Page 5 - Drumul_socialismului_1972_01

Timpul prielnic să fie folosit din plin, să se

'PROLETARI DfN TO A TE ŢĂ RILE, UN IŢI* VÂţ
mobilizeze toate forţele la

E fe c tu a re a b e r a r ilo r d e

îm b u n ă tă ţir i fu n c ia re

Prima conferinţă pe ţară a ficat ca în acest an să fie e­ lor respective — amintim pe
secretarilor comitetelor de par­ fectuate lucrări de desecări pe cele din Toteşti, Romos, Sîntă-
tid şi preşedinţilor consiliilor 2 547 hectare, să fie combătu­ măria-Orlea, Lăpuglu de Jos,
populare comunale a jalonat cu tă băltirea apelor pe 10 000 hec­ Gurasada, Densuş, Boşorod şi
claritate sarcinile ce revin or­ tare, să se efectueze lucrări an- altele. Un demaraj mal bun se
ganelor locale de partid şi de tierozionale pe 1 250 , hectare, semnalează la lucrările execu­
stat în ceea ce priveşte valo­ să fie amenajată pentru Iriga­ tate cu mijloace mecanizate
rificarea superioară a tuturor ţii o suprafaţă de 850 hectare de către Oficiul de îmbunătă­
resurselor şl posibilităţilor, a şi să se reamenajeze sistemele ţiri funciare Deva, la C.A.P.
Întregului potenţial economic existente pe 2 200 hectare. Fi­ Sălişte şi Vllcele excavîn-
ANUL XX Nr. 5 285 JOI 6 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI al satelor şl comunelor. In cu- nalizarea în cele mal bune con­ du-se peste 3 000 mc pămînt.
vîntarea ţinută cu acest prilej, diţii a acestor acţiuni are o in­ Se constată însă că nu în
secretarul general al partidului, fluentă deosebită asupra pro­ măsură suficientă sînt mobili­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ducţiei agricole, sporul de re­ zaţi cetăţenii, forţele locale, la
subliniind faptul că în centrul coltă ce se poate obţine ridi- înfăptuirea programelor stabi­
IZBTA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI activităţii comitetelor de partid cîndu-se la mii de tone de pro­ lite pe fiecare comună. Cu
toate că se ştie că amînările
comunale şi a consiliilor popu­
duse.
lare comunale trebuie să stea
Pentru ca prevederile să iie
problemele economice, şi în pri­ materializate se Impune cu ma­ sînt păgubitoare, orice schim­
bare a vremii putînd împiedica
A A
mul rînd măsurile privind dez­ ximă acuitate ca, încă de pe desfăşurarea în bune condiţii
voltarea producţiei agricole, a­ acum, cînd timpul este foarte a lucrărilor, factorii răspunză­
NIOLAE CEAUŞESCU IN ÎNTREPRINDERI rea programului de desecări, favorabil, să se întreprindă ac­ tori de realizarea sarcinilor sta­
rată, printre altele, că „realiza­
ameliorări, de punere în valoa­ tivităţi de amploare, la care să bilite privind desecările, com­
fie mobilizaţi toţi cetăţenii din
baterea eroziunii, îndiguirile
re a întregului potenţial agricol sate. Dacă se are în vedere şi amenajările pentru irigaţii
al ţării noastre constituie una faptul că şi în luna decembrie — respectiv comitetele comu­
INDUSTRIALE BRAŞOVENE din obligaţiile principale ale a anului trecut s-au putut e­ nale de partid, consiliile
comunelor, ale primarilor, con­
fectua lucrări de îmbunătăţiri
siliilor populare, ale întregii ţă- funciare, realizările înregistra­ populare comunale, condu­
cerile unităţilor agricole şl
rănimi şi organizaţiilor de par­ te pînă acum sînt departe de a cadrele tehnice — nu ma­
în cursulimlneţll de mier­ neri şl tehnicieni, ajutînd şi oaspeţi sînt întîmpinaţi de tractoare, pentru diversificarea tid de Ia sate. De aceasta de­ reflecta potenţialul uman şi nifestă suficientă preocu­
curi, 5 iantie, secretarul ge­ mobilizînd la conturarea mai tovarăşii Constantin Cîiţlnă, acestora corespunzător nece­ pinde realizarea programului material al comunelor. Ca do­ pare pentru a organiza temei­
neral al ptidului, tovarăşul exactă a obiectivelor de plan, prim-secretar al Comitetului sităţilor economiei noastre na­ de creştere a producţiei agri­ vadă, pînă la începutul acestei nic munca şl a antrena la ac­
Nicolae Ceşescu, a făcut o la direcţionarea eforturilor co­ municipal Braşov al P.C.R., ţionale şi satisfacerii cerinţe­ cole". săptămînl, lucrările de deseca­ ţiune pe flecare locuitor al ca­
vizită de cru In întreprin­ lectivelor de muncă, proiecta­ Gheorghe Trică, directorul ge­ lor la export. In lumina sarcinilor reieşite re nu s-an făcut nici pe 100 tului, făcînd ca totl să înţelea­
deri industile ale oraşului şi re, concepţie în găsirea celor neral al Centralei industriale In anul 1971, întreprinderea din cuvîntare — care a găsit hectare, combaterea băltirilor gă că ameliorarea terenurilor
judeţului Eşov. mai eficiente căi de realizare de autocamioane şi tractoare, şi-a îndeplinit sarcinile de un larg ecou şi a întrunit ade­ s-a realizat pe mal puţin de supuse degradării este o ches­
Această zită reflectă încă a sarcinilor de producţie, de şi de colectivul de conducere producţie la principalii indi­ ziunea unanimă a locuitorilor 1 000 hectare, iar la acţiunile tiune de interes naţional, de
o dată prcuparea statornică ridicare continuă a calităţii al întreprinderii. Este prezent catori, cu excepţia capitolului din mediul rural, a întregului antierozionale, de amenajări şi
a conducătului partidului şi 'produselor, a productivităţii Alexandiu Mărgăritescu, ad­ ex,port. Privită în evoluţia-î popor, deoarece vizează măsuri reamenajări pentru irigaţii re­ mîndrie şl prestigiu pentru
statului ncru de a se întîlni muncii, de reducere a preţului junct al ministrului industriei istorică, uzina braşoveană în­ de Importantă excepţională pen­ zultatele sînt sub orice critică. fiecare comună.
cu făuritoi de bunuri mate­ de cost. construcţiilor de maşini. Nu­ făţişează un amplu şi bogat tru prosperitatea satelor — o Dintre localităţile unde s-au Punerea în valoare deplină
riale şi srituale, de a se Obiectivele înscrise în pro­ meroşi muncitori, ingineri, sa­ bilanţ de realizări. Ea a livrat seamă de obiective de însem­ schiţat cîteva gesturi la lucră­ a marilor rezerve de sporire
consulta pmanent cu oame­ gramul vizitei de ieri, în ma­ lariaţi , din serviciile de pro­ economiei noastre naţionale nătate majoră pentru soarta a producţiei agricole necesită
nii munciiasupra probleme­ rele centru industrial Braşov, iectare şi administrative ale peste 300 000 tractoare, fabri­ Aspect din secţia de arm a­ producţiei agricole trebuie în­ rile de îmbunătăţiri funciare — ca, desfăşurîndu-şl activitatea
lor actuahşi d' perspectivă le-au constituit uzinele „Trac­ uzinei îl salută călduros pe cate în 28 tipuri şi în nume­ re a tuburilor „Prem o" din făptuite şi în comunele judeţu­ ce e drept foarte palide fată
ale constnţiei socialiste. Es­ torul" şi „Rulmentul". secretarul general al partidu­ roase variante, corespunzător cadrul IntreprlnderU de pre­ lui nostru. In total, s-a plani- de sarcinile ce revin comune- în spiritul sarcinilor stabilite de
fabricate din beton Deva.
te o mărtie grăitoare a le­ In vizita întreprinsă, tova­ lui, îi dăruiesc flori. Acum, cerinţelor unităţilor noastre Foto: V. ONOIU conferinţa pe tară a secretari­
găturilor c nezdruncinat din­ răşul Nicolae Ceauşescu a la început de an, oamenii socialiste din agricultură, ac­ lor comitetelor de partid şl a
tre partid i popor. Ne amin­ fost însoţit de tovarăşa Elena tivităţii din construcţii, bene­ preşedinţilor consiliilor popu­
tim că, înirmă cu un an, în Ceauşescu, de tovarăşii Ma­ muncii de aici, bucuroşi de ficiarilor de peste hotare. In lare comunale, organele de par­
realizările dobîndite, sînt pu­
primele zi ale lui ianuarie xim Berghianu, membru al ternic mobilizaţi de sarcinile prezent, uzina realizează 13 mmm m ii-a tid şi de stat din fiecare co­
1971, atun cînd clasa munci­ Comitetului Executiv al C.C. de cinste care le stau în faţă, tipuri de tractoare, printre ca­
toare din[ara noastră, ţără­ al P.C.R., preşedintele ComN. de îndemnurile pe care tova­ re cunoscutele „Universal" de mună să acţioneze energic şl
nimea, i;electualitatea pă­ tetului de Stat al Planificării,' 65 CP, de 45 OP, pe roţî şi Adunări ale activului de partid cu hotărîre pentru a transpu­
şeau la făptuirea obiective­ şi Constantin Drăgan, membru răşul Ceauşescu le-a adresat şenile, tractoare industriale pe ne în viată la timp şl integral
lor mobilutoare ale cincina­ al Comitetului Executiv al întregului popor, de a obţine şenile de 150 GP etc. obiectivele ce revin comunelor
lului In ere ne aHăm, tova­ C.C. al P.C.R., prim-secretar noi şi importante progrese în de la comune
răşul Niccie Ceauşescu a^vi- al Comitetului judeţean Bra­ toate domeniile. Preocupările actuale ale co­ din programul de îmbunătăţiri
zitat o sde de mari unităţi şov al P.C.R. In sala de consiliu a în­ lectivului acestei întreprinderi funciare, creînd astfel condiţii
ale munipiului şi judeţului Prin noul şl modernul car­ treprinderii are loc o discu­ 88 în activitatea căminelor culturale, favorabile realizării unor pro­
Braşov. C şi atunci, ca şi în tier de locuinţe înălţat In ul­ ţie în legătură cu rezultatele (Continuare în pag. a 4-a) preponderente sînt acţiunile educative ducţii superioare celor planifi­
repetate izite de lucru pe timii ani In jurul gării muni­ obţinute de constructorii de cate pe comune şl unităţi a­
care le-a/ăcut aici şi In toa­ cipale se ajunge la cunoscuta tractoare în primul an al cin­ gricole.
cinalului. Sînt relevate, cu a­
te judeţ# ţării, secretarul uzină 'braşoveană de tractoa­ cest prilej, preocupările pen­
general apurtat şi acum un re. La sosire, secretarul ge­ tru dezvoltarea în continuare,
dialog vi cu muncitori, ingi- neral al partidului, ceilalţi în anul 1972, a producţiei de
Vechiul sediu al fostei ra au Izbucnit cîteva incen­
primării din localitatea Is- dii din neglijenţa unor ce­ Studiul literaturii social-politice, condiţie
croni, comuna Aninoasa, a tăţeni, dar mai ales datorită
fost renovat prin contribuţia nesupravegherii copiilor. In
cetăţenilor şl transformat în comuna Ghelar, copiii cetă­
cămin cultural. Zilele trecute ţeanului Stan Remus, Jucîn- esenţială in formarea şi dezvoltarea unei
a avut loc inaugurarea;"ln- <în-s* cu chibriturile, au in­
tr-un cadru festiv, a noului cendiat grajdul. Copiii Iul
local. Acesta cuprinde o sa­ Banciu Ion din Hunedoara,
lă de festivităţi cu 200 de tot într-o joacă cu chibrituri
locuri, bibliotecă, sală de cînd erau singuri acasă, au inalte conştiinţe politice a tinerilor
lectură, săli de repetiţii şi provocat explozia buteliei
altele. de aragaz. Din cauza unei
# Improvizaţii la instalaţia e­ Aplicarea în viată a progra­
lectrică, a ars o baracă a
In aceste zile, plnă du­ I.G.C.L. din Hunedoara, pro- mului Partidului Comunist cu mai multă pricepere tinere­ dorefie, bibliotecilor orăşeneşti
tul cu fundamentele concepţiei
minică, continuă să se des­ ducînd pagube materiale. Român pentru îmbunătăţirea materialist-dlalectice, marxist- şi comunale, şcolilor şi într-un
făşoare în municipiile Deva, Datorită intervenţiei prompte activităţii Ideologice, ridicarea leniniste ale clasei muncitoare. însemnat număr de întreprin­
Petroşani, Hunedoara şi ora­ a formaţiilor de pompieri, nivelului general al cunoaşte­ Trebuie să învăţăm tinerii să deri, la cluburile sindicatelor,
şul Lupeni, festivalul filmu­ cazurile amintite nu s-au sol­ rii şi educaţia socialistă a ma­ casele de cultură, căminele
lui pentru pionieri şi elevi. dat şl cu victime omeneşti. selor Impune realizarea unor caute în lucrările social-politi­ culturale.
Copiii l-au primit cu multă Ele pot constitui Insă prilej ce valorile şi conceptele teore­ Cu acest prilej au fost pre­
bucurie. Marţi, însă, micuţii de tragere de Învăţăminte. reale mutaţii în modul de înţe­ tice şl nu obişnuinţa de a re­ zentate în fata tinerilor expu­
din Deva au avut o surpriză, Mai ales pentru părinţi I legere şi atitudine faţă de exis­ peta un paragraf sau o frază neri pe marginea programului
şi nu plăcută. La cinemato­ tenţa socialistă şi fată de per­ fără a înţelege esenţa lucruri­ educaţional al partidului, pen­
graful „Arta* nu a rulat la * spectiva acestei existenţe, mu­ lor. tru pregătirea politico-ideologî-
ora stabilită nici un film In după-amiaza zilei de 31 taţii pe planul conştiinţei po­ Acţiunea iniţiată de Comite­ că, ridicarea nivelului general
pentrn ei. Se amtnase fără decembrie, cînd fiecare se litice a fiecărui tînăr, a fiecă­ tul judeţean Hunedoara al al cunoaşterii şi educaţia socia­
a se fi anunţat din timp. grăbea să ajungă acolo unde rui activist al U.T.C. U.T.C. în colaborare cu Cen­ listă a maselor; au fost ex­
Conştienţi de faptul că acti­
3r hotărlse să-şi petreacă reve­ vităţii politico-ideologice tre­ trul de librării si difuzare a plicate tinerilor de către cadre
In cariera minei Tclluc, excavatoarele „muşcă" primele tone de m inereu din producţia La Consiliul popular al lionul, o maşină se afla In buie să-l asigurăm o forţă no­ cărţii sub titlul „Săptămîna de partid probleme legate de
acestui an. municipiului Deva, luni, 3 pană. la o parcare din co­ uă de eficacitate cu o notă cărţii social-politice pentru ti­ caracterul ştiinţific, marxist-
Ianuarie — la prima oră de muna Toteşti (se mai fri- strîns legată de munca, viaţa, neret" a avut drept scop crea­ leninlst al politicii Interne şl
lucru din noul an — s-a o- ttmplă...) Avea nevoie de a­ preocupările şl dorinţele tine­ rea unei atmosfere de studiu externe a partidului şi guver­
flciat prima căsătorie din jutor. Multe din maşinile ce rilor, de năzuinţele lor sinte­ şi de răspîndlre în rlndul ti­ nului, despre perspectivele lu­
neretului a valorilor teoretice
treceau nu i-au învrednicit
minoase deschise tineretului de
1972. In cursul anului trecut
îodeie moderne organizarea au fost oficiate aici 375 de pe cei cu maşina In pană viaţă se Impune un mai mare şi formativ-educative din do­ către orîndulrea noastră, pen­
tizate în idealul comunist de
cumentele de partid sau din lu­
nici măcar cu o privire. Dar
căsătorii, iar în zilele urmă­
accent pe latura formativă a
toare mai sînt planificate 3. nu şi cei din autocisterna procesului politico-educaţional. crările cu caracter social-poli- tru făurirea societăţii socialis­
te multilateral dezvoltate.
31-HD-2853. Şoferul şl înso­
Mulţi tineri vor să înceapă,
tlc. In acelaşi timp, au fost
\J
LT
m
<
'
J» «
Interesul manifestat do tino-
superioara asigura extracţia o dată cu noul an, o viaţă ţitorul său au sărit In aju­ Este vorba, totodată, de însuşi­ concepute şi organizate acţi­ rii din municipiul Deva a făcut
în
rea marxism-leninismului
tor cu toată bunăvoinţa,
nouă...
uni la nivelul municipiilor şi
ca, încă din prima zi a acţiu­
* deşi, desigur, şi ei se gră­ spirit creator, de o raportare oraşelor ce au avut ca scop in­ nilor respective, un Impresio­
beau...
In ultima săptămtnă, pe tot mai strînsă a omului cu tegrarea în complexul forme­ nant număr de uteciştl să ia
nimicii a minereurilor raza municipiului Hunedoa- DOINA COJOCARU societatea, cn existenta socială. acţiuni Inedite cu largă audi­ parte la întîlnirea de la sala
lor politlco-educative a unor
Secretarul general al partidu­
„Arta" cu tovarăşii Roman Ca­
lui nostru, tovarăşul Nicolae entă în rîndul tinerilor. rpi — publicist — şi Constan­
tin Popovici, de la Editura po­
iniţierea
Conceptul despre
La fel ca multe alte colec­ — In luna decembrie s-a ob­ şi celulele de preparare exis­ vCeauşescu, a expus o magistra­ şi organizarea unor asemenea litică — redacţia pentru tine­
tive de muncă din industria ţinut o producţie mare. Care a tente s-au făcut o serie de mo­ grade, iar cele m axim e Intre lă lecţie-program despre ce în­ acţiuni s-a dovedit a fi real şi ret, care au realizat un viu di­
2 şi 5 grade.
judeţului nostru, minerii de fost ..secretul" ? dificări pozitive ale fluxurilor Dimineaţa Izolat ceaţă. seamnă a-ţi însuşi marxism-le- necesar. In primul rînd este de alog cu tinerii în legătură cu
la E:M. Deva au început anul — Organizarea mai bună a tehnologice. ninismul în spirit creator, de­ remarcat caracterul de masă ce nota de atractivitate a cărţii
1972 cu hotărîrea fermă de a muncii şi condiţii mai favora­ Altă categorie de măsuri vi­ PENTRU URMĂTOARELE spre atributele şi valorile carac­ l-a dobîndit această acţiune. social-politice.
obţine rezultate cît mal bune. bile ca în alte luni. Brigăzile zează organizarea muncii si DOUA ZILE teristice muncii şi vieţii fiecă­ Ea a constat în amenajarea vi­
Ei au încheiat prima zi de lu­ conduse de Ion Malea, Ladis- pregătirea oamenilor. încă din PENTRU 24 ORE rui comunist, fiecărui om. Ple- trinelor sau expoziţiilor, stan­ CONSTANTIN PURCILEAN
cru din noul an cu însemnate lau Ghezan, Iulian Dota, Iosif anul trecut, la Muncel s-a in­ Vrem ba va fi In general Vremea va fl relativ căldu­ secretar al Comitetului
roasă cu cerul schimbător, fa­
cantităţi de minereu extras Molnar, Groza Petru şi multe trodus programul de lucru de frum oasă şl relativ călduroasă vorabil precipitaţiilor slabe cînd de la conceptul partidu­ durilor cu lucrări social-politice, judeţean Hunedoara al U.T.C.
peste sarcinile stabilite. Este un altele au stabilit adevărate re­ 6 ore, iar în primul semestru ziua dar rece noaptea şl di­ sub form ă de lapovlţă şl nin­ lui despre conducerea ştiinţi­ prezentări de cărţi în marea
început promiţător caje a fost corduri în muncă, realizînd de­ se va Introduce şi la mina m ineaţa. Corul va fl tem porar soare. Vlntul va sufla slab fică a societăţii, pentru a face majoritate a librăriilor hune- (Continuare în pagina a 2-a)
acoperit. Precipitaţii slabe sub
din vest.
Tem peratura uşor
pregătit din vreme. păşiri de plan care se ridică Deva. Conducerea exploatării form ă de lapovlţă şi ninsoa­ variabilă. Minimele vor osci­ din flecare cetăţean tînăr un
re. Vlntul va sufla slab din
Rezultatele obţinute acum pînă aproape de 40 la sută. miniere a organizat cursuri de vest. Tem peraturile minime la Intre m inus 3 şl minus 5 participant activ la aplicarea în
grade, Iar maximele Intre 2 şl
sînt nu numai efectele hărnici­ calificare pentru mineri, aju­ vor oscila Intre minus 2 şl 8 3 grade. Ceaţă locală. viaţă a programului partidu­
ei minereşti, dar şi roadele u­ tori de mineri şi artificieri, iar lui nostru trebuie să pregătim
nor măsuri care s-au lnitiat în în curînd se deschide un curs
ultimele luni. După mal multe Demaraj optim de calificare la locul de mun­
greutăţi care s-au ivit anul tre­ că. U.W
cut, minerii deveni şi-au re­ — Ne preocupă foarte mult
glat mai bine pulsul munch şi, producţiei din 1972 pregătirea oamenilor — ne-a SECVENŢE INTERNAŢIONALE
în luna decembrie, au realizat declarat inginerul Ioan Rusu, Curier ■ Cinema ■ Radio ■ ÎV.
cea mai mare producţie. Acest secretarul comitetului de par­ . * . «:
lucru a fost o verificare utilă Recordurile despre care ne-a tid. Vrem ca toţi salariaţii ex­
a potenţialului cu care trebuie vorbit tovarăşul director con­ ploatării noastre să aibă o a- Un nou candidat democrat CUBA 7972. declarat
să se intre în cel de al doilea stituie, în esenţă, verificarea titudlne corectă faţă de muncă anul întrecerii
an al cincinalului şl un prolog practică a unul complex de şl viaţă şl să înţeleagă că îm­
la succesele care se pregătesc. măsuri care s-au luat pentru preună răspundem de soarta la preşedinţia S.U.A. socialiste
Dintr-un sumar dialog, realizat anul 1972 şl chiar pentru anii producţiei. Pentru acest lucru
în aceste prime zile de ianua­ următori. La indicaţia cadrelor am dezvoltat munca politică de HAVANA 5. — Corespon­
rie, am reţinut că toţi mine­ tehnice, anul trecut mai multe la om la om, Iar în cadrul adu­ WASHINGTON 5 (Ager- război, a spus Muskie, în dentul Agerpres, Victor Sta-
rii, tehnicienii şi inginerii mi­ brigăzi au folosit metoda de nărilor de partid s-a insistat pres). — In cadrul unei de­ mate, transmite: La propu­
nei sînt hotărîţi să-şi realize­ lucru în subetaje cu surpare, mai mult asupra marelui rol pe claraţii televizate, senatorul schimb acesta a devenit en­ nerea Centralei sindicatelor
ze în mod exemplar sarcinile care a condus la realizarea u­ care-I au comuniştii în condu­ Edmund Muskie şi-a anunţai demic... Ni s-a promis stabi­ oamenilor muncii, a Uniunii
de plan din acest an. nor randamente de 7-9 tone pe cerea activităţii economice. litate economică, dar nivelul Tinerilor Comunişti, a comi­
— In adunările în care am post şi a oferit şi alte avanta­ oficial candidatura la obţi­ inflaţiei s-a ridicat la 6 la tetelor pentru apărarea revo­
In ultima vreme s-a organi­
dezbătut cifrele de plan — je. Pe baza unui amplu studiu, zat mai bine activitatea pen­ nerea învestiturii Partidului luţiei şi a altor organizaţii
spunea tovarăşul Teofil Creme- metoda amintită va fi mult ex­ democrat în . alegerile prezi­ sută, şomajul înregistrează de masă, anul 1972 a fost de­
naşiu, directorul exploatării — tinsă. In acest sens s-au asigu­ tru rezolvarea propunerilor a­ denţiale din noiembrie a.c. un procent asemănător, în clarat, In Cuba, „Anul Între­
mulţi mineri şi-au luat frumoa­ rat şi vor mai fi procurate per­ dresate organizaţiilor de par­ vreme ce balanţa de plăţi es­ cerii socialiste".
se angajamente şi au dat asi­ foratoare corespunzătoare pen­ tid sau conducerii administra­ Evocînd politica S.U.A. în te puternic dezechilibrată, iar „In acest fel — scrie zia­
tive şi s-a insistat pentru popu­
gurări că vor obţine randa­ tru găuri lungi, au fost îmbu- larizarea politicii partidului Asia de sud-est, senatorul rul „Granma“ — se va ac­
mente mal mari decît pînă a­ nălaţite condiţiile de transport nostru, a documentelor care democrat a subliniat că gu­ ţara noastră a trebuit să con­ centua şi mai mult rolul pri­
şi s-au instruit oamenii.
cum. vernul american duce un răz­ simtă la o devalorizare for­ mordial pe care trebuie să-l
— Am observat că începutul Preocupările pentru creşte­ s-au elaborat. Măsurile luate ţată a dolarului", a subliniat aibă în societatea noastră în­
este promiţător. Credeţi că se rea producţiei şi a productivi­ de organizaţiile de partid com­ boi nedrept în Indochina, pe el, evidenţiind, astfel, re­ trecerea socialistă ca metodă
va menţine acest ritm ? tăţii muncii au ca tintă si al­ pletează şirul altor preocupări care majoritatea cetăţenilor de a impulsiona participarea
— Poate că nu-i bine să an­ te obiective de strictă necesi­ care converg spre acelaşi obi- ţării l-au condamnat de la percusiunile războiului din conştientă a maselor la în­
ticipez. Pot spune însă că tate. La uzina de preparare va bun început. „Ni s-a promis Vietnam asupra situaţiei in­ deplinirea sarcinilor economi­
Ttnârul rectificator Ion Chişcă, de la Fabrica dc stiipl hidraulici
ne-am pregătit cu răspundere fi montată anul acesta o nouă DAN CIMPEANU că se va pune capăt acestui terne din S.U.A. ce, politice şi social-cullura- din Vulcan, ostc unul dintre fruntaşii In muncă ai fabricii.
le.
pentru producţia anului 1972 moară cu o capacitate de circa Foto: I. LICIU
şl scontăm r«ultate bune. 500 tone pe zi, Iar la morile (Continuare în pag. a 2-a)