Page 6 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 6

2                                                                                                                                                         DRUMUL  SOCIALISMULUI  •   Nr.  4998  •   MIERCURI  3  FEBRUARIE  1971
















                                                                                                                                                C U





                                                din                                                                           ju d e ţu lu i






                                           trefulul  efectiv  da  animal®,   al  partidului  nostru  In  lunile   tuaţll  din  alte  Judeţe,  ne-am   luate  măsuri  hotArite  pentru   vitatea  Comltetulnt  judeţean,   dori  aâ  nu  n®  mei  tntflnlm  meni  din  Bucureşti  nu  va  pu­
                                           desigur,  fârâ  a  renunţa   la   noiembrie  şl  decembrie  anul   gtndlt  să  Introducem  şl   un   ca  suprafeţele  Irigate  sA  fie   problema  bunel  pregătiri   a   în  viitor  cu  unele din proble­  tea  soluţiona  mai  bine  pro­
                                           ceea  ce  avem,  ci  pornind  de   trecut  sînt  menite  sâ  ducă  la   venit  minim  pe  care  l-am  sta­  utilizate  în  mod  corespunză­  cadrelor  la  toate  nivelurile   mele  care  s-au  ridicat  aici  —   blemele  care  se  ridică  In  fie­
                                           la  efectivele  de  car®  dispu­  o  mai  bunâ  organizare  şi  fo­  bilit  le  300  de  lei.  Am  con­  tor.  In  aceastâ  privinţa  nu   ocupe  un  Ioc  principal.  cum  este,  de  pildă,  acea   a   care  judeţ  decît  organele  lo­
                                           nem.  Aceste  programe   vor   losire  a  forţelor  pe  care  le  a­  statat  Insă  că  în  judeţul  Ia­  trebuie  sA  se  aştepte  ca  totul   Ne  aflăm  In  prezent  într-o   pieselor  de  schimb  —  pentru   cale  respective.
            din  1970,  este  neasigurarea  cu   trebui  sâ  fie  urmArlte  zl  de   vem  în  cooperativele  agrico­  lomiţa  In  nici  o  cooperativa   sA  vinA  de  la  Bucureşti  ;  a­  etapă  nouă  de  dezvoltare  a   că  sînt  probleme  care  depind,   Am  acordat  acestor  orga­
            seminţe  de  soiuri  corespunză­  zi,  spre  a  asigura  ca  în  cin­  le  şi.  în  general,  în  agricul­  nu  s-a  vorbit  de  300  de  lei.   ceasta  este  o  sarcină  a  Comi­  României.   Aceasta   impune   pînâ  la  urmâ,  de  felul  In  ca­  ne  multe  atribuţii  şi  mergem
            toare,  de  înaltft  productivitate.   cinalul  actual  sA  obţinem  o   tura.  M-aş  referi,  In  primul                tetului  Judeţean,  a   direcţiei   îmbunătăţirea  activităţii  noas­  re  organele  agricole  lucrează   în  continuare  pe  linia  lărgirii
            Aceasta  este  valabil  atît  la   cotitura  în  înnoirea  efective­  rînd,  la  crearea  consiliilor  in-   In  cooperativele  unde   am   agricole  Judeţene.  Fiecare  în­  tre  în  toate  domeniile,  cere   Sînt  create  toate  premisele  ca   acestora,  dar  trebuie  sâ  fa­
                                                                                                       fost,  mi  s-a  vorbit  de  un  ve­
            grîu,  cît  şi  ia  floarea-soarelui,   lor  de  animale.  Cu 1 500,1 700,   tercooperatlste.  Desigur,  şi  în   nit  de  000  lei  lunar  In  zo­   ca,  permanent,  cel  care  sînt   cerinţele   de   aprovizionare   cem  In  acelaşi  timp  ca  în  ac­
            Şi,  intr-o  anumita  măsură,  şi   1 800  sau  chiar  2 000  kg  de   viitor,  unitatea  de  bazA   a   otehnie,  de  500-600  lei  la  cul­  treprindere  de  stat  şi  coope­  chemaţi  să-şi  construiască  în   tehnico-materlalâ  să  fie  re­  tivitatea   tuturor  orcanelor
                                                                                                                                    rativa  trebuie  sA  se  preocupe
            la  porumb;  de  asemenea,  a«   lapte  de  vacA  —  şl  aceasta  la   producţiei  agricole  va  r&mtne   turile  de  cîmp  —  şl  acesta   de  folosirea  sistemului  de  iri­  mod  conştient  viitorul  lor  să   zolvate  în  bun®  condiţii,  por-   noastre  de  partid  şi  de  stat,
            ceasta  problema  se  pune  (n   cooperativele  care  asigurA  o   cooperativa,  InsA,  aşa  cum  a   numai  ca  plata  imediata,  ur-   gaţii.  Este  necesar  să  revedem  aibă  posibilitatea  de  a  lua   nindu-ae,  desigur,  de  la  folo­  a  consiliilor  populare  sâ  in­
            mod  deosebit  şi  In  legumicul­  furajare  bunâ  —  nu  vom  pu­  demonstrat  experienţa  între­  mînd  ca  la  sfîrşitul  anului   —  şi  vom  revedea  —  siste­  parte  la  rezolvarea   tuturor   sirea  raţională  şl  Judicioasă   tervină  îmbunătăţiri  continue,
            tura,  unde,  In  general,  obţi­  tea  obţine  progresul  necesar.   prinderilor  agricole  de  stat,   venitul  să  se  ridice  de  fapt   mul  general  de  construcţie  a   problemelor  privind  conduce­  a  mijloacelor  existente.  sâ  se  perfecţioneze  metodele
            nem  recolte  mici.           Cu  3  kg,  cu  3,5  kg  sau  chiar   pentru  o  bunâ  specializare  şl   la  1 000,  1 200,  1 400  Iei  Junar   irigaţiilor,  spre  a  întâii  mal   rea  vieţii  economice  şl  sociale   In  Ialomiţa,  la  un  tractor   şi  stilul  de  muncă.  Vrem  sâ
              Fireşte,  s-au  stabilit  un  şir   cu  4  kg  de  lînA  la  o  oaie  nu   profilare  a  producţiei  —  atît   şl  chiar  mal  mult.  Desigur  a­    a  ţârii.  Cunoaşteţi  atenţia  pe   revin  80  de  hectare  şi  se  poa­  uşurăm  şl  sâ  simplificăm  si
            de  masuri  în  vedere®  rezol­  vom  putea  spune  câ  avem   de  cereale,  cît  şi  animaliere   cestea  sînt  rezultate  bune;  de   mult  răspunderea  fiecărei  co­  care  o  acordă  Comitetul  Cen­  te  spune  că  în  aceastâ  pri­  mnl  mult  Jecâturile  cu  primii
                                                                                                                                    operative  şl  întreprinderi  de
            vării  acestei  probleme.   Este   rezultate  corespunzătoare  In   —  pentru  a  asigura  folosirea   altfel  un  venit  de  1 400-1 500   stat  pentru  folosirea  terenu­  tral,  partidul  nostru,  consul­  vinţă  avem  totuşi  o  situaţie   secretari,  cu  preşedinţii  con­
            însă  necesar  ca  toate  organe­  acest  sector.  De  asemenea,  cu   raţionala  şi  cu  randament  su­  lei  lunar  este  egal  cu  salariul   rilor  irigate.  Canalele  şi  sis­  tării   neîncetate  a  oamenilor   bună.  Dar de  ce  oare  nu  luăm   siliilor  populare;  aceştia .tre­
            le  agricole,  toţi   specialiştii,   consumurile  încA  mari  de  fu­                     mediu  din  industrie,  ceea  ce   temul  principal  de   irigaţii   muncii,  a  întregului  popor  a­  mâsuri  pentru  a  repara  bine   buie  să  poată  avea  mai  ope­
            fiecare  întreprindere  de  stat   raje  pentru  obţinerea   unui   perior  a  pAmîntulul  şl  a  mij­  arată  că  într-adevâr  Judeţul   trebuie  să  asigure  apa  nece­  supra  tuturor  problemelor  ca­  mijloacele  cu  care  trebuie  să   rativ  legătură  cu  Consiliu)  de
            şi  cooperativa  ¿a   înţeleagă   kilogram  de  came  de  porc  şl   loacelor  financiare  este  ne­  Ialomiţa  a  obţinut  o  serie  de   sară,  dar  folosirea  acesteia  re  privesc  prezentul  şi  viitorul   strlngem  griul  şi  porumbul 7   Miniştri,  cu  Comitetul  Execu­
            ca  problema  seminţelor   nu   de  pasâre  nu  vom  putea  asi­  ceser  «a  unim  eforturile  co­  realizArl  importante,   aslgu-   .trebuie  sâ  o  hotărască,  pînâ   patriei.   Noi  pornim  de  la   Este  adevărat  câ,  in  trecut,   tiv,  spre  e  asigura  mai  multă
            poate  fi  lăsata  la  voia  fntlm-   gura  o  creştere  simţitoare  a   operativelor.   Aceete  consilii   rînd  permanent  In  bani  un   la  urmâ,  cooperativa,   între­  faptul  câ,  în  conditiunile  în   mecanizatorii  se   preocupau   promptitudine  în   rezolvarea
            plârii.  Nu  trebuie  sa  se  aş­  producţiei  noastre  de  came.  intercooperatiste,   în  cadrul   minim  de  500-600  sau  chiar   prinderea  de  stat  cu  specialiş­  rare  clasa  muncitoare,  ţărăni­  mal  mult  de  hantri  şi  mai   problemelor  complexe  care  se
            tepte  ca  doar  de  la  Ministerul                         cârora  se  păstrează  Indepen­  800-900  lei  lunar   şi  creînd   tii  săi,  fârâ  sA  se  aştepte  ca   mea,  intelectualitatea   puţin  de  producţie ;  acum,   ridică  Trebuie  sâ  înţelegem
            Agriculturii,   de  la  Direcţia   latA  de  ce  cred  câ  este  ne­  denţa  fiecărei  cooperative,  au   astfel  condiţii  pentru  a  se  pu­  cineva   dinafarA  sA  vină  sA   luat  destinele  în  propriile   dacă  vor  pierde  300  de  kg   cu  toţii  câ  soluţionarea  pro­
            generala  agricola  sau  de   la   cesar  ca  Judeţul  Ialomiţa,  fo­  tocmai  scopul  de  a  asigura  o   tea  desfăşura  mal  bine  acti­  Ie  facâ  această  treabă.   De   mîini.  trebuie  să  fie  create  şl   de  griu  se  va   diminua  în   blemelor .care  se  pun  în  toa­
            nu  ştiu  ce  organizaţie  produ­  losind  specialiştii  buni  pe  ca­  amplasare  mai  judicioasa   a   vitatea  de  producţie.  altfel,  la  sfîrşitul  acestei  luni   formele  organizatorice  cores­  mod  corespunzător  şl  venitul   te  sectoarele  cere  fiecăruia  la
            cătoare  de  seminţe  sâ   vina   re  (1  are,  sâ  elaboreze împre­  culturilor  spre   a  putea  să   Stabilind  minimul  garan­  vom  avea  o  conferinţă   pe   punzătoare  pentru  participa­  lor;  aceasta  II  va  determina   locul  său  de  muncă  răspunde­
            soluţionarea  problemei.   Asi­  ună  cu  conducerile  întreprin­  cultivăm   grîu],   porumbul,   tat  la  300  Iei,  am  avut   ţarâ  cu  privire  Ia  Irigaţii,  un­  rea  organizată,  la  toate  nive­  să  repare  la  timp  maşinile,   re.  multă  pricepere,  o  preo­
            gurarea  seminţei  corespunză­  derilor  de  stat  şl  cooperati­  floarea-soarelui,  legumele  In   In   vedere   ca   şl   mem­  de  vom  examina  pe  larg  toa­  lurile,  a  oamenilor  muncii,  la   sâ  asigure  strlngerea  în  în­  cupare  susţinută  pentru  bunul
            toare  trebuie  sa  intre  8n  pre­  velor,  un  program  propriu  în   locurile  cele  mai  corespunză­  brii  cooperativelor  mal  slabe   te  aceste  probleme.  soluţionarea  problemelor  dez­  tregime  a  recoltei.  Dar  cu  a­  mers  a]  activităţii,  pentru  ri­
            ocuparea  fiecărui  producător.   care  sA  prevăd A  ce  trebuie   toare.  sâ  folosim  mai  bîne  ca­  sA  aibB  totuşi  un  anumit  ve­             voltării  societăţii  noastre.  ceasta  nu  se  rezolvă  pe  de­  dicarea  bunăstării  tuturor  oa­
            El,  producătorul,  —  şi  nu  ce!   fAcut,  de  c®  sprijin  are  ne­  drele  de  specialişti,  mijloace­  nit  lunar,  ca  statul  sA  le  vlnB   Am  Irigat  pînA  acum  o  su­  Mi-a   făcut   o   deosebi­  plin  problema.  Consider   câ   menilor  munclî.  Aceasta  es­
           din  Bucureşti,  de  la  centrul   voie  din  partea  ministerului,   le  de  mecanizare.  Vom  putea   în  ajutor,  acordîndu-le  avan­  prafaţa  însemnată  şi  ne  pro­  tă  plăcere  să  ascult  aici  re­  este  necesar  ca  Comitetul  Ju­  te  problema  centrală  a  acti­
           de  judeţ  sau  din  altă  parte  —   pentru  a  rezolva  această  pro­  face  astfel  investiţii  mal  efi­  suri  lunare  pînâ  cînd  ele  vor   punem  sA  realizăm  peste  un   latările   despre   felul   în   deţean  să  organizeze  în  fie­  vităţii  partidului  nostru.  (A­
            răspunde  de  ce  fel  de  sâmîn-   blema  deosebit  de  Importan­  ciente ;  nu  va  mal  fl  nevoie   reuşi  sd-şt  asigure  o  dezvolta­  milion  de  hectare  în  cincina­  care   se   desfăşoară   adu­  care  an,  prlntr-o  comisie  ju­  plauze  puternice,  prelungite).
            ţa  pune  în  pâmînt.   Fiecare   ta  şi  hotâritoare  pentru  dez­  sâ  se  construiască  în  flecare   re  corespunzătoare.  Minimul   lul  în  care  am  intrat,  să  a-   nările  generale  aln  coopera­  deţeană.  un  control  riguros  a­  Nu  aş  dori,  tovarăşi,  să  mă
           unitate,  consiliul  ei  de  condu­  voltarea  agriculturii  noastre.  unitate   şl  IngrAşâtorii   de   acesta  poate  tnsâ  creşte,  fi­  ■jungem  deci  Ia  aproape  două   tive,  despre  modul  în  care  se   supra  felului  cum  s-au  făcut   opresc  asupra  problemelor  si­
           cere  —  atît  al  întreprinderii   De  asemenea,  trebuie  să  ne   pord  şi  maternităţi  ş®,,  d  se   ind  diferenţiat  pentru  fiecare   milioane   hectare   suprafaţă   dezbat  problemele  în  consi­  reparaţiile  maşinilor  agricole.   tuaţiei  internaţionale.  Cunoaş­
           de  stat,  cît  şl  al  cooperativei   preocup®  în  mod  serios  dez­  va  putea  trece  la  o  profilare,   cooperativă;  el  poate  fi  de   irigată.  Intr-adevăr,  în  legă­  liile  cooperativelor  ale  între­  Dispunem  astăzi   de  toate   teţi  cum  a  acţionat  şl  acţio­
           agricole  —.  specialiştii  respec­  voltarea  legumiculturii  —  ca­  ceea  oe  va  Ieftini  investiţia,   700,  de  900,  de  1 500  lei  lu­  tură  cu  aceasta  se  pun  pro­  prinderilor  de  stat  şl  de  me­  condiţiile  şi  posibilităţile  pen­  nează  partidul  şl  guvernul  ţă­
           tivi  au  datoria  sa  cunoască   re  în  Ialomiţa  are  o  ponde­  ÎI  va  spori  efid®nţa  economi­  nar  sau  chiar  mal  mare,  în   bleme  deosebite ;  trebuie   sâ   canizare.  Va  trebui  sâ  acor­  tru  a  realiza  reparaţii  cores­  rii  noastre  pentru  a-şi  aduce
           ce  s&mînţa  sa  punâ  şi  în  ce   re  însemnata.  Se  poate  oare   că.  Prin  consiliile  Intercoope­  funcţie  de  rezultatele  activi­  luăm  toate  măsurile,  sâ  ne   dăm  în  continuare  şi   mai   punzătoare,  La  sfîrşitul  anu­  contribuţia  la  dezvoltarea  co­
           cantităţi  ;  ei  înşişi  trebuie  să   admite  ca  în  legumicultura,   ratiste  se  creeazA  deci  con­  tăţii  concrete  din   unitatea   preocupăm  serios  de  execu­  multă  atenţie  organizării  a­  lui  trecut  am  luat  un  şir  de   laborării  cu  toate  tarile  so­
           hotărască  cum  sa  acţioneze   unde  avem  aproape  peste  tot   diţiile  necesare  pentru  a  ridi­  respectivă.   Nimic  nu  poate   tarea  lucrărilor,  dar,  în  ace­  cestor  adunări  generale,  acti­  măsuri  pentru  a  asigura  pie­  cialiste.  la  întărirea  unităţii
           in  aceasta  privinţă.         terenuri  Irigate,   sA  obţinem   ca  organizarea  şl  gradul  de   împiedica  cooperativele  care   laşi  timp,  este  necesar  sâ  asi­  vităţii  consiliilor   de  condu­  sele  de  schimb  necesare,  s-au   mişcării  comuniste,  a  tuturor
             Este  necesar  sa  luam  toate   producţii  de  12-14 000  kg  pe   specializare  al  cooperativelor   au  posibilităţi  sA  acorde  un   gurăm   folosirea  în  condiţii   cere  ale  cooperativelor  şl  ce­  stabilit  —  nu  în  general,  ci   forţelor  antilmperiallste.   De
                                                                                                                                    cît  mal  bune  a  terenurilor
           măsurile  ca  (judeţul  Ialomiţa  ha 7  Desigur,  Justificări   se   agricole  la  nivelul  întreprin­  venit  lunar  oricît  d®  mare,   irigate.  Aceasta  cu  atît  mai   lor intercooperatiste, participă­  în  mod  concret  —  răspun­  asemenea,  cunoaşteţi  activita­
           —  ca  de  altfel  şl  celelalte  Ju­  pot  aduce  multe,  dar  fârâ  o   derilor  d®  stat  Doresc  sâ  a-   corespunzător  cu  rezultatele   mult  cu  cît  costurile  lucră­  rii  tuturor  cooperatorilor  la   deri  şl  măsuri  precise,  inclu­  tea  partidului  şl  guvernului
           deţe  ale  ţării  —  sâ-şi  asigure   producţie  de  25-30 000  de  kg   rât  câ  nu  numai  cA  nu  vom   obţinute  In  producţie.  rilor  sînt  foarte  mari  şi  tre­  stabilirea  căilor  de  dezvoltare   siv  pentru  întreprinderile  Mi­  ţârii  noastre  pentru a dezvolta
           toată  sămlnţa  de  care  are   la  ha  nu  se  poate  vorbi  de  o   avea  nimic  împotrivă,  ci  vom   In  cadrul  consfătuirii  s-au   buie  sâ  le  recuperăm  printr-o   a  fiecărei  unităţi.   Vorbind   nisterului  Agriculturii   care   relaţiile  cu  toate  statele lumii.
           nevoie.  De  altfel,  în  cadrul   legumicultura  avansata,  care   saluta  cu  toţii  acel®  coopera­  ridicat  şl  unele  probleme  le­  producţie  suplimentară.  Vom   despre  stările  de  lucruri  din   pot  şl  trebuie  sâ  contribuie   In  întreaga  activitate  interna­
           mâsurilor  organizatorice   ce   sâ  asigure  o  anumită  eficien­  tive  care  se  vor  lua  la  Intre-   gate  de  minimul  de  cereale.   analiza  —  şi  probabil  câ  vom   unele  unităţi,  mulţi  s-au  re­  mal  mult  la  rezolvarea  aces­  ţională  considerăm  câ  acţio­
           se  prevăd  pentru  producerea   ţă  economica.  Trebuie  sâ  ne   oere  —  aşa  cum  au  spus  aici   Şi  aici  este  vorba  de  o  limi­  ajunge  la  o  soluţie  accepta­  ferit  aici  la  faptul  câ  „aşa   tor  probleme.  năm  în  spiritul   răspunderii
           seminţelor,  se  porneşte  tocmai   gîndlm  sA  obţinem  35-40  tone   unii  preşedinţi  —  eu  între­  tă  minlmA,  deoarece  coope­  bilă  atît  pentru  stat  cît  şi   au  primit  sarcini“,  câ  „aşa   Producem,  desigur,  şl  ma­  faţă  de  poporul  nostru,  faţă
           de  la  necesitatea  ca  unităţile   şi  chiar  mal  mult  la  hectar,   prinderi  de  stat  şl,  mal  ales,   rativele  care vor obţine  recol­  pentru  cooperatori  —  posibi­  au  primit  planul".  Desigur,  în   şini  noi,  dar  nu  vom  putea   de  naţiunea  noastră,  pentru
           de  stat  şi  cooperativele   din   dacâ  vrem  sâ  facem  într-a-   dacA  le  vor  întrece.  (Aplau­  te  mari  vor  putea  acorda,  din   litatea  de  a  trece  la  mărirea   sistemul  nostru  existâ  —  ri   ca  într-un  an,  şl  nici  în  doi,   ca  România  sâ-şl  asigure  un
           fiecare. Judeţ  sâ-şi  asigure  în   devâr  o  legumicultura  înain­  ze).  In  fond  condiţiile  sînt  a-   producţia  suplimentară  cerea­  termenului  de  recuperare  a   trebuie  să  existe  —  o  coordo­  sâ  înlocuim   toate  maşinile   ioc  demn  în  sistemul  ţărilor
           totalitate  sâmînţa  de  care  au   tata.  Au  fost  stabilite  în  a-   celeaşl  atît  In  ce  priveşte  me­  le  în  plus.- De  asemenea,  co­  creditelor  acordate  în   acest   nare  şi  o  unitate  de  conduce­  actuale.  Combina  „Gloria" —   socialiste,  în  rîndul   tuturor
           nevoie  pentru  producţia  agri­  ceastâ  privinţă  un  şir  de  ma­  canizarea  cît  şl  îngrâşâminte-   operativele  cu  rezultate  bune   scop,  de  la  10-12  ani,  la  14-15   re  a  judeţului,  a  întregii  so­  de  care  s-a  vorbit  aid  —  va   ţărilor  lumii,  ca  stat  inde­
           colă  şi,  numai  in  mod  cu  to­  suri,  dar  deocamdatâ  ele  sînt   le.  Intr-un  an-dd  vor  fl  asi­  vor  dispune  de  mai  multe  po­  sau  16  ani,  cit  va  fl  necesar ;   cietăţi.  Dar,  în  acelaşi  timp,   fi  şi  ea  lntrodusA  In  dţiva   pendent.  liber  şl  stâpîn  pe
           tul  excepţional,  vor  putea  sâ   doar  pe  hîrtie;  producţiile  în   gurate  condiţii  asemAnâtoare   sibilităţi  pentru  a  asigura  ca   însă,  principala  calc  nu  este   trebuie  sâ  înţelegem  câ  nu­  ani.  Anul  acesta  se  vor  pro­  destinele  Mie.  (Aplauze  fur­
           se  aprovizioneze  cu  sâmînţâ   1970  ou  fost  slabe,  nemulţu­  şl  !n  ce  priveşte  numărul  de   membrii   cooperatori   sâ-şl   aceasta,  pentru  că,  chiar  dacâ   mai  In  măsura  în  care  fle­  duce  vreo  2 000  de  astfel  de   tunoase).
           din  judeţele  vecine.         mitoare  —  şi  trebuie  sâ  dis­  spedaliştl  în  cooperative.  Prin   cumpere  direct  pline.  Noi  am   o  sâ  mărim  la  18,  Ja  20  de   care  unitate  de  producţie  —   maşini,  dar  pînâ  Ia  acoperi­  Am  apreciat  întotdeauna  şi
           '  Doresc  să  arăt,  în  aceastâ   cutăm  lucrurile  deschis,  de­  crearea  consiliilor  Intercoope­  luat  mal  de  mblt  măsura  de   ani  termenul  de  recuperare,   cooperatistă  sau  de  stat  —   rea  necesarului  —  care  pro­  apreciem  câ,   rezolvînd  "  în
           ordine  de  idei,  câ  una  este   oarece  pentru  aceasta  ne-am   ratiste.  specialiştii  vor  putea   a  organiza  în  comune  bruta­  aceşti  bani  pînâ  la  urmă  tot   îşi  va  stabili  ea  Însăşi  planul,   babil  se  va  ridica  la  15 000­  condiţii  bune  sarcinile  con­
           problema  creării  de  noi  so­  adunat  aici,  spre  a  vedea  ce   fl  concentraţi  şl  folosiţi  mal   rii  —  prin  cooperativele  de   poporul  nostru  trebuie  sâ-1  a-   analizînd  bine  toate  posibili­  20 000  de  astfel  de  combine —   strucţiei  socialiste  în   ţara
           iuri— care  poate  fi  rezolvată   avem  de  făcut  pentru  lichi­  bine,  aslgurîndu-se  astfel  pre­  producţie  sau  de  consum  —   slgure,  pentru  câ  el  este  pro­  tăţile  şi  mijloacele  de  care   va  mai  trece  un  timp.  PînA   noastră,  ne  îndeplinim  prin­
           în  anumite  Institute  —  şi  al­  darea  lipsurilor  existente.  misa  ca,  într-adevâr,  coope­  iar  în  cincinalul  actual   va   prietarul  acestor  bunuri,  stâ-   dispune,  acesta  va  fl  un  plan   atunci  nu  trebuie  sâ  uităm   cipala  îndatorire  de  partid
           ia  este  problema  înmulţirii  şi   Dupâ  cum  vedeţi,  în  mod   rativele  agricole  sA  se  poatA   trebui  sA  ne  propunem  sA  re­  pînul  avuţiei  naţionale.  A­  real ;  în  acest  caz  nimeni  nu   că  dispunem  de  circa  50 000   comunist,  de  portld  care  şi-a
           asigurării  permanente  a   se­  practic,  atît  în  ce  priveşte  ce­  întrece  pe  picior  de  egalita­  zolvam  definitiv  această  pro­  vem  un  anumit  fond  de  in­  va  mal  putea  spune  că  „aşa   de  combine  mal  vechi  şl  la   asumot  rolul  de  conducător
           minţei  necesare  agriculturii.   realele,  legumicultura,  cît  şi   te  cu  orice  întreprindere  de   blemă.          vestiţii  pentru  aceste  lucrări   ml-a  spus  directorul  general   care  nu  putem  renunţa,  aş­  al  destinelor  poporului  şl  na­
           Toţi,  sau  aproape  toţi   cei   în  zootehnie,  avem  în  faţa   stat  Avem,  totodată,  In  vede­  Clnd  am  stabilit   minimul   şi  va  trebui  sâ-1  gospodărim   sau   ministrul  agriculturii*.   tepţind  altele  noi ;  trebuie  să   ţiunii  noastre.   Şl  In  viitor
           prezenţi  aici,  vâ  ocupaţi  de   noastrA  un  cîmp  foarte  vest   re  ca  cooperativele  agricole   de  cereale,  am  avut  In  vedere   cît  mal  bine;  dacă  vom  a­  Este  necesar  ca  planul   de   luăm  măsuri  corespunzătoare   vom  face  totul  pentru  înde­
           agricultură ;   sînt   printre   de  activitate,  un  drum  încâ   sâ  colaboreze  cu  întreprinde­  consumurile  atît  de  Ia  noi  din   corda  fiecărei  unităţi  în  par­  dezvoltare  al  fiecărei  unităţi   pentru  a  le  repara  şî  a  Ie   plinirea  acestei  misiuni,  vom
           dumneavoastrâ  mulţi  specia­  lung  de  străbătut  pentru  a   rile  de  stat,  sA  organizeze  a­  ţară,  d t  şl,  în  general,  din   te  credite  pe  20  de  ani*  în­  să  fie  rezultatul  hotărirll  a-   utiliza  din  plin.   In  Judeţul   situa  în  centrul  preocupărilor
           lişti  —  şi  cunoaşteţi  bine  că   considera  câ  am  obţinut  re­  numite  acţiuni  comune  şl   lume,  consumuri   care   nu   tr-un  fel  se  va  uşura  situaţia   dunârll  generale  a  cooperati­  dumneavoastrâ   dnt   peste   şi  eforturilor  noastre  dezvol­
           dacâ  nu  vom  asigura  o  înno­  zultate  de  care  sâ  fim  mul­  chiar  unele  acţiuni  de  specia­  depăşesc,  la  pline,  150   kg.   unor  cooperative  sau  altora,   vei  ;  numai  acest  plan  va  fi   4 000  asemenea  maşini  şl  ele   tare«  cu  succes  a  construc­
           ire  a  seminţei  la  maximum   ţumiţi.  In  definitiv,  în  Bă­  lizare  —  mai  cu  seamă  în  zo­  Stabilind  această  limită  ne-am   dar,  In  ansamblu,  statul,  so­  cu  adevărat  viabil  şl  va  uni   trebuie  folosite.  ţiei  socialiste  pe   pâmîntul
           3-4  ani,  degeaba  vom  chel­  răgan  se  va  putea  spune  câ   otehnie,  unde  avem  începu­  gîndlt,  de  asemenea,  cA,  o-   cietatea  noastră,  nu  va  cîştiga,   toate  forţele  pentru  îndeplini­  In  legătură  cu  act! vita tea   României,  ridicarea  bunăstă­
           tui   banii   pentru   irigaţii,   avem  o  recoltă  bună  de  grîu   turi  bune.  Aceasta  va  deschi­  datâ  cu  o  anumita  reglemen­  dimpotrivă,  va  pierde.  Singura   rea  sarcinilor  stabilite.  Aceas­  organelor  agricole  s-au  ridi­  rii  poporului  român.  (Aplau­
           mecanizare  şi  î.ngrâşâminte,   numai  atunci  cînd  aceasta  va   de  într-adevâr  calea   unul   tare,  sâ  reallzAm  mai  multa   cale  pentru  a  avea  rezultate   ta  este,  de  altfel,  una  din  ce­  cat, ' de  asemenea,  probleme   ze  prelungite).
           pentru   câ   nu   vom   ob­   trece  de  4 000  kg  la  ha  în  me­  progres  mal  rapid  al  agricul­  echitate, pentru câ,  pînâ  acum,   bune  este  sâ  obţinem  produc­  rinţele  de  bazâ  ale  democra­  deosebit  de  importante.   Mă   Acţionînd  în  acest  fel,  noi
           ţine  rezultate  corespunzătoare.  die  pe  Judeţ  Pentru  pâmîn-   turii  în  toate  domeniile  de   unii  cooperatori  primeau  de   ţii  sporite,  să  realizăm  recol­  ţiei  cooperatiste,  ale   însăşi   aşteptam,  să  spun  drept,  la   ne  îndeplinim  în  acelaşi  timp
             Comitetul  judeţean  de  par­  tul  Bărăganului,  4 000  kg  grîu   activitate.          douâ-trei  ori  mal  mult  grîu   te  mari  pe  toate  suprafeţele   dezvoltării  democraţiei  socia­  unele  critici  mal  ascuţite  la   şi  o  îndatorire  internaţionn-
           tid,  direcţia  agricolâ  Judeţea­  Ja  hectar   este  chiar  puţin.   Cunoaşteţi  că  recent   s-a   sau  porumb  decît  le  trebuia,   irigate.  Aceasta  ne  va  ajuta   liste.    adresa  modului  In  care  orga­  listâ,  pentru  câ  numai   în
           nă,  specialiştii,   toate  între­  Problema  care  o  pun  în  faţa   stabilit  introducerea  unui  nou   şi  alţii  nu  primeau  nici  cît   sâ  sporim  avuţia  generală  şi   Este  necesar  sâ  ne  preocu­  nele  agricole,  Inclusiv  minis­  măsura  în  care  fiecare  par­
           prinderile  de  stat  şi  coope­  activului  de  partid,  a  specia­  sistem  de  organizare  a  mun­  aveau  nevoie.  Ţinlnd   seama   să  creştem  bunăstarea  între­  păm  mai  mult  de  îmbunătă­  terul  rezolvă  problemele  Poa­  tid  comunist  se  identifică  cu
            rativele  să  înţeleagă  că  pro­  liştilor,  a  cooperatorilor  este   cii  în  cooperative,  trecîndu-«e   de  experienţa  de  pînâ  acum,   gii  ţâri.  ţirea  activităţii  direcţiilor  Ju­  te  câ  In  judeţul  Ialomiţa  nu   năzuinţele  poporului  din  ca­
            blema  seminţei  este  hotârî-   ca.  pînâ  Ia  sfîrşitul  cincina­  la  brigAzt  complexe  şi  la  fo­  considerăm  că  trebuie  sâ  ]uâm   Una  din  problemele  impor­  deţene.  Ele,  de  altfel,  au  fost   sînt  motive  pentru  asemenea   re  face  parte  şl  îl  conduce  cu
           toare  pentru  o  producţie  bu­  lului,  să  depăşim  producţia   losirea  acordului  global.  Aces­  mâsuri  pentru  a  asigura  tutu­  tante  în  înfăptuirea  progra­  recent  reorganizate,  s-au  uni­  critici ;  m-ar  bucura  dacâ  aşa   succes  pe  calea  socialismului
           nă  —  şi  lor.  în  primul  rînd.   de  4 000  kg  de  grlu  la  hectar.  te  măsuri  vor  duce  la  o  mal   ror  celor  ce  muncesc  perma­  mului  de  dezvoltare  a  agri­  ficat  cu  unităţile  Ministeru­  ar  fi,  deşi,  dupâ  problemele   şl  comunismului,  el  îşi  înfăp­
            le  revine  obligaţia  de  a  se   In  Bârâgan,  la  porumb  ne­  bună  stimulare  şl  cointeresa­  nent  în  cooperativă  şl  execu­  culturii  esţe  asigurarea   ca­  lui   Industriei   Alimentare,   ridicate  de  vorbitori,  nu  aş   tuieşte  rolul  său  Istoric  —
           preocupa  de  asigurarea   se­  irigat  se  va  putea  spune  câ   re  a  cooperatorilor  în  obţine­  ta  lucrâri  în  sectoarele  unde   drelor  necesare,  atît  de  spe­  pornindu-se  de  la  necesitatea   putea  spune  câ  nu  sînt  des­  naţional  şl  Interna ţ Ion al.  (A-
            minţelor  de  care  au  nevoie.   obţinem  o  producţie  bunâ  a­  rea  unor   producţii  sporite.   sînt  repartizaţi  o  aprovizio­  cialişti  cu  studii  superioare  şi   ca  cel  care  se  ocupă  de  pre­  tule  neajunsuri  în  activitatea   plauza  puternice,  prelungii®).
           Nu  vreau  sâ  se   înţeleagă   tunci  cînd   vom  trece   de   Este  adevArat  câ  vechiul  sis­  nare  corespunzătoare  pentru   medii,  cît  şi  de  cadre  califi­  lucrarea  şi   industrializarea   organelor  agricole  din  Judet-
           cumva  câ  prin  aceasta  scu­  5 000-5 500  kg  Ia  hectar.  Re­  tem,  care  egaliza  într-un  a­  ei  şi  familiile  lor.  cate  de  mecanizatori,  de  mun­  produselor  agricole  sâ  aibă  şi   Infâptuirea  sarcinilor  mari   Tovarăşi
           tesc  de  răspundere  ministe­  zultatele  cooperativelor  al  că­  numit  sens  veniturile,  nu  era   Este  necesar  sâ  creăm  con­  citori  pentru  sistemele  de  i­  răspunderea  pentru  felul  în   ce  revin  agriculturii  cere,  de   In  încheiere,  aş  dori  aâ  *-
            rul  Am  discutat  cu  cadrele   ror  reprezentant!   au  vorbit   stlmulatoriu.  Prin   acordul   diţii  pentru  a  asigura  de  lu­  rigaţii  şi  în  general  pentru   care  se  asigură  producţia  ne­  asemenea.  îmbunătăţirea  ac­  trag  atenţia  asupra  faptului
           din  minister,  vom  mal  discu­  astâzt  aici  arată  câ  este  pe   global,  prin  sistemul  nou  de   cru  cooperatorilor  şl  în  peri­  producţia  agricolâ.  Este  ne­  cesară  dc  cereale,  legume,   tivităţii  organelor  şi  organi­  că  ne  aflăm  tn  ajunul  lucră­
           ta,  ele  au  răspunderea  şl  vina   deplin  posibil  sB  se  realizeze   organizare  a  brigăzilor  com­  oadele  cînd  nu  «înt  activităţi   cesară  ridicarea  cunoştinţelor   plante  tehnice.  Era  şi  este  cu   zaţiilor  de  partid.  Am  auzit   rilor  agricole  de  prîmâvarA,
           lor  pentru  situaţia  de  astăzi  acest  lucru.  Dar  trebuie  să   plexe,  veniturile  fiecărui  co­  agricole.  Astăzi,  pe  ţară,  un   agricole  ale  întregii   noastre   totul  anormal  ca  fabricile  de   cu  satisfacţie  câ  avem  în  co­  câ  mal  afat  doar  cfltev®  «fip-
           —  dar.  dacâ  vom  aştepta  ca   ne  punem  întrebarea f  de  ce   operator,  ca  şl  ale  mecaniza­  cooperator   lucreazA   circa   ţărânimi.  Avem  unele  rezul­  zahăr  şi  conducerile  acestora   operativele  din  Judeţ  organi­  tâmtad  DÎnâ  la  începerea  lor.
           numai  ministerul  sâ  rezolve   în  situaţia  unor  cooperative   torilor  —  inclusiv  ale  pre­  120-130  zile,  uneori  nici  atît.   tate  bune  în  această  privinţă   sâ  lucreze  doar  4  sau  £>  Juni   zaţii  de  200,  300  şi  chiar  500   Este  necesar  aâ  n®  concen­
           problema,  nu  o  vom  soluţio­  alăturate,  una  obţine  5 200  kg   şedintelui  de  cooperativa   şi   In  comparaţie  cu  un  munci­  dar,  faţă  de  sardnile  pe  care   pe  an,  dar  sâ  nu  se  preocupe   membri  de  partid,  deci  orga­  trăm  Imediat  asupra  măsuri­
           na  corespunzător.  Ia  nivelul   la  ha,  Iar  alta  2 500 7  Se  deo­  directorului  de  staţiune  de   tor,  un  cooperator   lucreazA   ni  le  propunem  în  actualul   aproape  de  loc  de  ceea  ce  se   nizaţii  mari.  câ  In  general  ele   lor  o®  ®®  Impun  tn  această
           cerinţelor  de  astăzi.        sebesc  oare  condiţiile  clima­  mecanizare  —  vor  fl  le­  doar,   aproximativ,  o  treime   cincinal,  trebuie  sâ  acordăm   întîmplâ  cu  cul/tura  sfeclei   Joacă  un  rol  tot  mal  impor­  privinţă,  sâ  acţionăm  astfel
             Aceeaşi  situaţie  existâ  şi  în   tice,  sau  sînt  alţi  factori  ca­  gate  nemijlocit  de  rezultate­  din  timpul  posibil.  Deci,  exis­  acestor   probleme  o  atenţie   de  zahăr.  Avem  în  vedere  ca   tant  In  viaţa  unităţilor  agri­  oa  lucrările  de  primăvnrâ  şi
           zootehnie.  Aşa  cum  au  arătat   re  împiedică  obţinerea  de  re­  le  producţiei.  Cu  cît  fiecare   tâ  în  această  privinţa  o  mare   mult  mal  mare  decît   pînâ   in  viitor  conducerea  fabricii   cole  respective.  Este  necesar   întreţinerea  culturilor  sâ  se
            unii  tovarăşi  aici,  şi  dupâ   colte  bune 7   Analizînd  mai   oooperator  va  obţine   mai   rezervâ  de  forţă  de  muncă,   acum.  Se  Impune  să  asigurăm   de  zahăr  sâ  răspundă  nemij­  ca  toate  organizaţiile  noastre   desfăşoare  în  bona  condiţii.
           cum  cunoaştem  cu  toţii,  rase­  temeinic  lucrurile  vom  vedea   multe  tone  de  legume,   de   de  creştere  a  productivităţii   o  mai  bunâ  pregătire  a  in­  locit  şi  să  urmărească  felul   de  partid  din  unităţile  coope­  Dupâ  cum  au  spsa  mulţi  to­
            le  de  animale  pe  care  le  a­  câ,  în  aferâ  de  unele  cazuri   grîu,  de  porumb  la  hectar,   muncii  sociale  şl  sporirea  a­  ginerilor,  în  aşa  fel  îneît  a-   în  oare  se  tac  lucrările  pen­  ratiste  şl  de  stat  sâ  pună  în   varăşi  ald,  se  pare  eâ  însâ-
            vem  nu  sînt  de  natura  sâ  asi­  excepţionale,  cum  au  fost  i-   cu  atît  vor  creşte  veniturile   vuţiei  naţionale.  DacA   cele   ceştla  sâ  vină  în  agricultură   tru  sfecla  de  zahăr,  sâ  acor­  centrul  activităţii  lor  realiza­  mln ţârii®  d®  toamnă  se  pre­
            gure  o  creştere  simţitoare  a   nundaţ  ile  In  anumite  zone  —   sale.  Sînt  din  acest  punct  de   cîteva  milioane  de  cooperatori   cunoscînd  temeinic  ce  înseam­  de  asistenţă  tehnică  şi  aju­  rea  directivelor  Congresului   zintă  bîne;  avem  perepecti-
            producţiei,  mai  cu  seamă  la   totul  stâ  în  felul  în  care  se   vedere  posibilităţi  nelimitate ;   ar  lucra  circa  300  zile  anual,   nă  agricultura,  ştiind  sâ  folo­  tor  cooperativelor  şi  unităţi­  al  X-Iea,  a  hotărârilor  plena­  ▼®  bnm®,  dar  pentm  a   le
            bovine  şi  ovine.   L®  pâsâri   executa  lucrările,  în  modul  de   cine  va  munci  cu  bune  rezul­  cit  se  lucreazA  în  medie  in   sească  în  mod  corespunzător   lor  care  produc  sfecla  de  za­  relor  Comitetului  Central  pri­  tranaptme  în  realitate   «te
            s-au  luat  unele  măsuri   şi   muncă  din  cooperativele  sau   tate.  va  putea  sA  cîştlge  mult,   industrie,  ar  creşte  în  mod   mijloacele  cu  care  este  ea  în­  hăr.  La  fel  se  pune  proble­  vind  agricultura ;  se  Impune,   necesar  sA  §®  desfăşoare   o
            problema  se  ponte   rezolva   întreprinderile  agricole   de   —  dar  fârâ  muncA,  sâ   nu   considerabil   productivitatea,   zestrată.  Toţi  specialiştii  care   ma  şi  pentru  alte  plante  teh­  de  asemenea,  ca  şl  Comitetul   muncă  susţinută  p®  ogoare
            mai  rapid.  La  porci,  am  im­  stnt  respective.         dăm  nimănui  nimic.  Cel  care   ar  spori  venitul  şl  avuţia  na­  se  pregătesc  pentru  a  lucra   nice.  precum  şl  în  viticultu­  judeţean  de  partid  a&  acorde   din  partea  tuturor  —  şl   a-
            portat  rase  mal  bune  —  şi                              va  lucra  mai  bine  şi  va  obţi­  ţionala  a  patriei  noastre.  Sâ   în  agricultură  vor  trebui  sâ   ră  şi  în  alte  sectoare.  In  fe­  mai  multă  atenţie  soluţionă­  est®  principala  sarcină
            în  urma  mâsurilor  luate  au   Aşadar,  la  porumb  trebuie   ne  zece  tone  de  grîu  Ja  hec­  ne  imaginăm  cu  cît  ar  creşte   primească  In  cursul  şcolari­  lul  acesta  vom  folosi  mai  bi­  rii  operative  a  unor  proble­  P®  oare  trebuie  să  o  înde­
                                                                                                                                                                                                                               plinim.
            început  sâ  se  simtâ  rezulta­  să  ne  propunem  ca,  în  1975,   tar  să  primeascA,  de  pildâ,  de   pe  aceastâ   baza   bunăsta­  zării   cunoştinţele   necesare   ne  forţele  pe  care  Je  avem   me  legate  de  activitatea  în
            tele,  deşi  nici  în  acest  sector   media  pe  judeţ  sA  depăşească   trei  ori  mai  mult  decit  cel   rea   ţărănimii  şl  a  întregii   spre  a-şi  putea  îndeplini  în   în  fiecare  Judeţ  şl  pe  întrea­  cooperative.  Desigur,   avem   Am  (fiseotst  In  cadrul  con­
            n-am  putea  spune  câ  proble­  5 000  de  kg  pe  suprafeţele  ne­  care  a  obţinut  numai  trei  to­  ţâri  !  Iată  de  ce  este  necesar,   bune  condiţii  sarcinile  ce  le   ga  ţară,  spre  a  ajuta  efectiv   rezultate   pozitive,   cunosc   sfătuirii  mult®  probleme  pe
            ma  asigurării  unor  rase  co­  irigate,  pentru  câ  în  condiţii   ne  Ia  hectar.  Acestea  sînt  po­  ca  în  primul  rînd  sA  ne  preo­  revin.  Este  necesar  sâ  intro­  producţia  —  fără  a  mal  aş­  munca  bună  a  Comitetului   cor®  trebui®  să  le  ducem  la
            respunzătoare.  de  înaltă  pro­  de  irigare  fără  o  producţie   sibilităţile  pe  care  le  oferă   cupam  serios  de  organizarea   ducem   principiul   ocupării   tepta  ca  produsele  agricole   Judeţean  Ialomiţa,  ştiu  că  bi­  bun  sffrşît  printr-o  activitate
            ductivitate.  este  pe  deplin  so­  de  0 000  de  kg  la  ha  nu  este   sistemul  acordului  global   şi   cit  mai  bunâ  a  activităţilor  a­  posturilor  prin  concurs,   re­  sâ  vină  de-a  gata  spre  prelu­  roul  Judeţean  acţionează  pen­  practică  ooncretă.  Dacă   ne
                                          rentabil  sâ  lucrăm  ;  nu  me­
            luţionată.                    rita  să  cheltuim  22 000  de   ele  sînt  valabile  în  toate  do­  gricole,  sâ  dezvoltam  fermele   nunţi nd  la  practica  de  a  an­  crare  Mâsurile  stabilite   nu   tru  a  asigura  realizarea  în   vom  rezuma  numai  la  hîrtil
                                                                                                      de  creştere  a  animalelor,  sâ
             Am  vizitat  zilele  acestea  cî-   Ici  pentru  a  iriga  un  hectar   meniile  agriculturii  —  în  zo­  ’creăm  diferite  secţii  de  Indus­  gaja  oamenii  numai   pentru   sînt  deci  legate  numai  de  o   condiţii  optime  a  sarcinilor   nu  vom  ave®  nici  grlu.  nici
                                                                                                                                                                                                                                                       ne
                                                                                                                                                                                                                               însămînţărf.  Trebui®  să
            teva  cooperative  din  judeţul   de  pe  care  sA  obţinem  în  fi­  otehnie,  legumicultura,   viti­  trializare  sau  preindustriali­  câ  au  terminat  o  şcoală  sau   anumită  reorganizare,  cl  ele   trasate  de  Comitetul   Cen­  apucăm  cu  temeinicie   de
            dumneavoastrâ ;  cunosc,  de   nal  5 000-6 000  de  kg  porumb.  cultură  şl  în  producţia  cerea­  zare  a  produselor  agricole  şi,   o  facultate.  Dacâ  vrem  sâ  nu­  pornesc  de  Ia  necesitatea  de   tral ;  dar  un  şir  de  problem®   muncă,  în  fiecare  unitate,  să
            altfel,  multe  cooperative  şi   In  programul  pe  care  Jude­  liera.  Trebuie  sâ  aplicăm  con­  totodată,  sâ  organizâm  o  serie   mim  un  şef  de  fermă,  el  tre­  a  apropia  şi  mal  mult  con­  puteau  fl  soluţionate  mal  ra­  renunţăm  Io  referate  şl  in­
            din  alte  pârţi  ale  ţârii  —  şi                         secvent  acest  sistem   pentru   de  alte  activităţi  spre  a  asi­  buie  sâ  ştie  ce  înseamnă  con­  ducerea  agriculturii  dc  pro­  pid,  se  putea  acţiona  cu  mai   strucţiuni.  să  rezolvăm  prac­
            pot  spune  câ  realmente  po­  ţul  trebuie  sA-1  definitiveze   că  el va face ca  veniturile  fie­  gura  condiţii  de  muncă  In   ducerea  unei  asemenea  uni­  ducţie  de  bază,  de  producţia   muită  operativitate  pentru  a   tic  problemele I  Numai  atunci
            tenţialul  nostru  la  taurine  es­  pentru  următorii   cinci  ani   cărui  cooperator,  ale  fiecârui   tot  timpul  anului  pentru  toţi   tăţi,  şi  numai  dacă  la  concurs   agricolă,  de  a-i  acorda   un   asigura  Înlăturarea  unor  nea­  vom  obţine  o  recoltă  bunâ  —
            te  râmas  în  urmâ  din  punct   trebuie  sâ  pornim  de  Ia  con­  lucrător  din  agricultura  sA   cooperatorii.  Aceasta  este  o   reuşeşte  sâ  demonstreze  acest   sprijin  mai  puternic  pentru   junsuri.  Nu  vreau  să  mă  re­  şl  avem  toate  condiţiile  pen­
            de  vedere  biologic.  Animale­  diţiile  concrete  ale  Bărăga­  fie  şi  mai  mult  legate  de  creş­  cale  deosebit  de  importanta   lucru  trebuie  să-l   angajăm   a  putea  realiza   în  condiţii   fer  la  cazuri  concrete,   dar   tru  aceasta.  Sînt  convins  că
            le  pe  care  le  avem  consumâ   nului  şi,  în  funcţie  de  aces­  terea  efectiva  a  producţiei.  In   pentru  a  ridica  nivelul  agri­  într-o  astfel  de  funcţie.  A­  mal  bune  sarcinile  ce-1  revin.   chiar  printre  problemele  se­  organizaţia  de  partid  jude­
            mult.  dar  nu  reuşesc  şl  nu   tea,  sA  stabilim  măsurile  eco­  felul  acesta  vom  crea  condi­  culturii  noastre,  nivelul  gene­  ceasta  este,  de  altfel,  valabil   In  judeţul  Ialomiţa,  mi  se   sizate  aici  sînt  unele  car®  se   ţeană,  toţi  comuniştii,  toii  co­
            vor  reuşi  să  asigure  o  creş­  nomice,  organizatorice,  de  a­  ţii  pentru  creşterea  produc­  ral  de  viaţa  al   ţărAnimii,   pentru  toate  sectoarele   de   pare;  ‘personalul  direcţiei  a-   puteau  rezolva  cu  forţe  loca­  operatorii  şl  lucratorii  din  în­
            tere  rapida  a  producţiei.  De   sigurare  a  seminţei,  de  apli­  ţiei  şl  ridicarea,  pe  aceastâ   pentru  a  realiza  apropierea   activitate.  grîcolc  se  ridică  la  peste  500   le,  ale  Comitetului  Judeţean.   treprinderile  agricole  de  stnt
            aceea,  este  necesar  să  fie  lua­  care  a  ştiinţei  agrotehnice  şl                  treptată  a  satului  de  oraş.   Va  trebui  sâ  luăm   toate   de  oameni.  Vă  închipuiţi  ce   Este  necesar  ca  organele   şl   şl  de  mecanizare,  toţi  specia­
            te  toate  mâsurile  pentru   a   tot  ceea  ce  este  necesar,  neui-   bazâ,  a  veniturilor  cooperato­  creşterea  bunăstării  întregu­  mâsurile  pentru   pregătirea   uriaşă  forţă  reprezintă  aceas­  organizaţiile  noastre  de  par­  liştii  agricoli  nu-şl  vor  pre­
                                          tînd  nimic,  nici  un  factor  ca­
            îndrepta  această  situaţie.  Ju­                           rilor, inclusiv ale celor  din con­  lui  popor.  (Aplauze  puterni­  cadrelor,  pentru  îmbogăţirea   ta I  Fireşte,  fiecare  are  atri­  tid  sâ-şi  îmbunătăţească   şi   cupeţi  eforturile  pentru  n  în­
            deţul  trebuie  sA  urmărească   re  poate  sA  concure  la  reali­  ducere—preşedintele,  ingine­  ce,  îndelungate).  permanentă  a  cunoştinţelor   buţiile  sale,  dar  dorim  ca   ele  activitatea,  sâ  fie  mal  re­  deplini  în  bune  condiţii  sar­
            realizarea  acestor  mâsuri,  să   zarea  unor  producţii  mari  în-   rii  şi  alte  cadre  —  deoarece                tuturor  celor  care  lucrează  În   toţi  aceşti  oameni  sâ  fie  mai   ceptive.  sâ  acţioneze  cu  mal   cinile  mari  pe  care  le  nu,
            nîbâ  un  program  propriu  în   cît  Judeţul  Ialomiţa  sâ  de­  şl  cîştigurile  acestora  trebuie   TovarAşi,        agricultură,  întrucît  pînâ  la   strins  legaţi  de  producţie,  să   multă  promptitudine  în  solu­  pentru  a  face  din  Judeţul  Ia­
                                                                        sA  fie  în  raport  cu  producţia
            această  privinţă,  fireşte,   ea   vină   realmente   un   judeţ                                                       urmâ  aceasta  este  problema   ajute  nemijlocit  şl  tn  mod   ţionarea  diferitelor  probleme   lomiţa  un  Judeţ  fruntaş  în
            parte  integranta  a  programu­  fruntaş.  Din  punct  de  vedere   medie  realizata  în  cooperati­  In  consfătuire  s-a   vorbit   hotârîtoare.  Putem  realiza  lu_   mai  eficient  unităţile  din  a-   pe  care  Ie  ridică  construcţia   agricultură.  (Aplauze  prelun­
            lui  naţional  de  dezvoltare  a   pedoclimatic,  judeţul  dumnea­  vă.  Aşa,  cum  de  altfel  s-a  a­  mult  de  lipsurile  existente  în   crâri  de  irigaţii,  putem  asi­  cricultură.  Pe  acest  principiu   socîali.vtâ.  Vom  acţiona   în   gita).
            zootehniei.  Sâ  nu  aşteptâm   voastră  are  cele   mai  bune   preciat  şi  aici,  noi  conside­  domeniul  activităţii  de  irigare,   gura  maşini  şi  îngrăşăminte  s-a  reorganizat,  de  altfel,  şi   continuare  pentru  lărgirea  a­  Vă  urez  dumneavoastră,  tu­
            ca  problemele  sâ  se  rezolve   condiţii  şi  aş  dori  ca  la  sfîr­  răm  câ  prin  introducerea  or   mal  cu  seamâ  în  ce  priveşte   —  dar  dacă  oamenii  nu  vor   Ministerul  Agriculturii.   In­  tribuţiilor  comitetelor  Jude­  turor  comuniştilor,  tuturor  lo­
            de  la  sine,  ci  fiecare  judeţ,   şitul  cincinalului   sâ  putem   cordului  global,  prin  noul  sis­  folosirea  suprafeţelor  irigate.   şti  sâ  le  folosească  cu  price­  dustriei  Alimentare,  Silvicul­  ţene  de  partid  şl  a  consili­  cuitorilor  Judeţului  Ialomiţa,
            fiecare  întreprindere  de  stat   constata  cu  satisfacţie   câ,   tem  de  organizare  a  muncii   Desigur,  nu  se  poate  spune   pere,  nu  vom  obţine  ceea  ce   turii  şl  Apelor.  ilor  Judeţene  populare,  orăşe­  rezultate  cît  mni  bune  şi  suc­
                                                                        în  cooperativa  sc  vor  crea
            şi  cooperativa  să-şi  întoc­  într-adevâr,  Ialomiţa  se  află   premise  pentru  desfăşurarea   câ  nu  am  realizat  unele  lu­  ne  propunem.  In  toate  efortu­  Sarcinile  însemnate  ce   se   neşti  şl  comunale; vrem ca or­  cese  tot  mni  mori,  multă  sâ-
            mească  programul  său  con­  pe  primul  loc  în  agricultură.                           cruri  bune  în  cei  cinci  ani   rile  ce  le  facem,  hotăritor  este   ridică  astăzi   în  agricultură   canele  locale să aibă un cuvînt   milete  şi  fericire!  (Aplauze
            cret  de  activitate,  sâ  se  îngri­  (Aplauze  îndelungate).  în  mai  bune  condiţii  a  lucră­  care  au  trecut :  dar  aici  s-nu   omul  —  şi  de  el  trebuie  sâ   pun  în  faţa  organelor  agrico­  tot  mai important, hotăritor, în   putarnîcc,  ovaţii,  urata ;   sc
            jească  şi  să  asigure  înnoirea   După  cum  ştiţi,   măsurile   rilor  agricole.       evidenţiat  şi  multe  neajun­  ne  preocupăm  în  mod  deose­  le,  njo  ministerului  răspun­  rezolvarea  problemelor,  pen­  s c a n d e a z ă  :   „Ceauşescu-
            într-o  anumită  perioada  a  în-  stabilite  de  Comitetul  Central  Pornind  de  la  anumite  ®l-  suri  —  şi  eete  necesar  ®A  fie  bit  Bat®  necesar  ca.  în  acti­  deri  deosebit  de  mari.  Eu  aş  tru  câ  —  este  limpede  —  ni­  Ceauşescu",   „P.C.R.-P.C.K.").
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11