Page 5 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 5

ftnrtnnnrrmnjfrrtfrtrrTr9rrnrftrrT9rM9*TTr*rTtet*A
                                                                                                                                  PROLETARI  D IN   TO A TE   ŢĂR ILE.  U N IŢ I-V A !






                                                                                                                                                                                                     ■   0.  S.  A.: Evoluţie,  dar  a

                                                                                                                                                                                                          disensiunilor



                                                                                                                                                                                                     n   O  declaraţie  a  M.  A.  E.

                                                                                                                                                                                                          al  R.  D.  Vietnam



                                                                                                                                                                                                     B?  Evoluţia  navei  cosmice

                   ORGAN  AL  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA AL  PO R  Şt AL  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN                                                                                       „Apollo-14“
                                                                                                                                                                                               i                                                       i




                                                                                                                                                                                               5     B  Curier,  Atlas                                 i
            ANUL  XXIII.  Nr.  4996                                                 MIERCURI  3  FEBRUARIE  1971                                                      4  PAGINI  -   30  BANI




                            Cuvîntarea                                                   tovarăşului                                                                                                  im  im iM Pm m





            NICOLAE  CEAUŞESCU  la  Consfătuirea                                                                                                                                                       smmmuun





                                   cu cadrele  din agricultura                                                                                                                                                 mmm/




                                         judeţului alomiţa                                                                                                          de  formaţii  corale,  s-ou  unit   În  aceste  zile,  cîntecele  patrio­  parcurgă  imagînor   traseele
                                                                                          I
                                                                                                                                                                      Fiii  minerilor  din  toote  şco­
                                                                                                                                                                    lile  Văii  Jiului,  cuprinşi  in  36
                                                                                                                                                                                                                              marilor  izbinzi  înfăptuite  aici
                                                                                                                                                                                                 tice  au  mal  multă  intensitote.
                                                                                                                                                                                                                             in  anii  socialismului.
                                                                                                                                                                                                 E  săptomîna  pregătirilor  pen­
                                                                                                                                                                    spre  o  da  glas  cintecelor  cV
                                                                                                                                                                                                                               La  intîlnirea  cu
                                                                                                                                                                                                                                               tovarăşul
                                                                                                                                                                    adine  fior  patriotic.      tru  faza  municipalâ,  la  care   Clement  Negruţ,  prim-secretar
                                                                                                                                                                                                 participă  formaţiile  corale  cla­
                                                                                                                                                                      „Steagul  partidului",  vibronl   sate  pe  primul  loc  în  etopa   a|  Comitetului  municipal  Pe
                                                                                                                                                                    omagiu  adus  aceluia  care  de   precedentă.  Şi  sînt  multe  lor-   troşani  al  P.C.R.,  organizată
              Draft  torarfişl,           borla,  m  timt  de  pe  acutp   mai  datorită  faptului  că,  ală­  va  depune  eforturi  considera­  le  avem  sâ  obţinem  recolte   o  jumătate  de  veac  e  port­
            /                             roadele  politicii  de  industria­  turi  de  Industria  noastră  so­  bile  pentru  dezvoltarea  bazei   cît  mai  mari  şi  sigure,  în  ori­  drapelul  intereselor   maselor   maţii:  de  la  şcolile  generale   la  casa  de  cultură  din  locali­
              Doresc  sâ  adresez  activului   lizare  socialistă,  de  amplasa­  cialistă,  a  existat  şl  o  agri­  sale  materiale.  Este  deci  de   ce  condiţii.  Aceasta  presupu­  largi  populare,  s-a  inserís  in   nr.  2  şî  5  Petrilo,  nr,  1  şi  5   tate,  au  fost  prezenţi  peste  800
                                                                                                                                                                                                 Petroşani,  nr.  5 Vulcan,  nr.  2  şl
            de  partid  $1  de  stat,  preşedin­  re  raţională  a  industriei  In   cultură  socialistă  am  putut   înţeles  câ  aceste  eforturi  tre­  ne,  în  primul  rînd,  o  mai   repertoriul  fiecărei  formaţii  co­  3  Lupenl,   liceul  şi  Casa  de   de  şcolari.  Secvenţele  impre­
                                                                                                                                                                                                                             sionante  din  lupta  partidului
            ţilor  cooperativelor  agricole,   toate  zonele  ţârii.    învinge  relativ  uşor  greută­  buie  să  fie  răsplătite   prin   bună  gospodărire  a  suprafe­  rale  a  şcolarilor.  Copiii  învaţă   copii  Urlcanl.  de-o  lungul  celor 50  de  ani  de
            directorilor   întreprinderilor   Intr-adevăr,  tovarăşi,  dacă   ţile  pe  care  le-am  avut  anul   creşterea  producţiei  de  cerea­  ţelor  agricole.  Am  realizat  în   să  cînte  şi,  o  dată  cu  cintul,   Este  pentru  primo  oară  în   existenţă.  împlinirile  care  au
            agricole  de  stat,  tuturor  lu­  privim  astăzi  harta  Republi­  trecut  şi  am  asigurat  înde­  le,  de  legume,  struguri   şi   aceaslă  privinţă  unele  progre­  pătrund  mal  adine  in  istoria   Volea  Jiului  cind,  la  o  întrece­  dat  un  nou  chip  aşezârilor  mi­
            crAtorilor  din  agricuîturA  un   cii  Socialiste  România  nu  o   plinirea  în  bune  condiţii  a   fructe,  prin  dezvoltarea  zoo­  se,  dar  trebuie  sâ  arătăm  câ   partidului  şi  a  patriei.  „Drag   re  coralâ  pe  municipiu,  partl-   niere  ale Văii  Jiului,  cît  şi  per­
            salut  călduros  din  partea  Co­  să  găsim  oraş  sau  orăşel,  co­  planului  pe  1970  şi  a  preve­  tehniei  şl  a  producţiei  anima­  există  încă  destulă  risipă  de   pămînt  românesc1',  „Partidul",   cipă  şl  coruri  ale   claselor   spectiva  lor,  prezentate   de
            mitetului  Central  al  partidu­  mună  sau  sat  unde  în  ultimii   derilor  pe  întregul  .  cincinal,   liere.      pămînt,  câ  terenurile  agricole   •Jará  scumpă,  să  trăieşti",  „Te                  primul  secretar,  au  făcut  din
            lui  nostru.  (Aplauze  puterni­  cinci  ani  să  nu  se  fi  construit   încă  o  dată  s-a  demonstrat   Imblnînd  măsurile  economi-   nu  sînt  gospodărite  peste  tot   cint,  partid",   „Chipul  patri­  mici  (MV).  Prin  cîntul  lor,  cei   intîlnirea  de  Io   Petroşoni  o
                                                                                                                                                                                                 mai  tineri  şcolari  aduc  un  vi­
            ce,  prelungite).             unităţi  industriale  sau  agri­  câ  numai  pe  baza  producţiei   co-financiare  cu  activitatea   cu  grijă  —  nici  în  întreprin­  ei",   „Pe-al   nostru  steag",   brant  omagiu  partidului  părin­  manifestare  de  prestigiu.
              Consfătuirea  de  astăzi  a  fă­  cole,  cămine  culturale,  şcoli,   socialiste,  numai  prin  unirea   organizaţiilor  de  stat  şi  coo­  derile  de  stat,  nici  în  coope­  „Deşteaptă-te,  române",  „Re­  te.  Alte  sute  de  pionieri  din  o*
            cut  o  analiză  a  rezultatelor   zeci  şi  zeci  de  locuinţe  —  si   micilor  proprietăţi  în  gospo­  peratiste,  a  cadrelor  de  spe­  rative.  Este  adevărat,  în  Bă­  publică,   măreaţă  vatră"   -    roşul  Lupeni  s-au  întilnît,  du­
            obţinute  pînâ  acum  In  dezvol­  unde  să  nu  se  vadă  din  plin   dării  mari,  prin  folosirea  lar­  cialişti  putem  asigura  realiza­  răgan  există  pămînt  mult  şi   iată  doar  citeva  dintre  piesele   minică,  cu  tovarăşul  Wilhelm
            tarea  agriculturii  din  fudeţul   roadele  muncii  creatoare  a   gă  a  mecanizării  şl  chimiză­  rea  deplină  a  obiectivelor  sta­  bun,  dar  tocmai  faptul  câ  a­  de  înaltă  ţinută  patriotică  pe   10 000  de  pionieri  al  Văii   Neag,  prlm-secretar  al  comite­
            Ialomiţa,  îndeosebi  în  ce  pri­  harnicului  nostru  popor.  (A­  rii,  a  ştiinţei  agricole  ae  poa­  bilite  de  Congresul  al  X-lea   vem  un  pămînt  bun  trebuie   care  elevii  Jiului  le  învaţă,  le   fîuIul  participă,  în  aceste  zile   tului  orăşenesc  de  partid.  Şl
            veşte  înfăptuirea   măsurilor   plauze  puternice).        te  asigura  o  agricultură  îna­  In  domeniul  agriculturii,  în­  sâ  ne  îndemne  să  gospodărim   prezintă  pe  scenele  şcolilor  şl   ce  preced  oniversorea  a  50  de   aici,  fiii  minerilor  au  revăzut
            stabilite  în  ultimul  timp  de   Avem  rezultate  bune  şl  In   intată  şi  cu  adevărat  moder­  făptuirea  cu  sucpes  a  sarci­  bine  flecare  metru  pătrat,  să   ale  cluburilor  din  aşezările   ani  de  la  crearea  Partidului   imaginar  împlinirile  materiale
            Comitetul  Central  al  partidu­  agricultură,  deşi   trebuie  să   nă.  (Aplauze  puternice).  nilor  de  creştere  a  producţiei   obţinem  de  pe  el  recolte.  miniere, în  cadrul  manifestări­  Comunist  Român,  (a  emoţio­  şi  spirituale  din  oraşul  lor,  re­
            lui  privind  organizarea,  pla­  spunem  că  ele  nu  sînt  pe  mă­  Desigur,  sîntem  îndreptăţiţi   agricole  în  următorii   cinci   Nu  aş  putea  spune  câ  în   lor  organizate  în  întimpinorea   nante  întilnlrî  cu  secretari  a»   alizate  sub  conducerea  parti­
            nificarea  şi  conducerea  agri­  sura  a  ceea  ce  am  dorit  si   să  privim  cu  mîndrie  reali­  ani.              Bărăgan  nu  mai  este  mult  de   semicentenarului  partidului,  comitetelor  de  partid,  in  ca­  dului.
            culturii  din  patria  noastră.  nici  a  posibilităţilor  pe  care   zările  pe  care  le-am  dobîndit   Pornind  de  la  necesitatea   făcut  în  această   privinţă.   Iniţiată  de  Consiliul  munici­  drul  cărora  copiii  află  fapte   Următoarele  duminici   vor
              Am  ascultat  cu  deosebit  in­  le  avem.  Desigur,  cauzele  ca­  în  cincinalul  trecut,  dar  a­  asigurării  tuturor  condiţiilor   Dacă  vom  face  o  analiză  a   pal  Petroşani  al  Organizaţiei   semnificative  din  lupta  clasei   prilejui  pionierilor  din  Vulcan.
            teres  şi  satisfacţie  cuvlntul   re  au  făcut  ca  producţia  glo­  ceste  realizări  nu  trebuie  să   necesare  pentru  îndeplinirea   modului  cum  folosim  fondul   pionierilor,  întrecerea  formaţii­  muncitoare  din  ţara  noastră, a   Petrila,  Uricanl  şi  Anlnoosa  al­
            tovarăşilor  preşedinţi  de  co­  bală  agricolă  să  crească  în   ne  fiacâ  sâ  uităm  lipsurile  ca­  programului  de  dezvoltare  a   funciar  în  judeţ,  vom  consta­  lor  corole  s-a  bucurat  de  o   partidului  său  de  avangardă.   te  emoţionante  dialoguri  cu
            operative.  directori  de  între­  aceşti  cinci  ani  doar  cu  24   re  se  mai  manifestă  în  activi­  agriculturii,  Comitetul  Execu­  ta  câ  sînt  încă  mii  şi  mii  de   largă  audienţă  şi  participare   Tot  la  aceste  întîlniri,  pionie­  cadre  de  conducere  din  loca­
            prinderi  de  stat,  de  staţi­  la  sută  sînt  mai  multe.  Fără   tatea  noastră.  Nu  trebuie  să   tiv   şi  plenara   Comitetului   hectare  care  se  irosesc,  câ  e­  la  fazele  pe  şcoli  şi  localităţi.  rii  Văii  Jiului  au  prilejul  sâ  lităţile  lor.
            uni  de  mecanizare,  al  ingi­  nici  o  înâoialâ  câ  şl  condiţiile   uităm  câ  am  fi  putut  obţine   Central  au  adoptat,  la  sfîrşitul   xistă  suprafeţe  de  pe  care  nu
            nerilor  şi  cooperatorilor  —  şl   climatice  din  ultimii  ani,  mai'   rezultate  şl  mai  bune  în  toa­  anului  1970,  un  şir  de  măsuri   obţinem  nici  un  bob  de  grîu
            doresc  să  arăt  aici  câ  am  pu­  cu  seamă  cele  din  anul  1970,   te  domeniile,  câ  mal  avem  în­  privind  îmbunătăţirea  condu­  sau  de  alte  cereale.
            tut  constata  câ  toţi  manifes­  au  influenţat  mult  realizări­  că  un  drum  lung  de  parcurs   cerii,  organizării  şi,  în  gene­  >  Deci,  prima  problemă   pe
            tă  o  vie  preocupare  pentru   le  din  domeniul  agriculturii.   pentru   a   ajunge   la   ni­  ral,  a  desfăşurării  întregii  ac­  care  doresc  sâ  o  ridic  în   Marna  întrecere  închinată
            dezvoltarea  în  condiţiuni  cît   Dar,  aşa  cum  au  arătat  aici   velul   de   dezvoltare   al   tivităţi  in  agricultura  coope­  faţa  dumneavoastră,  a  tutu­
            mai  bune  a  agriculturii  din   .mulţi  preşedinţi  şi  directori   ţârilor   avansate  economic.   ra tiată  şl  de  stati  -In  cadrul   ror,  este  de*  a  lua  toate  mă­
            ¡ludeţul  Ialomiţa.           de  întreprinderi,  se  pare  câ,   Este  necesar  sâ  înţelegem   consfătuirii  noastre,  toţi  vor­  surile  pentru  folosirea   în
              In  cadrul  consfătuirii  au   chiar  în  condiţiunile  nepriel­  câ  făurirea  societăţii  socialis­  bitorii  au  reliefat  că  aceste   condiţii  cît  mai  bune  a  fondu­
            fost  evidenţiate  unele  rezul­  nice  ale  anului  1970,  acolo   te  multilateral  dezvoltate  pre­  măsuri,  care  sînt  în  curs  de   lui  funciar  şi  a  nu  admile   semicentenarului
            tate  bune  obţinute  de  oame­  unde  s-a  lucrat  ceva  mal  bi­  supune  progresul  continuu  al   aplicare,  corespund  cerinţelor   nici  un  fel  de  risipă  de  pâ-
            nii  muncii  din  agricultura   ne  şi  s-au  depus  eforturi  per­  forţelor  de  producţie,  perfec­  actuale  ale  dezvoltării  agri­  mînt  şi  nici  scoaterea,   sub
            judeţului  dumneavoastră ;  în-   manente,  unde   s-a  acordat   ţionarea  necontenită  a  relaţi­  culturii  noastre,  câ  ele   ţin   o  formă  sau  alta,  din  produc­
            tr-adevăr.  Ialomiţa  are  o  se­  mai  multă  atenţie  aplicării   ilor  sociale,  ceea  ce  va  crea   seama  de  necesităţile  şi   de   ţie  a  terenurilor  agricole.
            rie  de  realizări   în  diferite   diferenţiate  a  regulilor  agro­  condiţii  ca  —  pe  o  bază  supe­  stadiul  în  care  se  găseşte  a­  S-a  vorbit  mult  aici  —  şi
            domenii  de  activitate  ale  a­  tehnice  —  recoltele  au  fost   rioară  de  producţie  şi  de  or­  gricultura  cooperatistă  şl  vor   pe  bună  dreptate  —  de  faptul  Chemarea  colectivului  I.I.L.  Orăştie
            griculturii,  a  obţinut,  chiar  în   bune.  De  altfel,  această  situa­  ganizare  socială  —  sâ  edifi­  contribui  la  crearea  premise­  câ  pentru  a  obţine   recolte
            condiţiile  anului  1970,  recol­  ţie  există  nu  numai  în  jude­  căm  cu  succes  orînduirea  no­  lor  pentru  înfăptuirea  cu  suc­  bune  trebuie  sâ  avem  şî  sâ-
            te  satisfăcătoare.  S-au   a-   ţul  dumneavoastră,  cl  este   uă  pentru  care  am  luptat  şi   ces  a  sarcinilor  stabilite  de   mînţâ  corespunzătoare  Tova­  către colectivele din întreprinderile
            râtat.  de  asemenea,   unele   mai  generală ;  ea  demonstrea­  luptăm,  societatea  fără  cla­  Congresul  al  X-lea.  răşul  ministru  Angelo  Micu-
            neajunsuri,  s-au  adus  multe   ză  încă  o  dată  că,  de  fapt,   se,  societatea  comunistă.   A­  Desigur,  problema  esenţială   lescu  a  dat  în  această  privin­
            critici  îndreptăţite  şi  s-au  fă­  unele  râmîneri  în  urmă  în  a-   ceasta  presupune,  totodată,  sâ   a  dezvoltării  producţiei  agri­  ţă  o  serie  de  răspunsuri.  Am   industriei  locale
            cut  numeroase  propuneri  deo­  griculturâ  se  datoresc  nu  nu­  acţionăm  neîncetat  pentru  a   cole  este  lucrarea  în  condiţii   mai  subliniat  şi  în  alte  îm­
            sebit  dc  valoroase.         mai  existenţei  unor  condiţii   asigura  participarea  tot  mai   mai  bune  a  pâmintului,  deoa­  prejurări  importanţa  acestei   Colectivul  de  munco  de  la  I.I.L.  Orăştie,  fn
              Modul  în  care  s-au  desfă­  climatice  nefavorabile,  ci  şi   largă  a  întregului  popor  la   rece,  după  cum  se  cunoaşte,   probleme  —  şi  trebuie  spus   frunte  cu  comuniştii,  se  alătură  cu  ¡ntreaga   50 000  lei,  din  care  10 000  lei  pînâ  la
            şurat  discuţiile  demonstrează   anumitor  lipsuri  în  organiza­  opera  de  construcţie  economi­  pâmîntul  este  principalul  mij­  câ  una  din  cauzele  recoltelor   sa  capacitate  creatoare,  eforturilor  generale   1  mai  ;
            câ.  alături  de  rezultatele  bu­  rea  muncii  şi  în  felul  în  oare   că  si  socială,  pentru  dezvol­  loc  de  producţie.  Trebuie  sâ           ale  întregului  nostru  popor  pentru  a  întîm-   •   Realizarea  unui  beneficiu  supli­
            ne  obţinute  în  producţia  a-   întreprinderile  de  st~t,  coope­  tarea  democraţiei   socialiste,   reflectăm  cu  toţii  la  proble­  slabe  din  ultimii  ani,  inclusiv  pina  marea  sărbătoare  a  semicentenarului
            grîcolă.  s-au  făcut  progrese   rativele,  unităţile  de  mecani­  astfel  ca  oamenii  muncii  de   mele  legate  de  mai  buna  fo­                  partidului  cu  cele  mai  mari  succese  in  în­  mentar  în  valoare  de  50 000  lei,  din
            însemnate  în  creşterea  cadre­  zare,  cei  care  lucrează  în  a­  la  oraşe  şi  sate  —  muncitori,   losire  a  pâmîntului,  să   ne               deplinirea  prevederilor  primului  an  din  noul   care  10 000  lei  pînâ  la  1  m a i;
            lor,  în  transformarea  oame­  gricultură  au  folosit  mijloa­  ţărani,  intelectuali,  toţi  cetă­  gîndim  cum  să  acţionăm  cît   (COntfnuore  in  pog.  o  2-o)  cincinal.                       •   Reducerea  cheltuielilor  la  1000
            nilor  din  Bărăgan.  Faptul  câ   cele  de-care  dispunem  In  a­  ţenii  României  socialiste,  fără   mai  bine  pentru  ca  pe  supra­                 Hotârît  sâ  contribuie  cu  toate  forţele  sale
            mulţi  din  cei  care  au  vorbit   cest  sector.           deosebire  de  naţionalitate  —   feţele  de  teren  agricol  pe  care                       la  măreaţa  operă  de  înflorire  multilaterală   lei  producţie  marfâ  cu  5  lei  ;
            aici  —  preşedinţi  de  coopera­  Cu  toate  acestea,  tovarăşi,   sâ^şi  poată  spune  cuvin tul  a­                                                   a  României  socialiste,  colectivul  nostru  chea­  •   Vom  realiza  suplimentar:
            tive.  ingineri  şi  alţi  lucrâlori   putem  spune  că  şi  rezultate­  supra  tuturor  problemelor  ca­                                                mă  la  întrecere  toate  unităţile  de  industrie   -   25  mc  prefabricate  din  belon  armai,  din
            din  acest  sector  —.  care  au   le  în  agricultură  sînt  satisfă­  re  privesc  prezentul  şi  viito­                                               locală  din  cadrul  judeţului  Hunedoara,  anga-   care  5  mc  pinâ  la  1  mai ;
            trăit  şi  cunosc  condiţiile  din   cătoare ;  pe  ansamblu,  ele  au   rul  societăţii  noastre,  sâ  ia                                               jindu-se  sâ  realizeze  peste  plan  următoa­  -   100  scaune  tapisate,  din  care  20  buc.  pi*
            trecut  ale  agriculturii  din  Bă­  asigurat  aprovizionarea   în   parte  activă  la  elaborarea  şi                                                   rele :                                          nă  la  1  mai ;
            răgan.  au  ridicat  astăzi  cu   bune  condiţii  a  populaţiei.   înfăptuirea  politicii  partidu­                      In  pag, a  IlI-a                                                             -   20  tone  piese  turnate  din  fontă,  din  ca­
            înalt  simţ  de  răspundere  pro­  Este  concludent  în  această   lui  şi  guvernului,  politică  ce   Îmbogăţirea                                        •   Depăşirea  producţiei  globale  cu        re  5  tone  pinâ  Ia  1  mai;
            bleme  de  mare  însemnătate   privinţă  faptul  că  în  ultimii   corespunde  pe  deplin  intere­                                                       400 000  lei,  din  care 85 000  lei  pînâ  la   -   100 000  bucăţi  cârămidâ,  din  care  20 000
            pentru  cooperativele  si  între­  cinci  ani  s-a  asigurat  creşte­  selor  vitale  ale  întregii  noas­                                               1  mai  ;                                       bucăţi  pinâ  la  1  mai  ;
            prinderile  lor.  pentru  întren-   rea  cu  40  Ia  sută  a  consumu­  tre  naţiuni  socialiste.                                                          O  Depăşirea  producţiei  marfâ  cu         -   200  mc  agregate  grele,  din  care  50  mc
            ga  producţie  agricolă  din  ju­  lui  de  carne,  cu  circa  70  la   Ne  aflăm  acum  la  începu­  gamei             la  răspundem                                                                    pînâ  la  1  mai ;
            deţ,  constituie  o  dovadă  grăi­  sută  la  lapte  şi  produse  lac­  tul  unui  nou  cincinal.  Cunoaş­                                               400 000  lei,  din  care 85 000  lei  pînâ  la   -   construcţii   metalice  in   valoare  de
            toare  a  schimbărilor  mari  ca­  tate,  cu  aproape  200  In  sută   teţi  principalele  prevederi  a­                                                 1  m a i;                                       120 000  lei,  din  care  30 000  lei  pinâ  la
            re  s-au  produs  în   judeţul   la  legume,  că,  fn  general,  s-au   Je  acestui  cincinal  din  Direc­                                                 ®  Depăşirea  producţiei  marfâ  vîn-         1  mai;
            dumneavoastră  şi  în  întreaga   creat  condiţii  ca   oamenii   tivele  Congresului  al   X-lea   sortimentale         la  întrebare                   dute  şi  încasate  cu  400 000  lei,  din
            ţară  —  şî  ţin  să  arăt  câ  în­  muncii  sâ  fie  tot  mai  bine  a­  al  partidului.  După  cum  se                                                                                               -   produse  din  lemn  100 000  Iei.
            tre  acestea  transformarea  o­  provizionaţi.              ştie.  în următorii  cinci  ani.                                                             care  75 000  lei  pînâ  la  1  m a i;        •   Asimilarea  a  5  produse  noi  din
            mului  o  consider  drept  cea   Dar,  putem  să  realizăm  şi   industria  noastră  va  trebui  sâ                                                        •   Reducerea  preţului  de  cost  cu     care  2  pînâ  la  1  mai.
            mai  valoroasă  realizare.  (A­  mai  mult.  tovarăşi  —  şi  e  bi­  se  dezvolte  în  continuare  Sn-   de  o{el
            plauze  puternice).           ne  să  subliniem  aceasta  acum,   tr-un  ritm  susţinut.  Acordăm
              După  ce  am  ascultat  toate   le  sfîrşitul  cincinalului  şi  în­  o  deosebită  atenţie  perfecţio­
            discuţiile  de  astăzi,  şl  pe  ba­  ceputul  unui   nou  plan  de   nării  ramurilor  de  bază  mo­  Oţelarli  de  la  Combi­
            za  a  ceea  ce  am  constatat  în   cinci  ani,  spre  a  vedea  mai   derne.  îndeosebi   producţiei   natul  siderurgic  Hune­
            cursul  vizitei  recente  pe  ca­  bine  ceea  ce  avem  de  făcut   maşinilor-unelte.  electronicii.   doara  adaugă  noi  suc­
            re  am  făcut-o  in  judeţul  dum­  pentru  a  lichida  neajunsuri­  Ne  preocupăm  ca  în  viitorii   cese  la  cele  înregistrate   CINCINALUL  1966-1970
            neavoastră,  pot  spune  câ  în   le  oare  au  existat  în  munca   ani,  industria  noastră  socia­  în  cincinalul  trecut  pri­
            Ialomiţa  există  toate  condiţi­  noastră  şl  a  asigura  dezvol­  listă  sâ poată   satisface  în  vind  îmbogăţirea  gamei
            ile  Dentru  ca  anul  acesta  şi   tarea  în  condiţii  mai  bune  a   condiţii  mai  bune   cerinţele   sortimentale  a  metalu­
            în  anii  următori  ai  cincina­  întregii  activităţi  din  dome­  întregii  economii,  “inclusiv  a­  lui.  La  oţetăria  Martin
            lului  să  înfăptuim  în  bune   niul  agriculturii.        le  agriculturii  şi  totodată  să   nr.  1  a  intrat  în  pro­
            condiţiuni  sarcinile  stabilite   Aşa  cum  am  spus,  judeţul   aducă  o  contribuţie  mai  în­  ducţia  curentă  o  marcă
            de  Congresul  al  X-lea  al  par­  Ialomiţa  şi-a  adus  şi  el  con­  semnată  la  export,  la  dezvol­  nouă  de  oţel  slab  aliat   C O N S T R U C Ţ IA   DE  M A Ş IN I
                                                                        tarea  relaţiilor noastre  econo­
            tidului.                      tribuţia  la  obţinerea  pro­  mice  cu ţările  socialiste,  cu  destinat  prelucrării  prin
              Această  consfătuire,  ca  şi   greselor  realizate  în   dez­                             aşchiere  la  maşini-unel-
            celelalte  care  se  vor  desfăşu­  voltarea  patriei  noastre  so­  toate  statele  lumii.  te  automate.  Nou)  sorti­
            ra  în  această  săptâmînă   în   cialiste  —  atît  în  ce  pri­  Planul  prevede  sarcini  deo­  ment  de  oţel,  a  cărui  re­
             toată  tara.  are  loc  într-o  pe­  veşte   industria,   dar   mai   sebit  de  mari  şi  în  agricul­  alizare  industrială  a  în­
             rioadă  dnd  facem   bilanţul   cu  seamă  în  agricultură  Iată   tură.  Pentru  înfăptuirea  aces­  ceput  după  ce   primul    n
            cincinalului  1966-1970 ;  putem   de  ce  doresc  ca,  înainte  de  a   tor  sarcini  sînt  stabilite  şi   lot  experimental  de  50U
             spune  câ  dncinalul  pe  care   mă  ocupa  mal  amănunţit  de   măsurile  economico-organiza-   tone  a  întrunit  sufragii,                                                                                     în  perioada  cincina­
             l-am  încheiat  recent  a  adus   unele  probleme  ale  agricul­  torice  necesare.  In   actualul   le  beneficiarilor,  se  va
             tării  noastre  noi  şî  remarca­  turii.  sâ  adresez  muncitorilor   cincinal  urmează  să  investim   utiliza  în  industria  con­                                                                           lului  1966-1970 producţia
             bile  realizări  în  dezvoltarea   şi  cooperatorilor,  tuturor  lu­  în  agricultură  peste  100  mi­  structoare  de  maşini.
             economiei.  în  ridicarea  bună­  crătorilor  din  industrie  şi  a-   liarde  lei,  din  care  circa  80   In  prezent,  se  lucrea­                                               Wm                          globală  a  industriei con-
             stării  întregului  popor.   Aţi   griculturâ,  întregului  activ  de   miliarde  din  fondurile  statu­  ză  ia  stabilirea  şi  pu­
             luat  cunoştinţă  din  presă  de   partid,  tuturor  membrilor  de   lui.  Faţă  de  cincinalul  care  a   nerea  Ia  punct  a  tehno­                                                                M        structoaie  de  maşini s-a
             principalele  rezultate  obţinu­  partid  din  Judeţul  Ialomiţa   trecut,  cînd am investit circa 37   logiei  de  asimilare   şi
             te  în  realizarea  planului  de   cele  mai  calde  felicitări  pen­  miliarde  lei,  aceasta  înseamnă   producere  a  două  noi                                                                             dublat,  ritmul  mediu  a­
             stat  pe  1970  şi,  probabil,  sâp-   tru  realizările  obţinute   în   o  creştere  de  peste  două  ori   mărci  de  oţeluri   înalt   Ü   ar*J¡
             tămîna  viitoare  vom  publica   cincinalul  care  a  trecut !  (A­  şi  jumătate,  ceea  ce  reprezin­  aliate  cu  crom,  nichel                                                                              nual  de  creştere  a  pro­
             comunicatul  oficial  asupra  în­  plauze  puternice,  prelungite).  tă  un  efort  însemnat.  Cunoaş­  şi  elemente  rare.  Aces­                                                                                                       «
             deplinirii  întregului  plan  cin­  Vorbind  despre  rezultatele   teţi  că  aceste  mijloace  mate­                                                                                                            ducţiei  fiind  de  15,8  la
             cinal.  Aşa  cum  aţi  putut  ve­  anului  1970,  despre  calamită­  riale  si  băneşti  vor  fi  îndru­  tea  sînt  destinate  înde­
             dea.  industria  noastră  socia­  ţile  cărora  a  trebuit  sâ  le  fa­  mate  în  principal  spre  reali­  osebi  fabricării  ţevilor                                                                          sută,  situîndu-se  peste
             listă  a  realizat  in  bune  con-   cem  faţă,  nu  putem  să  nu   zarea  lucrărilor  de  irigaţii  —   şi  cazonelor  cu   înalţi
             diţiunî  creşterile  prevăzute  de   subliniem  câ  în  aceste  condi­  unde  se  prevede  să  cheltuim   parametri  tehnlco-tunc-                                                                              prevederile  planului  cit
             Congresul  al  IX-lea.  In  a­  ţii  grele  s-a  dovedit  încă  o   aproape  40  miliarde  lei  —
             proape  toate   ramurile  pro­  dată  superioritatea  agricultu­  spre  dezvoltarea  mecanizării   ţionali.  Se  fac  de  ase­                                                                                  şi  peste ritmul  mediu  de
             ducţiei  industriale  planul  cin­  rii  noastre  socialiste.  Ne  pu­  si  ridicarea  zootehniei.   La   menea  pregătiri  pentru
             cinal  1966-1970  a  fost  nu  nu­  tem  închipui  cu  toţii  ce  s-ar   toate  acestea  se  adaugă  chel­  asimilarea  unor  noi  oţe­                                                                         dezvoltate  a  întregii  in­
             mai  realizat,  dar  şi  depăşit.  ii  întîmplat  dacă  nu  am  fi   tuielile  importante  pe  care  le   luri  destinate  fabricării
                                                                        facem  în  industria
                                                                                            chimică
              Am  făcut  progrese  însem­  avut  întreprinderile  agricole                                                                                                                                        W ' "      dustrii.
             nate  în  dezvoltarea  industriei.   de  stat.  dacă  nu  ar  fi  existat   si  în  industria  construcţiilor   de  instalaţii   tubulare
             De  altfel,  judeţul   dumnea­  cooperative  agricole  puterni­  de  maşini  spre  a  asigura  în-   pentru  industria  petroli­                                                  .  .   ' •*' *
             voastră  —  care  a  luat  fiinţă   ce  şi  nu  ar  fi  fost  asigurată   grăşămintele  şl  maşinile  ne­  eră.
                                                                        cesare  agriculturii.  După  cum
             în  cursul  cincinalului  trecut   mecanizarea  agriculturii î  Fă­
             —  începe  şi  el  să  păşească  pe   ră  îndoială  câ  ţara  noastră  ar   se  vede.  în  următorii   cinci                    Fabrica  do  slilp!  hidraulici  Vulcan.  Un  nou  tot  gata  do   expediere.
             calea  industrializării :  în  ju­  fi  trecut  prin  greutăţi  cu   ani,  agricultura  se  va  bucura                             -                           _«»*_  .*___ * ,v  .  • _____
             deţul  Ialomiţa,  în  oraşul  SJo-  mult  mai  mari.  Ştim  câ  toc­  de  o  atenţie  deosebită,  statul
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10