu interes de toţi participanţii, Energie electrică 100 111,3
unităţi agricole din judeţul pe drumul progresului său lui permanent primit din fiind subliniată în repetate
Ialomiţa, oamenii muncii de multilateral. partea partidului şi statului, rînduri cu îndelungi aplauze.
pe ogoarele Bărăganului au In aceeaşi atmosferă de lu muncii însufleţite a ţărănimii, La sfîrşit, sutele de partici
avut bucuria, In cursul dimi cru. de puternic entuziasm, a tuturor celor ce fac tot mai panţi aclamă, scandează nu
neţii de luni 1 februarie, de mărturie elocventă a demo roditoare ogoarele Bărăganu mele partidului, al tovarăşu Aluminiu 100 113,0
a primi din nou în mijlocul cratismului orinduirii noastre, lui. Cu puterea de convingere lui Nicolae Ceauşescu. Este
lor pe conducătorul Iubit al a legăturilor indisolubile din a faptelor, a cifrelor, partici o atmosferă de puternic en
partidului şi statului, care a tre partid şl popor, se desfă panţii Ia consfătuire au de tuziasm. vibrantă expresie a
venit să participe la Consfă şoară în aceste zile în toate monstrat că, o dată cu creşte unităţii de monolit dintre
tuirea de lucru a cadrelor de judeţele tării consfătuiri ale rea an de an a producţiei ani partid şi popor, a adeziunii Sporul total al producţiei globale industriale este de 31,1 miliarde lei
bază din agricultură şl a ac cadrelor de bază din agricul male şi vegetale, au sporit ve ferme a oamenilor muncii la
tivului de partid al judeţului tură şi ale activului de par niturile oamenilor, iar satele politica internă şl externă,
Ialomiţa. tid, la care sînt prezenţi ialomiţene, ca de altfel sa marxist-leninistâ a Partidului (Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri ai Prezidiului Per tele din întreaga patrie, şi-au Comunist Român. dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste Româ
însoţit de tovarăşii losifBanc, manent, ai Comitetului Exe schimbat înfăţişarea. nia in anul 1970),
vicepreşedinte al Consiliului cutiv al Comitetului Central. Trăsătura dominantă a lu ION MARGINEANU
de Miniştri, ministrul agri Adînc grăitor pentru înalta crărilor consfătuirii a consti
culturii, industriei alimenta responsabilitate patriotică a tuit-o analiza multilaterală,
re, silviculturii şi apelor, An lucrătorilor din agricultura bazată pe o bogată experien
gelo Miculescu, ministru se judeţului Ialomiţa, hotărîţi ţă, pe realităţi, a muncii din
cretar de stat la Ministerul să-şi aducă aportul sporit de toate sectoarele agriculturii ju
Agriculturii, Industriei Ali muncă şi hărnicie- la obţine deţului. Ca adevăraţi gospodari,
mentare. Silviculturii şi Ape rea de noi succese, a fost cu ca oameni care îşi pun la
lor. a fost întimpinat la Slo vîntul participanţilor la con inimă bunul m^rs al treburi C IN C IN A L U L 1 9 6 6 1 9 7 0
bozia de membrii biroului sfătuire, atit de bogat în sub lor. cei ce au hiat cuvîntul
Comitetului judeţean al stanţă, atît de preţios prin în au arătat că recentele hotâ-
P.C.R., de toti participanţii la cărcătura de idei. reflec- rîri ale conducerii partidu
consfătuire. 'Prezenţa secre tînd acea profundă transfor lui au stimulat şi mal mult
tarului general a . prilejuit o mare a oamenilor din Bără iniţiativa creatoare a celor de
nouă şi vibrantă manifestare gan pe care avea s-o sublini pe ogoare, declanşînd entu
de dragoste şi ataşament faţă eze tovarăşul Ceauşescu în ziasmul şi hotărîrea lor de a
de partid, fată de tovarăşul cuvîntarea sa. face totul pentru transpune Ritmuri interne de dezvoltare
Nicolae Ceauşescu, de fierbin Preşedinţi de cooperative a rea în viaţă a complexului
te recunoştinţă pentru grija gricole, brigadieri, mecaniza de măsuri elaborat de partid.
statornică ce o poartă dezvol tori, şefi de ferme, directori In acest spirit, de la tribuna
tării agriculturii socialiste, de întreprinderi agricole de consfătuirii s-au făcut auzite
ridicării continue a nivelului stat şi staţiuni pentru me propuneri valoroase menite
de viată a lucrătorilor de pe canizarea agriculturii, Ingineri să conducă la valorificarea
ogoare, a întregului nostru agronomi, ţărani cooperatori mai deplină a mijloacelor, a a mim rit ulm
popor. pensionari, secretari ai co resurselor de creştere a pro
Ca şi vizitele de lucru ale mitetelor comunale de partid ducţiei vegetale şi animale pe
conducătorului partidului şi au dat o înaltă apreciere ex care le oferă Bărăganul, au
statului în întreprinderi In punerii tovarăşului Ceauşescu fost exprimate angajamente TRECUT ŞI PREZENT IN EXPLOATA
dustriale. în unităţi agricole, la şedinţa de lucru de la C.C. solemne nu numai de a rea
prilej de amplu şi fructuos al P.C.R. din noiembrie 1070, liza exemplar sarcinile planu REA CĂRBUNELUI. IMAGINILE ALATURA-
dialog cu făuritorii de bunuri subliniind importanţa ei deo lui pe anul 1971 ei şi de a le TE SINT EDIFICATOARE ASUPRA MODU-
materiale, de analiză concre sebită pentru mersul înainte depăşi prin producţii supli
tă, la faţa locului, a proble al agriculturii, pentru spori mentare. prin mai buna or ■: LUI CUM S-A LUCRAT IN TRECUT ŞI A
melor complexe pe care le rea contribuţiei sale la dez ganizare a muncii. SUPRA MIJLOACELOR MODERNE DE CA
pune viata, realităţile con voltarea economiei naţionale. Totodată, vorbitorii au con
strucţiei socialiste, şi con Ej au exprimat adeziunea ferit lucrărilor un spirit com RE DISPUN MINERII ASTĂZI PENTRU TA-
sfătuirea de ieri a stat sub unanimă a tuturor celor ce bativ. îmbînînd recunoaşterea IEREA ŞI ÎNCĂRCAREA CĂRBUNELUI.
semnul aceleiaşi participări muncesc în agricultură fată deschisă a propriilor lipsuri
nemijlocite a oamenilor mun de întregul complex de mă cu critica judicioasă la adre IN ACŢIUNEA DE MODERNIZARE A
cii Ia elaborarea şi înfăptui suri elaborat de conducerea sa muncii ministerului de re PROCESULUI TEHNOLOGIC DE EXTRAC
rea politicii partidului. Şl-a partidului, adresînd în nume sort, a altor foruri centrale
găsit încă o dată o expresie le zecilor de mii de ţărani legate nemijlocit, prin activi ŢIE, IN CINCINALUL 1966— 1970 UN LOC
grăitoare stilul de muncă pro cooperatori, mecanizatori, lu tatea lor. de problemele agri ÎNSEMNAT L-A OCUPAT MECANIZAREA
priu secretarului general al crători din întreprinderile a culturii ca şi la adresa orga UN
partidului — de a se sfătui gricole de stat cele mai vii nelor locale OPERAŢIUNILOR CARE NECESITAU
permanent cu poporul de mulţumiri t o v a r ă ş u lu i In încheierea lucrărilor VOLUM' MARE DE EFORT, ANALIZA ŞI A
a asculta cuvîntul oame Ceauşescu pentru neobosiţi consfătuirii, primit cu vii şi PLICAREA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE
nilor despre succesele şl sa preocupare de a găsi căile puternice ovaţii, care nu con
preocupările lor, jalonînd prin care agricultura să pros tenesc minute în şir. a luat NOI, IMBUNATATIREA CONDIŢIILOR DE
prin indicaţiile sale preţioase pere, îneît viaţa oamenilor de ' cuvîntul tovarăşul Nicolae MUNCA LA FRONTURILE DE LUCRU. UN
noi direcţii pentru ridicarea la sate şi a întregului popor Ceauşescu. Cuvîntarea amplă,
întregii activităţi la nivelul să devină tot mai îmbelşugată, atotcuprinzătoare a secreta ACCENT DEOSEBIT S-A PUS PE EXTINDE
marilor sarcini ale noului cin mai înfloritoare. rului general, care deschide REA METODEI DE EXPLOATARE CU ABA
cinal, pentru lichidarea lip Cu îndreptăţită mîndrie, noi orizonturi, noi perspecti-
TAJ FRONTAL, CEEA CE A ATRAS DUPĂ
SINE SCHIMBAREA TREPTATA A STRUC
TURII PRODUCŢIEI. ASTFEL, IN TIMP CE
Marea întrecere închinată PONDEREA PRODUCŢIEI EXTRASE DIN A
BATAJELE CAMERĂ A SCĂZUT CU 12 LA
; SUTA, CEA REALIZATA PRIN NOUA ME
■ w k
' TODA A CRESCUT CU 14,8 LA SUTA.
Imagine dm trecut : Miner scormonind pămintul cu mijloace rudimentare.
PARALEL CU MODERNIZAREA METO
semicentenarului partidului DELOR DE EXPLOATARE, S-AU LUAT MA
SURI ŞI IN VEDEREA PERFECŢIONĂRII
i TUTUROR FAZELOR PROCESULUI TEH
NOLOGIC DESFĂŞURAT IN ABATAJE. DA
Chemarea preparatorilor de la CA IN ANII DE ÎNCEPUT AI CINCINALU
LUI TRECUT EXISTAU IN DOTAREA MI
NELOR DOAR DOUA COMBINE DE ABA
TAJ, DINTRE CARE UNA SINGURA FUNC
Lupeni către colectivele ŢIONA LA MINA VULCAN, IN PREZENT
ZESTREA TEHNICA A MINELOR VĂII JIU
LUI CUPRINDE 22 DE ASEMENEA UTILA
uzinelor de preparare JE, PRECUM ŞI UN COMPLEX MECANIZAT
LA MINA PAROŞENI.
GRADUL DE MECANIZARE A LUCRĂ
Preparatorii de la Lupeni, 1 250 000 lei pînă la 0 mai ; _ filtrqre cu vacuum de la flota- RILOR DIN SUBTERAN A MARCAT O AS
conştienţi de importanţa sarci fjţ îmbunătăţirea recuperării ţie prin montarea a incâ 3
nilor care ne stau in fală, in globale recalculate cu 0,2 punc discuri; CENSIUNE SPECTACULOASA, DE LA 0,6
scopul realizării şi depăşirii pla te ; - Asigurarea funcţionării per LA SUTA IN 1965 LA 10,7 LA SUTA IN 1970.
nului la toţi indicatorii, însu $ Reducerea cenuşii şl u- manente cu debit majorat a in
fleţiţi de măreţele obiective tra midităiii la cărbune livrat cu stalaţiilor de concasare ; PRODUCŢIA EXTRASA CU MIJLOACE ME
sate da Congresul al X-lsa at 0,1 puncte ; — Majorarea capacităţii de CANIZATE IN ULTIMUL AN AL CINCINA
jjari.du.ui, animaţi de dorinţa $ Economii la preţul de cost deshidratare a cărbunelui spe
fierbinte de a întimpina aniver în valoare de . 500 000 lei, din cial prin construirea şi monta LULUI ESTE DE 22 ORI MAI MARE DECIT
sarea a 50 de ani de la înfiin care 200 000 lei pînâ la 1 mai; rea unei instalaţii de centrifu CEA REALIZATA PRIN ACELEAŞI PROCE
ţarea P C R. cu noi şî însemna £ Reducerea cheltuielilor la gare.
te succese, chemăm la întrece 1 UUU lei producţie marlâ cu Iraducind in viaţă angaja DEE IN 1966. TOATE ACESTE TRANSFOR
re toaie colectivele urinelor de 15 lei ; mentul şi măsurile propuse, co MĂRI Sii REFLECTA ŞI IN CREŞTEREA
preparare din judeţ angajin- Q Obţinerea unui volum de lectivul Preparaţiei cărbunelui
du-ne ca in cursul acestui an beneficii peste plan în valoare Lupeni este hotârît să rea PRODUCTIVITĂŢII MUNCII FIZICE, CARE
ţâ realizăm următoarele : de 1 000 000 leî. lizeze exemplar sarcinile de IN PERIOADA CINCINALULUI 1966—1970
Q Recepţionarea peste plan plan şi angajamentul asumat Imagine de azi : Miner verificînd modul de fixare a cuţitelor unei combine la mina Paro-
a întregii cantităţi de cărbune Pentru realirarea acestor obi pe acest an, să obţină rezul A ÎNREGISTRAT UN SPOR DE APROAPE şeni.
brut de la exploatările miniere ective, comitetul de direcţie are tate şi mai bune in vederea 400 KILOGRAME PE POST.
Lupeni, Uricani şi Bărboteni ; in vedere to pună în practico creşterii calitative a întregii ac
O Depăşirea producţiei mar următoarele măsuri :
fă cu 3 000 000 lei, din care - Majorarea capacităţii de tivităţi economice.
