Page 5 - Drumul_socialismului_1973_01

Stsiipteca iWunícfpiuíu;

Proletari din toate fările. unifl-vă!

Echipament tehnic succese în producţie: în in­
tervalul 1—3 ianuarie s-au
după concepte proprii realizat, peste prevederile pla­
nului 50 tone but-adienă, 20
In scopul transpunerii în tone cauciuc sintetic şi alte
practică a indicaţiilor date de produse.
secretarul general al partidu­
lui, unităţile de cercetări, pro­ Apariţii editoriale
iectări şi uzinele de speciali­
tate din Ministerul Economiei
Forestiere şi Materialelor de Librăriile bucureştene şi din
Construcţii au asimilat, după ţară vor primi curînd ultime­
concepte proprii, mai bine de le apariţii editoriale, ilustrînd
90 la sută din echipamentul toate genurile de carte, de ^ la
tehnic necesar deschiderii în literatura beletristică, ştiinţifi­
primăvară a platformelor de că sau tehnică, la volumele
preindustrializare. Introduce­ de artă românească şi univer­
rea acestei tehnologii avansa­ sală.
te va permite eliminarea lu­ Monumentala lucrare semna­
crărilor pregătitoare, costisi­ tă de Virgil Vătăşianu „Isto­
toare şi îndelungate, scoaterea ria artei europene — Arta în
rapidă şi fără pierd'eri a ma­ perioada Renaşterii", care a
sei lemnoase din păduri. văzut lumina tiparului la E-
întreprinderile de la Reghin, ditura Meridiane, constituie o
Braşov, Piatra Neamţ, Baia con.tribuţie românească apre­
Mare, Cluj, Miercurea Ciuc şi ciată în domeniul teoriei, cri­
ANUL XXV Nr. 5 594 VINERI 5 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI altele au realizat circa 2 000 ticii şi istoriei artei univer­
de piese, utilaje şi instalaţii. sale.
Nomenclatorul acestor unităţi „Pictura românească în i-
inserează, printre altele, fe- magini", studiu de sinteză în­
răstraie mecanice, tocătoare tocmit de Dan Grigorescu, Va-
mobile, mototrolii, containere, sile Drăguţ, Marin Mihalache
Cu aceleaşi, funiculare de diferite capaci­ şi Vasile Florea. apărut pînă
tăţi, autotrenuri şi tractoare
acum în limbile română, fran­
care pot executa o gamă lar­ ceză, engleză, germană şi ru­
gă- de lucrări în exploatări şi să îşi propune ca, prin cele
capacităţi, un construcţii forestiere. Numai peste 1 000 de reproduceri să
prin utilizarea funicularuluî- prezinte, de astă dată, citito­
tractor pentru scosul lemnului rilor de limba maghiară, prin­
spor de din masivele muntoase — a- cipalele momente şi persona­
gregat realizat de colectivul
de muncă de la C.E.I.L. Bra­ lităţi ale picturii noastre din
diverse epoci.
şov —- se obţine o creştere
producţie de de trei ori a productivităţii Sub redacţia lui Cezar Lă-
muncii. zărescu, Editura Meridiane a
scos de curînd de sub tipar
Specialiştii apreciază că o amplă lucrare „Arhitectura
2 milioane lei orin generalizarea acestui sis­ românească în imagini". Stu­
tem avansat de lucru, indicele
(n cinstea C de utilizare a masei lemnoase diul prezintă etapele mai im­
portante ale evoluţiei acestei
La (am'moareie bluming- BlRCEA. Colectivului va creşte de la 86 la 93 Ia arte, personalităţile care prin
de la I.M.C. Bîrcea îi sută, iar valoarea produselor creaţia lor i-au deschis noi
revin în acest an sar­ rezultate dintr-un metru cub perspecitve.
semiiabricaîe de la Hunedoara cini de plan mobiliza­ de lemn va creşte cu 23 de In domeniul beletristicii u-
lei. De asemenea, se, estimea­
judeţene d trimestru din acest an ză că prin înfiinţarea unor a- niversale, Editura Univers o-
toare. Numai în primul
feră cititorilor creaţii aparţi-
semenea platforme, pe lingă
sporul de producţie, ob­
Depăşirile planului zilnic - ţinut cu aceleaşi capaci­ fiecare combinat, se va .putea nînd celor mai diverse genuri
şi epoci, de la literatura anti­
valorifica anual o cantitate de
tăţi, va fi mai mare cu'
peste 2 milioane lei fa­ crengi din care se vor obţine chităţii — „Tristele şi Ponti­
cele“ de Ovidiu, ediţie bogat
ţă de trimestrul IV ai 400 000 tone plăci aglomerate ilustrată de Mircea Dumitres-
din lemn.
intr-o dinamică ascendentă Sectorul II în frunte Flux nou de transport anului trecut. In aceste Premiera industrială Naum — pînă la literatura
cu, în traducerea lui Teodor
condiţii, s-a trecut la j
pregătirea temeinică a
producţiei, urmărindu-se a petrochimiştilor contemporaneităţii : „Amintiri
de la curtea cu juri şi Se­
VULCAN. întrecerea minerilor de la PAROŞENI. Pentru a asigura condiţii îmbunătăţirea aprovizio­ chestrata din Poitiers" de An-
Un fapt de semnificaţie ma­ tiv. Situaţia primelor 3 zile din Vulcan pentru îndeplinirea exemplară a optime de transport al cărbunelui din aba­ nării tehnico-materiale, dre Gide sau studiul lui Rene
joră : în primele trei zile ale ianuarie vorbeşte de la sine. planului pe 1973 s-a declanşat cu vigoa­ taje spre suprafaţă, un colectiv de lăcătuşi folosirea intensivă a ca­ Petrochimiştii din Borzeşti Girard intitulat „Minciuna ro­
anului 1973 toate laminoare- La bluminguri, planul fiecă­ re încă din prima zi de lucni a noului an. şi electricieni de la mina Paroşeni a de­ pacităţilor productive şi au început anul 1973 cu o mantică şi adevărul romantic",
le de la Hunedoara — în con­ rei zile a fost nu numai în­ In acest scop, brigăzile din abataje şi-au pus eforturi deosebite pentru îmbunătăţi­ a timpului de lucru, premieră industrială: realiza­ celebru în critica franceză de
diţiile unor sarcini mobiliza­ deplinit exemplar, ci şi depă­ propus să folosească integral timpul de rea fluxului de transport în subteran. creşterea productivităţii rea primelor tone de cauciuc după război, remarcabil co­
toare — au depăşit cu regula­ şit în mod crescîrid. Astfel, la lucru şi utilajele, să asigure extracţia rit­ In zilele de 1 şi 2 ianuarie, lăcătuşii muncii prin organizarea sintetic de tip „Carom-60". mentariu al principalelor va­
ritate prevederile zilnice de bluming, dacă la 1 ianuarie mică a cărbunelui, prin creşterea randa­ Ianoş Demeter, Eugen Micloş, Francisc superioară a lucrului. Tehnologia de fabricaţie a lori ale romanului modern.
plan, s-au încadrat în pro­ aveam o depăşire de 173 de mentelor. Lucaci, Alexandru Marton şi electricienii Urmare a acestor mă­ noului produs cu un conţinu! Tot din literatura franceză a
gramele sortimentale, creînd tone, la 3 ianuarie ea s-a ri­ Prima zi de întrecere din adîncurile Vicl­ suri, producţia a demarat ridicat de stiren a fost ela­ apărut cu prilejul împlinirii a
condiţii pentru livrarea ritmi­ dicat la 210 tone. După nu­ eanului a adus la lumină primii fruntaşi. Constantin Truşchici, Ion Cămăruţă şi bine în noul an. După borată de specialiştii uzinei. 375 de ani de la naşterea a-
că a laminatelor spre benefi­ mai trei zile, deci, plusul de Ei sînt minerii din brigăzile conduse de Gheorghe Roşea au înlocuit o bandă trans­ primele trei zile, preve­ Proprietăţile noului cauciuc
ciarii din ţară şi la export. producţie este de aproape 550 Vespasian Cătană şi Dumitru Milea, care portoare în lungime de 300 metri, care derile la cahle de tera­ sînt superioare sortimentelor batelui Prevost, o nouă edi­
face legătura cu abatajele sectoarelor I şi
Desigur, meritul prinoipal de tone. Asemănătoare este au extras peste plan însemnate cantităţi cotă sînt depăşite cu 3,5 fabricate pînă acum, sub as­ ţie a romanului său „Manon
pentru acest prim succes din ascensiunea realizărilor la de cărbune. Datorită acestui fapt, sectorul II. Totodată, transportorul a fost dotat cu la sută, iar la vată mi­ pectul rezistenţei, durităţii şi Lescaut", intr-o prezentare
'73 revine fiecărui colectiv de „750". De la 38 de tone ţa- II al minei a raportat în plus faţă de un covor de cauciuc de lăţime sporită, nerală cu 2,5 la sută. elasticităţii. grafică realizată de Octav Gri­
iaminatori, se datorează an­ gl,e peste plan obţinute în prevederi aproape 50 de tone de cărbune, ceea ce permite o evacuare mai rapidă a Rezultate asemănătoare început sub bune auspicii, gorescu.
samblului de măsuri. întreprin­ prima zi a anului, depăşirea devenind sector fruntaş pe exploatare. cărbunelui din abataje. s-au obţinut şi la cele­ noul an a adus şi primele (Agerpres)
se de conducerea combinatu­ a urcat la 300 tone, cumulind
lui siderurgic de creare a con­ pe cele 3 zile 538 de tone lalte sortimente. Succe­
diţiilor necesare bunei desfă­ în plus. Calitativ vorbind, si­ sul se datorează în prin­
şurări a producţiei pe între­ tuaţia este, de asemenea, bu­ cipal fruntaşilor între­
gul flux al metalului. < nă. Programul de laminare s-a în fiecare zi, prinderii, printre care E- Prelungirea contractelor de închiriere
Incontestabil este insă că respectat integral, punîndu-se milian Duma, topitor,
demarajul, calificat foarte la dispoziţia laminoarelor fi- pentru suprafeţele locative cu destinaţia
bun, al laminoarelor, este ur­ nisoarei sortimentele cerute de Teodor Mariş, şef de
marea efortului, deosebit de blumuri şi ţagle de relamina- cantităţi suplimentare brigadă, Sebeştein Ca- de locuinţe, pînă la 1 ianuarie 1978
rodnic depus de muncitorii, re. Şi din punct de vedere al rol, muncitor preparator,
maiştrii- şi inginerii de la blu- consumului de metal se ac­ Nagy Ludovic, şef de
mingurile „1300", „1000" şi la­ ţionează bine. Faptul că ma­ de minereu extras brigadă şi Ştefan An- Prin Decret al Consiliului locative cu destinaţia de lo­
minorul „750", care în aceste şina de flamat în flux cu oxi­ de Stat al Republicii Socialis­ cuinţe, indiferent de proprie­
zile alimentează ritrfiic şi în gen de la „1300" funcţionează drieşu, strungar. te România, contractele de în­ tar, existente la data de 1 ia­
sortimentul necesar cantităţile normal asigură o calitate su­ chiriere privind suprafeţele nuarie 1973, se prelungesc de
corespunzătoare de semifabri­ perioară şi un consum mai re­ Asigurarea unui ritm sus­ luăm din vreme toate măsu­ bune, ele depăşind sarcinile drept, pînă la 1 ianuarie 1978.
cate. Cu alte cuvinte, ritmul dus de metal la celelalte la­ ţinut, constant şi intens al rile necesare — ne-a spus de plan la minereu extras
şi calitatea producţiei la blu- minoare. extracţiei de minereu repre­ tovarăşul Cosma Culcea, se­ cu 2 la sută. Cel mai bine
minguri şi la „750" au impri­ Aşadar, ritmicitatea şi cali­ zintă pentru colectivul I.M. cretarul comitetului de par­ se lucrează la sectorul IV
mat un ritm alert procesului tatea activităţii la bluminguri Hunedoara un imperativ ma­ tid de la E.M. Teliuc. Sar­ Teliuc est şi la sectorul II.
de producţie la lamioarele se prezintă la nivelul cerinţe­ jor, de a cărui îndeplinire cinile de plan zilnice sînt La această realizare frumoa­
„650", de sîrmă, profile fine, lor şi exigenţelor sporite din depinde hotărîtor realizarea cunoscute de către fiecare să au contribuit mult şi ca­
mijlocii şi benzi. Cum. şi în acest an. Vorbind despre mo­ sarcinilor ce revin colecti­ brigadă. Prin discuţiile orga­ drele tehnice, dintre care
ce fel se realizează această dul cum se acţionează pen­ vului din documentele ple­ nizate cu oamenii în abata­ trebuie menţionaţi tovarăşii
ritmicitate, în ce constă ea ? tru realizarea acestui dezide­ narei C.C. al P.C.R. din. no­ je sau în carieră s-a stabilit Nicolae Ştefan, Francisc He-
— Sub cele mai importan­ rat, tovarăşul Gheorghe Şer- iembrie anul trecut. ce este necesar să se asigu­ gheduş, Petre Beldeanu şi
te raporturi - ne-a declarat ban. tehnician, secretarul co­ — Tocmai pentru că mun­ re pentru ca ei să-şi facă Mircea Crişan, care au dat
tovarăşul loan Diaconescu, e- mitetului de partid din secţie, citorii, maiştrii şi inginerii planul în bune con d iţi uni. tot ajutorul la demararea
conomistul secţiei bluming- ne-a relatat : de la mina noastră au înţe­ Intre altele, am insistat pen­ producţiei.
tru pregătirea locurilor de
les acest lucru, deosebit de începutul bun îl vom con­
semifabricate. In primul rind, muncă, aprovizionarea cu tinua, în aşa fel ca la apro­
din punct de vedere cantita­ (Continuare în pag. a 2-a) însemnat pentru îndeplinirea materiale, revizia utilajelor. piata Conferinţă judeţeană de
cincinalului înainte de ter­ Comuniştii din cadrul ex­ partid să putem raporta de­
men, ne-a determinat ' să ploatării au desfăşurat şi păşirea planului la extracţia
desfăşoară o intensă muncă de minereu la Teliuc.
politică în rîndul minerilor,
pentru a-i determina să se — Acest angajament îl
angajeze ca în fiecare zi din putem generaliza pe ansam­
acest an să extragă cantităţi blul întreprinderii — ne-a
suplimentare de minereu de comunicat tovarăşul ing. Ni­
bună calitate. colae Zăvoianu, directorul Rcglorii Iosif Cocoş şi loan Berian, ac la atelierul automatizări şi tehnică al Uzinei chimice
general al I. M. Hunedoara, Orăştie, execută cu multă conştiinciozitate şi răspundere operaţiunile ce le sint încredinţate.
Apelurilor organizaţiei de Deşi avem unele greutăţi, în
partid le-au răspuns nume­ special la Ghelar, pe ansam­
roase brigăzi de mineri. blu planul primului trimes­
Chiar din prima zi din '73 tru îl vom realiza ritmic, sub
s-au prezentat la lucru cu toate aspectele.
hotărîrea de a-şi îndeplini In acest sens s-au luat La Ci.P. Foit s-au obţinut 6081 kg porumb boabe la hectar
şi depăşi ritmic sarcinile bri­ măsuri tehnice şi organiza­
găzile conduse de minerii torice pe toate planurile.
Cred însă că cel mai impor­
Sandu Safta, Aurel Marin- tant lucru este faptul că mi­ Acordul global—
caş, Anton Munteanu şi al­ nerii noştri sînt foarte ho-
ţii. Din ziua de 3 ianuarie, tărîţi să-şi facă datoria, să
toate formaţiile sînt prezen­ facă totul pentru ca sarci­ în sporirea
nile şi angajamentele pe
te la lucru cu efectivele
1973 să le realizăm inte­
complete. Pot spune că, deşi
gral.
au fost zile de început de Cultură de bază în structu­ tiv retribuirea muncii în acord cantitatea de porumb obţinută
ra producţiei cooperativei a- global. de pe suprafaţa ce s-a repar­
an, producţiile realizate sînt T. ARDELEANU gricole din Foit, porumbul s-a Potrivit devizelor de lucrări tizat In acord global, coopera­
bucurat în anul trecut de o întocmite, s-a stabilit că pen­ torii s-au străduit să efectueze
atenţie deosebită din partea tru fiecare hectar sînt nece­ lucrările de întreţinere, res­
conducerii unităţii şi a fiecă­ sare cîte 24 de norme conven­ pectiv praşilele, la timp şi de
In pagina a Il-a rui cooperator. Eforturile de­ ţionale, revenind cîte 8 nor­ calitate, să asigure o densitate
puse pentru a aplica tehnolo­ me pe o tonă de porumb boa­ corespunzătoare de plante ia
giile' înaintate s-au concreti­ be ; valoarea manoperei pe hectar. In medie, pe braţ de
tona de produs fiind de 136
Forţa şi competenţa organizaţiei zat în obţinerea unei recolte lei. Pentru depăşirea planului, muncă au revenit cîte 0,35 ha,
medii de 6 081 kg boabe la
hectar, depăşindu-se cu 3 081 adunarea generală a coopera­ unele familii angajîndu-se în­
de partid — factori determinanţi kg prevederile planului. Pu- torilor a hotărît să se acorde să să lucreze suprafeţe mai
nînd în balanţă factorii care ca retribuţie 30-50 la sută din IOAN FRĂJILĂ
în realizarea ritmică a sarcinilor au decis soarta producţiei, re­ producţia suplimentară reali­ inglner-şef
iese că, pe lîngă mecanizare zată. la C.A.P. Foit
Pupitrul de comandă, a sistemului de optimizare a debitării ţaglelor. de plan şi fertilizare, un aport decisiv Cunoscînd că fiecare este
l-a avut cointeresarea mate­ retribuit în funcţie de „ceea
rială a cooperatorilor, respec­ ce aduce la cîntar", deci după (Continuare In pag. a 2-a)

creaţiei
popu­
ACŢIUNI POLITICO- drumare a a mişcării artisti­ apei captate prin lacul de PE TRASEELE videnţiaţi; la Bucureşti — noi magazine săteşlj. Prin
şi
lare
acumulare, in scopul trans­
!n pagina a ill-a EDUCATIVE IN RINDUL ce de masă. formării ei în apă potabi­ VACANŢEI comandanţi ai comanda­ contribuţia in muncă şi in
mentelor comunale.
membrilor
coopera­
bani
a
SALARIAŢILOR Culegerea — întocmită şi lă. Capacitatea de tratare
redactată de profesorii se ridică la 260 1/secundă. Numeroşi pionieri din ju­ tivei de consum s-au con­
DIN COMERŢ Constandin Clemente şi deţ s-au întîlnit, în acest CONTRACTĂRI struit noi magazine săteşti
Aurelian Sîrbu, ilustraţiile SCHIMB început de an, în taberele DE ANIMALE in satele Sulighete, Fornă-
de instruire şi odihnă or­
semnate
Ecaterina
de
Azi, la orele 13, în sala
© Filmul politic la Clubului sindicatelor din Schwartz — conţine aproa­ DE EXPERIENŢA ganizate în judeţ şi în ţa­ în In plină desfăşurare este die, Boholt şi Chişcădaga.
comuna
Burjuc
ac­
ră. La Vata de Jos a în­
Deva, va avea loc o ac­
pe 800 de creaţii folclo­
ţiune politico-educativă, rice. Duminică, în localitatea ceput un interesant schimb ţiunea de contractare a
rezervată lucrătorilor din Densuş, va avea loc un de experienţă cu membrii animalelor. Ţăranii din sa­ VREMEA
locul de muncă prezentată tema : „Ansam­ li CAPACITĂŢI NOI schimb de experienţă cu expediţiilor şi „Cutezătorii". tele^ acestei de avantajele Pentru 24 ore
comune,
con-
reţeaua
comercială.
Va
Brad
La
Cîmpulung
vingmdu-se
blu de norme şi principii DE TRATARE CHIMICA secretarii comitetelor co­ Muscel se întilnesc coman­ de care se bucură contrac­
munale ale U.T.C. din ju­
danţi
locţiitori,
de
tanţii de animale din par­
unităţi,
compor­
şi
ale
educaţiei
9 S p o r t tării comuniste“. A APEI POTABILE deţ. Organizat experienţă Comi­ membri ai locţiitori şi tea statului, contracte încheiat Cerul va fi mai mult no-
de
uşor.
se
Vremea
răceşte
comandamente­
au
U.T.C..
al
tetul
judeţean
orăşeneşti
lor
comunale,
pînă
pen­
acum
de
schimbul
are
municipale,
ai
tru 50 capete bovine şi 30
generală
Sistematizarea
CULEGERE DE
„Experienţa
co­
ju­
alimentării cu apă a loca­ a ca temă comunal Densuş preşedinţilor consiliului munici­ capete porcine. ros, favorabil ninsorilor
slabe. Vîntul va sufla po­
mitetului
consiliilor
FOLCLOR HUNEDOREAN
deţean,
lităţilor
cuprin­
Văii
Jiului
® Vă răspundem A apărut recent de sub de şi lucrările de la com­ al U.T.C, în domeniul ac­ pale şi orăşeneşti. In sta­ ¡N CONSTRUCŢIE - trivit din sud-vesri Tempe­
tivităţii
voluntar-patriotice
s-au
Geoagiu-Băi
ţiunea
va
fi
minimă
plexul hidrotehnic şi turis­
ratura
cu­
tipar volumul „Strigături tic Valea de Peşti. Aici, în şi al muncii cultural-edu­ strîns membri ai formaţii­ NOI MAGAZINE prinsă între minus 6 şi
judeţ;
la
din
din Hunedoara", sub egida cadrul respectivelor lucrări cative de masă în rîndul lor artistice comandanţi de SĂTEŞTI minus 2 grade, iar maxi­
la întrebare Comitetului judeţean pen­ de sistematizare, a o sta­ tineretului din mediul ru­ unităţi din mediul rural ; In satele comunei Şoi- ma între 1 şi 3 grade. Di­
Haţeg
—
fost
în
funcţiune
pusă
tru cultură şi educaţie so­
cialistă şi Centrului de ln- ţie de tratare chimică a ral". la Moneasa — pionieri e- muş se află în construcţie mineaţa, ceaţă.
__ J