Page 10 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 10

■   .. . .    ■■   — ■ j j v -   j j — :-------- ---— i ^ ®
                                                                                                                                                                          DRUMUL  SOCIALISMULUI  9  Nr.  5 287  9   SIMBATĂ  8  IANUA3ÎE  1972
                                                                                                                                                                                                                  - > ««•*«--lit-.»- ■ ■ v-g- *n - -  I JUgŢîmWff rg~TVI Ţ

        PRlIfAI SPIRIT DL RĂSPUNDERE,










                                                                                                                                                                                                M ereu                                     în


             EMANCIPAREA                                SATULUI                                                                                                                                                rîn d u ri



                                                                                                                                                                                                 Faima  de  miner  de  clasă   şase  ani,  vreme  in  care  şi-a
                                                                                                                                                                                                a  lui  Ion  David  a  trecut  de   făcut  „rodajul1\  i  s-a  încre­
         Dispersată  pe  o  rază  da  mal   că  navetismul  constituie  o  ma­  consum,  înfiinţarea  unor  unităţi                                                                             mult  „graniţele"  minei  Ani­  dinţat  o  brigadă  de  tineret,
       mulţi  kilometri,  încorporînd  11   re  greutate  în  munca  la  tară.   de  producţie  cu  caracter   in­                                                                              noasa,  unde  acesta  a  învă­  intr-un  abataj  frontal.
       6ate  şi  5  cooperative  agricole   In  pofida  unor  rezultate  bune   dustrial  şi  de  prestări  de  ser­                                                                            ţat  din  1946  să  preţuiască
       de  producţie  —  comuna  Bre­  obţinute,  au  existat  încă  multe   vicii  care  să   satisfacă   ne­                                                                                  şi  să  slujească  munca  de   —  Faptul  m-a   bucurat
       tea Română este una din  localită­  neajunsuri  şi  lipsuri  în  majo­  voile  cetăţenilor  de  pe  raza co­                                                                             miner.  Pină  atunci  a  trudit   nespus,  mai  ales  că  a  con­
                                                                                                                                                                                                                            stituit  şi  prima  mea  sarci­
       ţile  rurale  cu  pondere  In  a­  ritatea  sectoarelor  de  muncă.   munei.                                                                                                             cite  16  ore  pe  zi  ca  ucenic   nă  de  partid.  Trebuia  deci
       gricultura  şl  zootehnia  judeţu­  La  C.A.P,  din  satele  Ruşi,  Vîl-   Privind  ridicarea  gradului de                                                                               şi  apoi  lucrător  la   cîteva   să  dovedesc  că  sînt  demn
       lui  Hunedoara.                cele şi Gintaga,  s-au  înregistrat   civilizaţie  şi  edilitar-gospodă-                                                                                  fierării  din  Lupşa  şi  Cim-
         Locuitorii  el  au  obţinut,  In   producţii  scăzute  ia  culturile   resc  al  comunei,  s-au  făcut  nu­                                                                            peni.                       de  calitatea  de  comunist,  să
       ultimii  ani,  rezultate  notabile   de  bază  —  grlu,  porumb,  car­  meroase   propuneri   concrete                                                                                     „Cind  am  ajuns  în  Vale,   nu  înşel  nici  un  moment
       pe  terenurile  agricole  şi  în   tofi,  diinlnuînd  astfel  producţia   care  au  completat   planul  de                                                                               mărturiseşte  acum  Ion  Da­  măcar  încrederea  pe  care
       fermele  zootehnice,  sporindu-i   realizată  la  nivelul  '  comunei.   măsuri  aprobat  în  unanimitate                                                                                vid,  toată  lumea  vorbea  de   tovarăşii  mei  şi-au  pus-o  in
       cotele  edllitar-gospodăreşli,  va­  De  asemenea,  exceptînd  C.A.P.   de   cei  prezenţi  la   adunare.                                                                                reconstrucţie.   Trebuia  pus   mine.
       lenţele  de  frumos  şl  urbanism.   din  Bretea  Română,  la   toate   Două  cifre  se  Impun  cu  preg­  I'iincţioiiliicl  clin  pLln,  grupurilo  termocentralei  Mintia  pulsează  zilnic  economici  naţionale  mili­  umărul  zdravăn,  nu  aşa,  in   Şi,  din  nou  Ion  David,  a-
       In  fruntea  tuturor  activităţilor   celelalte  nu  s-au  realizat,  în  a­  nantă :  numărul  lucrărilor  de   oane  dc  kWh.                                                          glumă.  Toată  ţara  avea  ne­  cumulind  de-acum  un  plus
       s-au  aflat  întotdeauna  comu­  nul  trecut,  producţiile  planifica­  gospodărire  şi  înfrumuseţare  ce                                                                               voie  de  cărbune.  Atunci  am   de  experienţă,  a  urcat  încă
       niştii  —  peste  300  la  număr   te  la  carne,  lapte,  lînă,   s-a   vor  fi  efectuate  în  acest  an                                                                               auzit  prima  dată   vorbin-   o  treaptă  in  munca  de  mi­
       —  care  mobilizează  operativ  şi   menţinut  la  un  nivel  ridicat   depăşeşte   cifra  100;   pentru                                                                                 du-se  despre  cărbune,  spu-   ner.
       convingător  masa  de  coopera­  mortalitatea  la  ovine  şi  bovi­  realizarea  lor  vor  fi  prestate                                                                                  nindu-se  că-i  piinea  indus­  „Omul,  in  viaţă,  poate  fa­
       tori  la  treburile,  dintre   cele   ne,  în  timp  ce  natalitatea  a  ore  de  muncă  patriotică  a  că­  Dsrigenfia  muncitorească                                                   triei.  Aşa  ca  m-am  pus  pe   ce  mult  mai  mult  decît  i
       mal  diverse,  ale  comunei.  Me­                            ror  valoare  însumează  1  176 000                                                                                         treabă.  Altfel,  de  fapt,  nici  se  cere  şi  nu  trebuie  să  se
       tamorfozele  Intervenite  în  ul­                            lei.  Aceste  cifre,  ca  şi  altele                                                                                                                    oprească  din  mers,  cind,  u-
       timul  timp  în  structura  organi­                          propuse,  nu-şi  vor  afla  fina­                                                                                                                       neori,  o  problemă  n-o  poate
       zatorică  şl  în  viata  socială  a                          lizarea  decît  prin  integrarea    (Urmare  din  pag»  1)    sectorului.  Numai  pe  luna  no­  necesitatea  pregătirii  lor  mul­                     rezolva  imediat  aşa  cum  ar
                                                                                                                                                                tilaterale  —  remarca  tovarăşul
       satelor  care   alcătuiesc   azi     Adunări                 fiecărui  cooperator  în  efortul   maistrului,  ridicau   probleme.   iembrie  am   dat  peste   plan   Andrei  Colda.  De  aceea  ne  pre­            trebui,  cum  i-ar  place,  cum
                                                                                                                                  1 039  tone  cărbune,  randamen­
       Bretea  Română  au  fost  relie­                             colectiv  de  dezvoltare  a  satu­  „Să  se  planifice  mal  judicios   tul  l-am  depăşit  cu  129  kg/post,   ocupăm  de  instruirea  lor  din        este  drept  s-o  rezolve  —
       fate  şl  în  adunarea  activului                            lui,  de  reducere  a  distanţei  lui                        realizînd  o  economie  la  preţul                                                         spune  comunistul  Ion  Da­
       de  partid  al  comunei,  ţinută  zi­  ale  activului        de  oraş.                      mecanicii  —  spunea  şeful  de   de  cost  de  aproape  trei  lei/   toate  punctele  de  vedere,  ac­                  vid.  Mai  ales  in  mină,  unde
                                                                                                   schimb  Petru  Bordeianu  —  că
       lele  trecute.  Adunarea  a  dez­                              Accentuînd  asupra  conservă­                               tonă  reducere.  De  asemenea,   centuînd  îndeosebi  pe  faptul                          n-ai  timp  ca  să  previi  o
       bătut  cu  luciditate  şl  spirit  de                        rii  şi  apărării  fondului  funci­  fără  ajutorul  lor  permanent.                        că  ei  nu  sînt  numai  organiza­                          surpare,  să  zicem,  trebuie
                                                                                                                                  se  constată  o  îmbunătăţire  a
       răspundere,  cu  obiectivitate  şi   de  partid              ar,  asupra  valorificării  tuturor   Maistrul  Aurel  Popa  îşi  nota   ordinii  şi  disciplinei,  o  redu­  tori  ai  procesului  de  producţie,      să  iei  măsuri  imediate,  o-
                                                                                                   în  carnet.  „Mai
                                                                                                                                                                dar  şi  conducători  politici,  e­
                                                                                                                    întîmpinăm
       autoexigenţă  direcţiile  de  pros­                          resurselor  locale  şi  sporirea   greutăţi  în  aprovizionarea  cu   cere  a  fluctuaţiei  forţei   de   ducatori  ai  oamenilor  din  sub­            mul  trebuie  ajutat  de  tine.
       peritate  şi emancipare ale  satu­                           producţiei  animaliere,  majori­  materiale,  meştere.  Să-şi  facă   muncă  de  pe  un  schimb  pe  al­  ordine.  Iar  ei  se   străduiesc             Aceasta  face  ca  ortacul  să
       lui  românesc,  trasate  la  prima                           tatea  participanţilor  la  discu­  toţi  datoria,  să  ne  aducă  mate­  tul,  a  absenţelor  nemotivate  şi   să-şi  însuşească  tot  ce  le  este    muncească  cu  drag,  cu  plă­
       Conferinţă  pe  tară  a  secreta­  de  la  comune            ţii,  dintre  care  îi  notăm  pe   riale!"  (Vasile  Murani,  miner).   învoirilor,  îndeplinirea  cu mai                                              cere,  să  i  se  pară  munca
       rilor  comitetelor  de  partid  şl                           Aurel  Mărgescu,  Anton  Bran,   Maistrul  Aurel  Popa  a  înregis­  multă  răspundere  a  atribuţiu-   necesar  pentru  a  transmite  a­               intr-adevăr  ca  o  necesitate
       a  preşedinţilor  consiliilor  popu­                         Aurica  Petroescu,  Ioan  Opri-   trat  observaţia,  apoi  a  accen­                        poi  muncitorilor,  ca  împreună                            vitală  de  fiecare  zi“.
       lare  comunale,  desfăşurată  la                             ţescu,  Ion  Munteanu,  Teodora   tuat :  „Ştiţi  foarte  bine  cu  to­  nilor  de  serviciu.  să  persevereze  pe  linia  bune­                          Astăzi,  comunistul  Ion  Da­
                                                                                                                                   —  Cum  vă  înţelegeţi  cu  oa­
       Bucureşti,  în  zilele  de  21-23                            Gruia,  au  apreciat  chemarea                                                              lor  rezultate  înregistrate  pînă                          vid,  specialist  al  minei  A-
       decembrie  1971,  din  iniţiativa   fost  redusă.  La  aceste   nea­  lansată  de  comitetul  de  partid   ţii  că  programul  de  muncă  de   menii,  tovarăşe  Popa?  —  l-am   acum.  Avem   maiştrl-dlriginţi    ninoasa  la  abataje  frontale,
                                                                                                   6  ore  la  front  ne  pune  cîteva
                                                                                                                                 întrebat  pe  primul  „diriginte"
       şi  în  prezenta  secTetaruliil  ge­  junsuri  au  concurat  mai  multe   şl  consiliul  popular  ale  comu­  probleme,  dar  a  căror  rezolva­  de  la  mina  Lonea.  activi,  bine  pregătiţi,  care  con­        a  urcat  pe  drumul  muncii
       neral  al  partidului  nostru,  to­  cauze  cum  ar  fi i  simţul  de  răs­  nei  Unirea,  judeţul  Ialomiţa,   re  ne  stă  în  putinţă.  Să  fim   —  Aşa  cum  aţi  văzut.  Adică   duc  cu  competenţă  colectivele   înălţimi  care,  acum  20  de
       varăşul  Nicolae  Ceauşescu.  Cei   pundere  scăzut  al  unor  coope­  şl  s-au  angajat  să  contracte­  mai  atenti  cu  noi  şi  cu  cei  din   foarte  bine.  Colectivul  nostru   de  muncitori  cu  care  lucrează,   ani,  nici  măcar  nu  le  bănu­
       prezenţi  la  adunare  au  audiat   ratori  şl  persoane  din  condu­  ze  fiecare  cîte  un  porc.  De   jurul  nostru,  să  ne  organizăm   e  sudat,  harnic,  disciplinat.  Au   obţin  rezultate  valoroase   în   n-aş  fi  putut  rămlne  in  Va­  ia  existenţa.  Drumul  pe  ca­
       cu  interes  informarea  prezen?   cerea  C.A.P.,  privind  apărarea,   altminteri,  adunarea  activului   mai  bine  munca,  să  ne  ajutăm   fost  unele  cazuri  de  indiscipli­  producţie.  I-aş  aminti  pe  Vasi­  le  şi  mai  ales  la  Aninoasa   re  l-a  bătut  a  trecut  ne­
       tată  de  tovarăşul  TJtu  Marl-   conservarea  şi  dezvoltarea  a-   de  partid  al  comunei  Bretea   reciproc.  Bine,  băieţi"?   Răs­  nă,  dar  ortacii  şi-au  revizuit   le   Lungu   —  sectorul   II,   unde  lucrau  mulţi   moţi   contenit   prin   anotimpul
       noiu,  secretarul comitetului  co­  vutulul  obştesc \  volumul  ne­  Română  a  dat  un  răspuns  con­  puns  afirmativ  prelung.  „Cine   comportamentul  şi  azi  nu  am  ce   Gheorgne  Rusu  (III),  Gheorghe   de-ai  noştri.  Spun  asta  pen­  roadelor  bogate  care  pxirtau
       munal  de  partid,  care  a  sinte­  satisfăcător  şi  calitatea  îndo­  cret  acestei  chemări,  aprobat   nu  a  primit  foaia  volantă  cu   exemple  negative  să  vă  dau,   Gavrilescu  (IV),  Ghită  Popescu   tru  că  atunci  cind  m-a  luat   şi  amprentele  lui  Ion  Da­
       tizat  coordonatele  generale  ale   ielnică  a  furajelor|  furajarea   în  unanimitate,  prin  care  lo­  programul  de  6  ore?"  „Toţi...*   credeti-mă.  (V),  Dumitru  Olteanu  (VI),  în   in  brigada  lui  Victor  Dumi-   vid  şi  ale  ortacilor  săi.
       dezvoltării  şl  înfrumuseţării  sa­  necorespunzătoare  a  animale­  cuitorii  de  aici  şi-au   propus   Adică  toti  o  primiseră.  „Alte   —  E  grea  noua  dv.  preocu­  revirele  cărora  se  constată  o   traş,  tot  moţ  de-al  nostru,   Apreciat  şi  respectat  de
       telor,   întărirea   autonomiei   lor |  asistenta  de  specialitate   să  livreze  statului  în  acest  an:   probleme  deosebite?"  „Azi  ni­  pare  de  „diriginte?"  substanţială  îmbunătăţire  a  dis­  mi-a  spus :  „Copile,  să-ţi  in­  întregul  colectiv  al   minei
       consiliilor  populare,  noile  atri-   Insuficientă,  pe  alocuri  super­  250  porci  graşi,  381  bovine,  1,6   mic..."  —  E  plăcută,  deşi  îmi  revin   ciplinei  muncii,  a  competenţei   tre  bine  in  cap  ce-ţi  zic.  In   Aninoasa,  de  care  nu  s-a
       butluni  ale  secretarilor  comite­                          tone  păsări,  70 000  ouă,  52  to­  O  precizare  se  impune.  Foi­  nişte  răspunderi  mal  mari  ca   în  realizarea  sarcinilor  de  pro­  miinile  noastre  se  află  şi   despărţit  cale  de  27  de  ani,
       telor  comunale  de  partid  şi  ale   ficială |  iar  peste  toate  s-au   ne  fructe,  4 000  kg  lînă,  1  100   le  volante  sînt  înştiinţări  care-i   înainte.  ducţie,  o  apropiere  mal  pro­  piinea  şi  cuţitul.  Dacă  nu   Ion  David  fşi  continuă  o-
       primarilor,  privind  controlul  şl   suprapus  îndrumarea  şl  contro­  hl  lapte  de  vacă  şi  200  hl  lap­  pun  la  curent  pe  mineri  cu  în­  Acest  lucru  este   evident.   nunţată  între  oameni".  ţii  pasul  n-ai  ce  căuta  la   pera  de  a  munci  cu  tot  mai
       coordonarea  activităţii  tuturor   lul  sub  posibilităţi  din  partea   te  de  oaie  şl  altele.  treg  programul  de  lucru  de  6   Maistrul-diriginte  trebuie   să   De  bună  seamă,   dirigenţia   noi  în  brigadă.  Să  fie  trea­
       acelora  care-şl  desfăşoară  acti­  biroului  organizaţiilor  de  par­  Măsurile  preconizate  şl  apro­  ore,  începînd  cu  prezenta  la   constituie  exemplu  pentru  oa­  muncitorească  —  iniţiativă  cu   ba  oablă  de  la  început".  mult  folos,  de  a  participa  şi
       vitatea  în  mediul  rural.  De  a­  tid  şl  a  preşedinţilor  coopera­                    pontaj,  la  punctele  de  Intrare   menii  din  subordine y  să  fie  bi­  accentuat  caracter  practic   şi   Aşa  a  început  Ion  David   mai  activ  la  îndeplinirea  şi
       semenea,  informarea  şl  partici­  tivelor  agricole  de  producţie,   bate,  hotărîrea  exprimată   de   în  mină,  la  frontul  de  lucru,   ne  pregătit  politic,  să  posede   educativ  —  a  găsit  teren  fertil   să  înveţe  mineritul,   să-şi   depăşirea  sarcinilor  pe  ca­
       panţii  la  discuţii  au  subliniat   din  partea  altor  factori  răs­  cei  prezenţi  la  adunare  de  a-şl   continuînd  cu  orarul  autobuze­  înalte  cunoştinţe  profesionale   la  mina  Lonea,  rezultatele  ei   desţelenească  drumul  îm­  re  partidul  le  pune  in  faţa
       cu  pregnantă  neajunsurile  care   punzători  de  viata  satului.  uni  mal  mult  decît  pînă  acum   lor,  cantinei  şi  serviciilor  mi­  şi  de  cultură  generală,   să-şi   fiind  evidente  atît  In  procesul  plinirilor,   îndrăigostindu-se,   industriei  noastre  extracti­
       se  mai  manifestă  în  treburile   „Inginerii  agronomi  şi  zoo-   eforturile  în  muncă,  de  a  urma   nei,  urmînd  cu  sarcinile  con­  însuşească  ţoale  documentele             cum  îi  place  să  sublinieze   ve,  în  faţa  minerilor.   El
       comunei,  în  activitatea   unor   tehnlşti,  medicii  veterinari  sînt   neabătut  hotărîrile  şl  politica   crete  ale  muncitorilor  din  re­  partidului,  noile  legi  apărute   de  producţie,  cît  şi  în  educa­  deseori,  pe  viaţă  de  mină.  răspunde  la  toate  acţiunile
       cooperatori  —  chiar  membri  de   prea  des  convocaţi  la  şedinţe   partidului  nostru,  sînt  garanţii   gie.        pentru  a  putea  da  răspunsuri   ţia  oamenilor,  în  viata  lor  so­  Şi,  punindu-şi  la   bătaie
       partid  —,  au  analizat  în  mod   şl  instructaje,  lipsind  satul  de   că  la  Bretea  Română  se   va   In  răstimpul  pînă  la  intrarea   competente  la  întîlnirile  mun­  cială.  Ea  este  condusă  de  maiş­  toate  puterile,  toată  price­  organizaţiei  de  partid  „pre­
       principial,  critic  şl  autocritic,                         merge  cu  paşi  repezi   spre.   în  mină,  am  purtat  o  scurtă   citorilor.  El  trebuie  să  posede   tri  pregătiţi  şl  energici,  comu­  perea,  a  izbutit,  a  dovedit   zent",  pentru  că  mina  şi
       lipsurile,  şi-au  exprimat  hotfi-   prezenta  lor  atît  de  necesară*   prosperitatea  şl   emanciparea   discuţie  cu  maistrul  Aurel  Po­  arta  conducerii  şi  a  organiză­  nişti  ce  se  bucură  de  stimă  şi   că  a  învăţat  meserie.  După   munca  de-o  viaţă  l-au  fn-
       rîrea  de  a  se  mobiliza  mal   —  au  fost  de  părere  unii  vor­  satelor.  Se  impune  însă  mal   pa,  şi  cu  Inginerul  Ştefan  Ro-   rii, ’   se  apropie  de  oameni,   încredere,  este  îndrumată   trei  ani  de  zile  a  ajuns  mi­  văţat  ce  înseamnă  să   fii
       mult,  de  a  obţine  rezultate   bitori.  „Să  se  exercite  controa­  mult  spirit  de  răspundere  din   bu,  şeful  sectorului  I.  să  se  facă  înţeles  de  ei,  să-i   autoritate  şi  consecvenţă   de   ner  şef  de  schimb  in  briga-'
       superioare  anilor  trecuţi  în toa­  le  mai  dese  şi  mal  severe  pe   partea  fiecărui  membru  coope­  —  Este  un  lucru  foarte  bun   înţeleagă  şi  să-l  ajute.  comitetul  de  partid  al  exploa­  da  lui  Vasile  Mănăilă.   A   mereu  în  primele  rînduri.
       te  sectoarele  de  activitate,  dînd   la  sectoarele  zootehnice,  să  se   rator  pentru  tot  ceea  ce  face,   această  dirigenţie  muncitoreas­  „Comitetul  de  partid  pe  ex­  tării.  Generalizarea  dirlgenţiei         R.  SELEJAN
       astfel  răspuns  faptic  prevede­  vegheze  cu  maximă  exigenţă   intensificarea  activităţii  politi-   că  —  considera  Inginerul  Şte­  ploatare  este  conştient  de  Im­  muncitoreşti  la  mina  Lonea  es­  fost  primul  lui  succes.  După
       rilor  partidului,  contribuind  la                          co-educative,  conducerea  co­  fan  Robu.  O  spun  rezultatele  portanţa  muncii  maiştrilor,  de  te  de  acum  un  bun  cîştlgat.
       ridicarea  pe  o  scară  tot  mai   la  gospodărirea  furajelor   şi   lectivă  a  tuturor  treburilor  co­
       înaltă  de  progres  şi  civiliza­  creşterea  animalelor,  să  fie  as­  munei,  spirit  de  iniţiativă   şi
       ţie  a  satului  românesc.  Parti­  pru  traşi  la  răspundere  cei  ca­  dăruire  în  muncă.  Va   trebui
       cipanţii  la  discuţii  Livia  Boan-   re  îşi  însuşesc  din  bunul  ob-   să  crească  rolul  organizaţiilor
       tă,  preşedinta  comitetului  co­  ştel,  cel  care  manifestă  nepă­  de  partid,  iar  cadrele  de  con­
       munal  al  femeilor,  Izidor  Don-   sare  în  sectorul  lor  de  activi­  ducere  —  începînd  cu  cadre­                                                Fiecare  locuitor  al  satului  este  chemat  şi
       cea,  preşedintele  G.A.P.  Glnţa-   tate*  —  s-au  exprimat  alţi  vor­  le  cu  munci  de  răspundere  în
       ga,  Aurelia  Barbu,  brigadieră   bitori,  între  care  Aron  Zăzoni,   viata  materială,  politică  şl  spi­
       la  sectorul  zootehnic  din  Bre­  din  Măceu,  Valeria  Reis,  bri­  rituală  a  satului  —  să  acţio­
       tea  Streiulul  au  consemnat  ne­  gadieră  în  sectorul  zootehnic   neze  cu  mai  multă  energie  şi
       cesitatea  prezenţei  zilnice   a   din  Bretea  Română,  Gheorghe   operativitate,  cu  competenţă şi
       Inginerilor  agronomi  şi  zpoteh-   Manciu,  de  la  Ocolişu  Mare,   exigentă,  cu  hotărîre  şi  prin­                                                 are datoria să participe efectiv la executarea
       nişti,  a  medicilor  veterinari  la                         cipialitate  în  întreaga  activi­
       fiecare  cooperativă  agricolă  de   Petru  Tânase.  In  cuvîntul  unor   tate  pe  care  o  desfăşoară  în
       producţie,  stabilirea  lor  în  pe­  participant!  la  discuţii  a  reve­  perimetrul  rural.
       rimetrul  rural  în  care  îşi  des­  nit  frecvent  problema  îmbună­
       făşoară  activitatea,   ştilndu-se  tăţirii  activităţii  cooperaţiei  de  DUMITRU  GHEONEA                                                                        lucrărilor  de  îmbunătăţiri  funciare

                                                                                                                                                                    (Urmare  din  pag.  1)    crările  efectuate  pînă   acum   ceste  lucrări,  din  care  fac  par­
                                                                                                                                                                                              stadiul  îndeplinirilor.  La  lu­
            momit sporitU ot tom                                                                       Strungarul  Gheorghe  Dojescu,  de  la  strung&rla  de  cilindri  din   planta  şi  pomi  fructiferi  pen­  este  demn  de  consemnat  a-   te  eu,  secretarul   consiliului
                                                                                                                                                                                                                                               preşedinţii
                                                                                                                                                                                                                             popular  comunal,
                                                                                                                                                                                              porlul  secretarului  organiza­
                                                                                                                                                                                                                             cooperativelor  agricole,  ingi-.
                                                                                                                                                                tru  consolidarea  malurilor.  In
                                                                                                                                                                                                                    C.A.P.
                                                                                                                                                                                              ţiei  de  partid  de  la
                                                                                                                                                                                                                             neril  agronomi,  secretarii  or­
                                                                                                                                                                programul  de  lucrări  mai  este
                        cu cocs tmomir                                                               C.S.  Hunedoara,  In  tim pul  opera ţiel  do  calibrare  a  cilindrilor.  prevăzut  să  facem  şanţuri  de   Bobîina,  Nicolae  Ştefan,   al   ganizaţiilor  de  partid  din  sale
                                                                                                                                                                                                                        şi
                                                                                                                                                                                              deputatului  Ionel  Danciu
                                                                                                                                           Foto:  V.  ONOIU
                                                                                                                                                                scurgere  a  apelor  pe  o  lungi­
                                                                                                                                                                                                                             şi  secretarii  organizaţiilor  de
                                                                                                                                                                                              al  cetăleniloi  Nicolae  Botici,
                                                                                                                                                                me  de  8  km,  din  care  s-au
                                                                                                                                                                                                                             tineret  din  satele  noastre.  Ton­
                                                                                                                                                                                              Augustin
                                                                                                                                                                                                        Tudor,  Constantin
                                                                                                                                                                realizat  1,5  km  pe  Valea  lui
                                                                                                                                                                                                                             te  lucrările  le  vom  executa
                                                                                                                                                                Sînpetru,  Valea  Chiaşelului  şi   Biriş,  Gheorghe  Matiş  şi  alţii.  cu  forfe  proprii  şi  vom  începe
                                                                                                                                                                pîrîul  Sărmalului.  De  aseme­  Dacă  în  satele  Bobîina  şi
            (Urmare  din  pag.  1)      Vasile  Crişan,   maistru  la   te  prin  grupul  de   agitatori,                                                       nea,  avem  de  reamenajat  în­  Rapolt   acţiunile  au  demarat   cit  de  repede,  mai  ales  că  şi
                                      furnalul  nr.  5:  Nu  întîmplător   prin  agitaţia  vizuală,  forme  or­  G azeta  „Tînărul  m iner"                                                   mai  bine,  se  aşteaptă  acelaşi   timpul  ne  ajută.  De  altfel,  Iu-
       în  nivelul  temperaturilor,  vom   şeful  secţiei  arăta  că  anul  1972   ganizate  deja  la  fiecare  loc  de                                         că  20  hectare  pentru  irigaţii,   lucru  şi  din  partea  locuitori­  crărlle  au  fost  repartizate  pe
                                                                                                                                                                cea  mai  mare  parte  din  vo­
       corela  şl  cantitatea  de  gaz  me­  trebuie  să  constituie  anul  ca­  muncă  din  cadrul  secţiei.  Nu                                                                             lor   satelor  Foit  şi  Rapoltel   sate  şi  cooperative   agricole,
       tan  şi  cocs  consumat,  avînd  în   lităţii  muncii  noastre.  Este  clar   vom  neglija   rolul   gazetei   La  Exploatarea  minieră  Pe-   demnîndu-i  să  participe  cu   lumul  de  lucrări  fiind  efec­  unde,  de  asemenea,  trebuie  să   aşa  că  fiecare'ştie  ce  are  de
                                                                                                                                                                tuată  încă  din  toamnă.
       vedere  că,  la  fiecare  creştere   pentru  fiecare  că  una  din  tră­  noastre  de  perete,  care  a  ştiut   trlla,  acolo  unde  există  o  fru­  entuziasm  la  înfăptuirea  lor.   se  execute  în  cel  mai  scurt   făcut,  cît,  unde  şi  pînă  cind
       a  temperaturii  cu  100  de  grade,   săturile  definitorii  ale  actualu­  să  mobilizeze  întotdeauna  în­  moasă  experienţă  în  munca   Evenimentul  de  seamă   din   Fiecărui  locuitor  al  satului   timp  posibil  un  volum  apre­  anume.
       consumul  de  cocs  se  reduce  cu   lui  cincinal  este  ridicarea  la   tregul  colectiv.   colectivelor  de  redacţie  a  ga­  viaţa  tineretului  ţării  —  ani­  i  s-au  stabilit  sarcini  concrete,   ciabil  de  lucrări  de  îmbună­  —  Cele  mal  mari  suprafele
       4  kg  la  tona  de  lontă.    un  nivel  calitativ  superior  a          ☆                   zetelor  de  perete,  a  luat  fiin­  versarea  semicentenarului cre­  iar  săptămînal  se  analizează  tăţiri  funciare.  afectate  de  apă  le  avem  în  a­
         Mihai   Militaru,   maistru   întregii  activităţi  productive.   Participanţii  la  discuţie  s-au   ţă  o  nouă  gazetă.  De  astă   ării  U.T.C.  —  şi  complexele                                              propierea  grajdurilor  coopera­
       principal :  Dacă  nu  vom  avea   Deşi  în  1971  am  obţinut  rea­  referit  doar  la  cîteva  aspecte   dată  ea  se  adresează  tineri­  acţiuni  ce  se  Întreprind   In   Bălţile  nu  seacă  de...             tivei  ş|  fn  spatele  gării  —  a­
       probleme  legate  de  aprovizio­  lizări  bune  în  ce  priveşte  cali­  care  frămîntă  acum,  la  început   lor  şi  a  fost  Iniţiată  şi  orga­  întîmpinarea  acestuia   for­                                    răta  tovarăşa  Hortensia  Hălă-
       narea  tehnico-materlală,  reali­  tatea  fontei  elaborate,  nu  ne   de  an,  colectivul  secţiei.  Ro­  nizată  de  comitetul  U.T.C.  ai   mează  subiectul  unul  mobi­                                          laie,  preşedinta  cooperativei  a­
       zarea  sarcinilor  acestui  an  de­  mulţumim  însă  cu  nivelul  cali­  dul  acestor  frămîntări  se  con­  minei.       lizator  articol.   Materialele   frica  planurilor.  Trebuie                               gricole  de  producţie  din  Băcia.
       pinde  în  exclusivitate  de  ca­  tativ  atins.  Dorim  ca  în  acest   cretizează  într-o  perfectă  în­  In  primul  număr  al  gazetei,   primului  număr  anunţă  gaze­                                          Cooperatorii  noştri  au  fost  îri-
       pacitatea  de  mobilizare  a  co­  an  să  muncim  astfel  încît  pes­  scriere,  încă  din  primele  zile   ce  poartă  titlul  „Tînărul  mi­  ta  „Tînărul  miner*  ca   una                                        cunoştintaţi   despre  necesita­
        lectivului  nostru.  Am  prelu­  te  90  la  sută  din  producţia   ale  acestui  an,  în   nivelurile   ner",  organizatorii  se  adre­                     pusă  mîna  pe  hîrleţ!                                 tea  stringentă  de  a  executa  ca­
        crat  cu  maiştrii  măsurile  nece­  noastră  să  se  încadreze  în  nor­  planificate,  în  faptul  că  pro­  sează   uteciştilor   prinlr-un   dintre  formele  vii,  mobiliza­                                    nale  de  scurgere.  Am  reparti­
       sare  pentru  respectarea   cu   ma  internă.  Vom  acorda  prio­  gramul  educaţional  prin  muncă   „Cuvînt  înainte",  în  care  se   toare  şi  eficiente  ale  muncii                                            zat  fiecăruia  cît  are  de  făcut
        stricteţe  a  parametrilor   de   ritate  reglementării  conţinutu­  şi  pentru  muncă  iniţiat  de  par­  subliniază  sarcinile  ce  revin   politice  şi  educative  în  rîndnl   |   In  cele  patru  cooperative  a­  băltesc  ape  —  70  ha  la  Băcia,   şi>  tn  zilele  următoare,  vom
        funcţionare  şi  utilizare  a  fur­  lui  de  siliciu  şi  sulf  în  fontă,   tid  găseşte  şi  aici  teren  fertil   tinerilor  în  anul  1972,   fn-  tinerilor.  gricole  de  producţie  din  co­  50  ha  la  Tîmpa,  30  ha  la  Pe-
       nalelor,  am  stabilit  noi  gra­  pentru  scăderea  consumului  de   pentru  materializarea  lui  în  re­                                              muna  Băcia  se  află  o  mare  su-   treni,  20  ha  la  Totia.  In  plus,   executa  toate  lucrările.  Pentru
        fice  pentru  activitatea  încărcă­  cocs  şi  creşterea  calităţii  fie­  alizări  economice  de  prestigiu.                                      J   prafată  de  pâmînt  peste  care  la  C.A.P.  Totia  se  cer  făcute   desecarea  mlaştinii  de   lingă
        rilor  şi  descărcărilor,  întărind   cărei  şarje.                                                                                                                                   şi  lucrări  de  combatere  a  ero­  grajduri  vom  cere  şl  sprijinul
        răspunderea  pentru   evitarea   Arcadle  Schwartz,   maistru                                                                                                                         ziunii  solului  pe  o  suprafaţă   Oficiului  judeţean  de  îmbu­
        scurgerii   fontei  în   laufuri.   principal,  secretarul  comitetu­                                                                                                                 de  20  ha,  la  C.A.P.  Băcia  se   nătăţiri  fundare.  A  şl  fost  pe
        Ne-am  propus  susţinerea  unui   lui  de  partid  al  secţiei  I  fur­                                                                                                               Impune  executarea  unor  lucrări   la  noi  un  specialist  şl  ne-a
                                      nale :  Realizarea  planului  şl
        ciclu  de  lecţii  cu  muncitorii   angajamentelor  pentru  '72  este                                                                                                                 de  apărare  împotriva  inundaţii­  promis  ajutor.
        categoriilor  IV-VI,  unde  vom   pe  deplin  posibilă  avînd  în  ve­                                                                                                                                                Să  recunoaştem,  la  Băcia  e-
        dezbate,  pe  larg,  probleme  le­  dere  că  toate  forţele  de  comu­                                                                                                               lor  pentru  o  suprafaţă  de  50   Kistă  planuri  bune  pentru
        gate  de  reducerea  consumului   nişti  sînt  mobilizate  în  acest                                                                                                                  ha,  precum  şi  aproape  un  ki­  xecutarea  lucrărilor  de  îmbu­
        de  cocs  şi  influenta  acestei  re­  scop.  în  prezent,  analizăm  săp-                                                                                                            lometru  de  consolidări  de  ma­  nătăţiri  funciare,  de  desecări,
        duceri  asupra  preţului  de  cost.  lămînal  cu  şefii  de  echipă  şi                                                                                                               luri.  Pentru  a  scurge  apa  de   combaterea  eroziunii   solului]
          Nicu  Babarţl,  cauperlst,  se­  factorii  răspunzători   modul                                                                                                                     pe  acest  pămînt  şi  a-1  folosi   apărarea împotriva  Inundaţiilor.
        cretarul  organizaţiei  de  bază   cum  am  lucrat  în  fiecare  săp-                                                                                                               ©cu  întregul  potenţial,  la  Bă­  Există  promisiuni  multe.  Exis­
        al  schimbului  Gi  întreţinerea   tămînă,  luînd  măsurile  ce  se                                                                                                                   cia  trebuie  făcuţi  7  km  de  ca­  tă...  Intenţii  bune.  Dar  numai
        agregatelor,   manevrarea   lor   impun.  Mal  mult,  ne  propunem                                                                                                                                                  cu  atît,  bălţile  n-au  să  sece
        astfel  încît  să  se  asigure  o  în­  ca  lunar  să  realizăm  cu  ca­                                                                                                              nale,  5  km  la  Tîmpa,  2  km  la   degrabă.  Comitetul  de  partid,
        cărcare  şi  descărcare  ritmică,   drele  tehnico-inginereşti  lecto­                                                                                                                Petreni  şl  2  la  Totia.    consiliul  popular  comunal,  co­
                                                                                                                                                                                                Cît  s-a  făcut  pînă  acum ?  Es­
        precum  şi  un  mers  constant  al   rate  şi  dezbateri...  la  gura  fur­                                                                                                                                         mandamentul  anume  constituit
        furnalelor  vor  fi'  obiectivele   nalului,  unde  să  Invităm  coc-                                                                                                                 te  o  Întrebare  la  care  se  poa­
        principale ale colectivului  nos­  sarii  şi  aglomeratoriştii  cu  ca­                                                                                                               te  da,  din  păcate,  un  singur   în  hcest  sens  au  e  mare  şi  ur­
        tru. Prin tematica  adunărilor  de   re  să  rezolvăm  pe  loc  comple­                                                                                                               răspuns:  Nu  s-a  făcut  nici  o   gentă  răspundere  pentru   ca
        partid,  a  şedinţelor  noastre  o­  xul  de  aspecte  ce  întrepătrund                                                                                                               palmă  de  canal I            lucrările  să  înceapă  cît  se  poa­
                                                                                                                                                                                                                            te  de  repede.  Cooperatorii,  fie­
        perative,  vom  supune  analizei   activităţile  noastre.                                                                                                                              —  încă  n-am  început  lucră­  care  locuitor  al  comunei  sînt
        modul  cum  fiecare  dintre  noi   In  luna  noiembrie  a  aces­                                                                                                                      rile  de  îmbunătăţiri  funciare  —
        îşi  face  datoria,  vom  urmări   tui  an  vom  sărbători  două  de­                                                                                                                 ne  spune  tovarăşul  Traian Cris-   răspunzători  fată  de  executa­
        mai  atent  cum  se  execută  do­  cenii  de  la  punerea  în  func­                                                                                                                                                rea  neîntîrziată  a  acestor  lu­
        zarea  materiilor  prime  şi  cîn-   ţiune  a  primului  furnal  de  ma­                                                                                                              toiu,  secretarul  comitetului  co­  crări,  al  căror  revers  —  mai
                                                                                                                                                                                              munal  de  partid,  primarul  co­
        tărirca  precisă  a  cocsului  îna­  re  capacitate,  complet  mecani­                                                                                                                                              buna  folosire  a  pămîntului  şi
        inte  de  a  fi  introdus  în  fur­  zat,  din  tara  noastră.  Dorim  să                                                                                                             munei.  Sînlem  conştienţi   de   prin  aceasta  sporirea  produc­
         nale.  Rezultatele  anului  trecut   întîmpinăm  evenimentul  cu  ce­  Tn  pofida  timpului  friguros,  instalaţiile  întreprinderii  de  prefn  bricalc  din  beton  Deva   funcţlo  ncază   normal,   realizînd   ritmic   răspunderea mare  ce  ne  revine   ţiei  agricole  —  se  va  răsfrîn-
         puteau  fi  cu  mult  superioare,   le  mai  semnificative  rezultate.   producţia  planificaţii.                                                                                   în  acest  sens.  Am  constituit  un   ge  pozitiv  asupra  veniturilor
         dacă  în  această  direcţie  nu  e­  Pentru  îndeplinirea  acestei  do­                                                                                                              comandament  la  nivel  de  co­  unităţilor  agricole  şi  ale  coo­
         xistau  anumite  scăpări.     rinţe,  vom  acţiona  cu  fermita­                                                                                                                     mună,  care  să  coordoneze  a-  peratorilor.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15