Page 9 - Drumul_socialismului_1973_01

Proletari din toate iărlle, unlfi-vă I
Rezultatele întrecerii in acţiunea

ie înfrumuseţare si buna

i i

gospodărirea localităţilor pe 1972

Inscriindu-se în contextul ra ; Premiul III — municipiu­
general al preocupărilor în­ lui Timişoara, judeţul Timiş.
tregului nostru popor pentru In afara acestor municipii,
înflorirea continuă a Români­ clasate pe primele trei locuri,
ei socialiste, activitatea des­ au mai obţinut rezultate bune,
făşurată pentru înfrumuseţarea clasîndu-se în ordine pe locu­
şi buna gospodărire a locali­ rile următoare şi municipiile
tăţilor s-a încheiat şi anul Drobeta Turnu Severin, Arad,
acesta cu rezultate rodnice. Piatra Neamţ. Galaţi, Baia
Valoarea lucrărilor executate Mare, Ploieşti şi Craiova.
prin muncă patriotică a locui­ b. Municipii cu populaţie
torilor municipiilor, oraşelor sub 50 000 locuitori
şi comunelor a fost de 6,7 mi­
liarde lei, cu 1,2 miliarde lei Premiul I — municipiului
mai mult decît realizările a- Gh. Gheorghiu-Dej, judeţul
nului 1971, Bacău; Premiul II — munici­
piului Suceava, judeţul Sucea­
Analizînd rezultatele obţi­ va; Premiul III — municipiu­
ANUL XXV Nr. 5 595 SIMBĂTĂ 6 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nute în tot cursul anului 1972, lui Călăraşi, judeţul Ialomiţa.
Comjsia centrală pentru urmă­
rirea şi îndrumarea întrecerii Au mai obţinut rezultate
patriotice a hotărît acordarea bune, clasîndu-se în ordine
următoarelor premii şi menţi­ pe locurile următoare şi mu­
uni municipiilor şi oraşelor nicipiile Giurgiu, Tirqovişte,
Roman. Lugoj şi Tecuci.
fruntaşe pe ţară în acţiunea
1973 —an hotărîfor în realizarea cincinalului înainte de termen ÎN PAGINA Ă III-A de înfrumuseţare şi buna lor c. Oraşe cu populaţie peste
gospodărire. 10 000 locuitori
R I T M U R I a. Municipii cu populaţie Premiul I — oraşului Urz.i-
peste 50 000 locuitori ceni, judeţul Ilfov; premiul II
Premiul I — municipiului — oraşului Fălticeni, judeţul
HUNEDORENE Reşiţa, judeţul Caraş-Severin; Suceava; premiul Iii — ora-
Premiul II — municipiului
Hunedoara, judeţul Hunedoa- (Continuare in pag. a 4-a)

In întreprinderile din Praştie
Bilanţul rodnic cu care

oamenii muncii hunedoreni Demaraj optim spre Cum acţionaţi pentru sporlrla efectivului

au încheiat anul 1972 de animale şi a producţiei de lapte, carne, iînă?
cotele maximale ale planului

Temelie trainică Vom fructifica din plin rezervele de sporire

© „La sfîrşitul acestui an vom avea export !“ (loan Probsdorfer, directorul a efectivelor şi a producţiei animaliere
înfăptuirii cu succes a un ayans de 3 luni, în timp, şi de 60 mi­ Fabricii „Vidra" Orăştie).
lioane, valoric, faţă de prevederile cin­ © „Vom realiza o producţie de masă In Raportul prezentat de secretarul general In scopul susţinerii acţiunilor iniţiate pentru
cinalului !“ (Gheorghe Vaier, directorul lemnoasă mai mare, sortimente fizice al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la îndeplinirea exemplară a obiectivelor ce stau
prevederilor noului an U.C. Orăştie). calitate superioară !“ (ioachim Dănilă, Conferinţa Naţională a partidului din 19-21 iu­ in faţa unităţilor agricole privind dezvoltarea
nominalizate mai multe, mai diverse, de
sectorului zootehnic şi ridicarea ponderii zoo­
lie 1972 - subliniind necesitatea sporirii apor­
@ „Sîntem mai bine pregătiţi ca ori-
cînd. Vom fi printre primii din judeţ ca­ şeful serviciului exploatare de la U.E.I.L. tului agriculturii la progresul rapid al econo­ tehniei in ansamblul producţiei şi a veniturilor
In aceste zile de plenarS angajare a forţelor muncito­ miei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai realizate din agricultură, redacţia ziarului nos­
reşti ale judeţului în bătălia pentru realizarea ritmică, re ne vom realiza sarcinile anuale la Orăştie). al poporului - se arată că una din orientările tru a iniţiat această rubrică permanentă, care
la eficienţă înaltă a sarcinilor maximale pe 1975 — an de bază va fi dezvoltarea prioritară a zooteh­ îşi propune să dezbată probleme ce vizează
hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­ niei, astfel ca ponderea producţiei animaliere creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere,
men — s-a încheiat bilanţul activităţii desfăşurate de Am trecut zilele acestea voac de la proclamarea Re- fapt, lucram în contul acestui in totalul producţiei agricole să depăşească 50 să efectueze un larg schimb de experienţă şi să
oamenii muncii hunedoreni în anul trecut. Marea în­ prin cele trei întreprinderi de publicii. an, ştiut fiind că la 10 de­ la sută. In acest scop, efectivele de animale ur­ urmărească modul cum se aplică această ex­
trecere socialistă din 1972, consacrată Conferinţei Na­ frunte ale Orăştiei. Colective­ — Am demarat bine în 1973 cembrie anul trecut ne-am mează să crească pînă în 1990 la 9-10 milioa­ perienţă in cooperativele agricole de producţie
ţionale a partidului şi glorioasei aniversări a 25 de le de muncă ale acestora, a- — spunea tovarăşul Gheor­ îndeplinit planul anual. ne bovine, 18-20 milioane porcine şi 18-20 mi­ din judeţ. INVITĂM PE ACEASTĂ CALE CON­
ani de la proclamarea Republicii, a determinat şi în vînd în primele rînduri co­ ghe Vaier, directorul U.C. O- Ne preocupăm cu toată răs­ lioane ovine. DUCERILE UNITĂŢILOR, CADRELE DE SPECIA­
unităţile economice din judeţul Hunedoara o intensă muniştii, au păşit în noul an răştie. La sfîrşitul acestui an punderea şi atenţia de creşte­ Dispunînd de peste 250 000 hectare ocupate LIST! SI COOPERÂTORII CRESCĂTORI DE ANI­
efervescenţă creatoare, a generat iniţiative muncito­ al cincinalului — pe bună vom avea un avans de trei rea indicilor de utilizare a de pajişti naturale şi cultivind anual peste 15 MALE 'SA PARTICIPE LA DEZBATEREA PROBLE­
reşti de valoare şi semnificaţie majore, a dat un pu­ dreptate numit an holăritor — luni, în timp, şi de 60 mi­ maşinilor-unelte. Avem certi­ la sută din suprafaţa arabilă cu plante de nu­ MELOR CE LE RIDICĂ DEZVOLTAREA ZOOTEH­
ternic avînt muncii pline de abnegaţie şi responsabi­ cu realizări de bun augur. Am lioane lei, valoric, lata de tudinea că acest indice va a- treţ, judeţului nostru ii revine sarcina să contri­ NIEI, SĂ-SI EXPRIME EXPERIENŢA PROPRIE, SĂ
litate a zeci de mii de muncitori, maiştri, tehnicieni notat fluxul unanim al entu- prevederile cincinalului. Pla­ junge pînă la sfîrşitul anului buie mai substanţial la finalizarea obiectivelor CRITICE ASPECTELE NEGATIVE, SĂ RELEVE MO­
şi ingineri din toate sferele activităţii economice. ziasmului oamenilor de a se nul pe acest an l-am eşalonat la peste 80 ia sută, numai a- cu care sînt confruntaţi lucrătorii din agricultu­ DUL CUM SE APLICĂ TEHNOLOGIILE ÎNAIN­
Chemarea secretarului general al partidului, tova­ depăşi pe sine, de a munci şi judicios pe zile, luni. trirnes- ceastă creştere considerabilă, ră. Dealtfel, se prevede ca, in anul viitor, faţă TATE, CE MĂSURI SE ÎNTREPRIND IN VEDE­
răşul Nicolae Ceauşescu, de a acţiona „Mai iute, mai acţibnă cil' fermitcftba pe cafe" ' Tire, pe secţii, ^cinmbun ' ■’Şl făţă' db" 's'iWăTran'CttfalâV ăâîgir- de 1971, in cooperativele agricole efectivele să REA PERMANENTIZĂRII ÎNGRIJITORILOR SI RI­
bine, mai eficient!“ în vederea îndeplinirii cincinalu­ ne-au inspirat-o tuturor în­ echipe. Toată producţia esl.e rînd o depăşire a produc­ sporească cu 4 500 capete la bovine şi 7 000 DICĂRII CALIFICĂRII LOR PROFESIONALE, ASI­
lui înainte de termen, s-a înrădăcinat adine în rîndul demnurile secretarului gene­ nominalizată, avem contracte ţiei cu 6 milioane lei. ovine, iar livrările la fondul de stat cresc cu 60 GURĂRII UNEI BOGATE BAZE FURAJERE, OR­
tuturor colectivelor de muncă. Sub conducerea orga­ ral al partidului la recenta încheiate, garanţii sigure de Nucleul de peste 800 de co­ la sută la producţia de lapte şi cu 30 la sută GANIZĂRII JUDICIOASE A ACTIVITĂŢII IN FER­
nelor şi organizaţiilor de partid, acestea s-au angajat plenară a C.C. al P.C.R. şi cu desfacere. Nivelul planului munişti de la U.C. Orăştie, la producţia de came. De asemenea, este pre­ ME, CREŞTERII PRODUCŢIEI MARFĂ Şl RE­
Sntr-o amplă bătălie pentru folosirea cu randament ocazia sesiunii jubiliare a ce-1 realizăm în aceste zile a ceea ce reprezintă aproape ju­ văzut ca la sfirşitul actualului cincinal, pe total DUCERII COSTULUI PRODUSELOR ANIMALIERE.
maxim a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă Marii Adunări Naţionale, con­ fost asigurat de realizările lu­ mătate din numărul salariaţi­ judeţ, şeptelul să ajungă la 159 500 bovine, Pentru început, cooperatorii din Lăpuşnic ne
şi a timpului de lucru, realizarea suplimentară a unor sacrată împlinirii pătrarului de nii decembrie 1972, cînd, de lor, acţionează aici cu o re­ 303 000 ovine, 139 000 porcine şi 1 185 000 pă­ vorbesc despre rezultatele dobîndite şi expe­
însemnate cantităţi de produse necesare accelerării marcabilă maturitate politică, sări. înfăptuirea acestor sarcini este pe deplin rienţa lor in creşterea animalelor.
progresului economiei naţionale, creşterea productivi­ ideologică şi profesională, în posibilă, avind in vedere baza tehnico-mate-
-k■
tăţii muncii, reducerea consumurilor specifice, a tutu­ numele acestui deziderat ma­ rială existentă, experienţa crescătorilor de ani­ Urmărind transpunerea în viaţă a sarcini­
ror cheltuielilor de producţie, ridicarea rentabilităţii, jor pe care secretarul gene­ male şl hotărirea lor de a valorifica superior lor pe caro conducerea partidului le-a pus
realizarea la termen şi cu eficienţă sporită a progra­ Primele produse spre beneficiari ral al partidului, tovarăşul potenţialul productiv al fiecărei unităţi agricole, in faţa lucrătorilor din agricultură, coopera­
mului de investiţii. Nicolae Ceauşescu,. l-a pus în al tuturor localităţilor judeţului. Condiţiile pen­ torii din Lăpuşnic, sub conducerea organiza­
Sub toate aceste aspecte majore, bilanţul econo­ DEVA. Primele zile din noul rului de circulaţie — mişcare fata noastră a tuturor : reali­ tru realizarea obiectivelor amintite se pregătesc ţiei de partid, s-au preocupat de dezvoltarea
miei hunedoTene se prezintă la cote de prestigiu. an consemnează, alături de Deva raportează primele suc­ zarea cincinalului înainte de de pe acum, organizaţiile de partid, consiliile continuă a sectorului zootehnic, de ridicarea
In anul care a trecut, în industrie s-a obţinut o pro­ eforturile pentru îndeplinirea cese de acest fel. Se remarcă termen ! populare comunale şi conducerile unităţilor a- ponderii lui în structura producţiei şi a veni­
ducţie suplimentară în valoare de 140,3 ihilioane Iei, ritmică a planului de produc­ îndeosebi staţiile C.F.R. Peş- — Deşi planul pe acest an gricole acordind întreaga atenţie gospodăririi turilor realizate de cooperativă. Ca urmare,
datorată in principal creşterii productivităţii muncii ţie, preocuparea colectivelor tiş, unde s-au încărcat şi ex­ prezintă majorări substanţiale judicioase a nutreţurilor, generalizării retribui­ arest sector este reprezentat prin 364 bovine,
peste prevederi cu 1 922 lei pe salariat. Are o deose­ industriale pentru livrarea pediat peste 25 000 tone lami­ faţă de anul 1972 — procentual rii muncii în acord global şi aplicării unor mă­ din care 20 vaci şi juninci, precum . şi
bită însemnătate faptul că în 1972 industria hunedorea- promptă a produselor spre be­ nate, Călan-băi cu 5 500 tone creşterile fiind de 36 la sută suri chibzuite pentru creşterea randamentului la
neficiarii din ţară şi la ex­ cocs de fluidizare şi Hune­ — avem asigurate toate pre­ hectar pe toate suprafeţele destinate producerii
(Continuare in pag. a 2-a) port. doara cu 1 760 tone diverse misele pentru realizarea lui in furajelor. (Continuare in pag. a 2-a)
Unităţile din raza Regulato- produse. bune condiţiuni — preciza to­
varăşul loan Probsdorfer, di­
rectorul Fabricii „Vidra“ O-
răştie. Sîntem mai bine pregă-
Criteriul GH. I. NEGREA rostit de secretarul general al
partidului, tovarăşul Nicolae
creşterii în cinstea C (Continuare in pag. a 2-a) ÎNDEMN Ceauşescu, in mesajul de A-
nul nou, adresat întregului
m popor : „Stă in puterea fiecă­
ruia dintre noi de a realiza
eficienţei - Extracţia de culescu, Eroul Muncii Socia­ pasiune. Reportajul despre ca­ in cele mai bune condiţii pla­
I n tîlni rea cu Nicolae Mâr-
re aminteam nu pomenea
nul pe anul viitor. Convins că
caracteristică judeţene d minereu—zilnic liste din cetatea metalului numele lui Mărculescu. Dar fiecare cetăţean la locul său
Hunedoara, a durat atit cit
eu l-am simţit prezent, l-am
de muncă işi va face pe de­
ne-am strins mîinile, ne-am
citit printre rînduri.
plin datoria, vă doresc din
urat noi succese şi tradiţiona­ Erau, în schimb, amintiţi alţi toată inima, dragi compa­
pesfe prevederi lul „La mulţi ani !". Era în a- oameni de nădejde ai Hune­
dominantă a La Hunedoara a tă o mare însemnătate pen­ angajat cu toate forţele la junul anului nou - 1973, an doarei : furnalişti, oţelari, trioţi, succese cit mai mari în
activitatea co'nsacrată prospe­
tru creşterea producţiei de executarea cit mat grabni­ Minerii de la E.M. Deva au de cumpănă al cincinalului şi maiştri, ingineri. Scria repor­
rităţii patriei, traducerii în
intrat în funcţiune metal. Noua bandă asigură că şi Ia un înalt nivel cali­ păşit în anul 1973 cu hotărî- participasem la o solemnita­ terul: „In primele zile din viaţă a măreţului program e-
activităţii in­ glomerat autofondant de cir­ tativ a lucrărilor de repara­ rea de a realiza ritmic sar­ te prilejuita de aniversarea 1973, toate secţiile de bază laborat de Congresul al X-lea
un spor de producţie de a-
ţii la întreg parcul de ma-
Banda nr. 3 ca 35 la sută anual, ceea ce şini-utilaje care va ii folo­ cinile de plan, de a întîmpi- jubileului Republicii. N-aş pu­ lucrează peste prevederi". Ce al partidului".
n apropiata Conferinţă ju­
poate fi mai semnificativ, mai
tea spune de ce acest mo­
Am văzut şi am simţit in
a
dustriei locale permite alimentarea ritmică sit la executarea lucrărilor deţeană de partid cu însem­ ment, firesc dealtfel între oa­ mobilizator ! acest rodnic început de nou
cu materie primă a noului
dtn campania agricolă de
nate succese în muncă. A-
de aglomerare
Dar, desigur, întîiul număr
furnal de 1 000 mc. primăvară. încă din primele ceastă hotărîre se materiali­ meni care se cunosc, mi-a ră­ din ianuarie al ziarului nu a- an dorinţa nestrămutată a oa­
mas atit de clar în memorie.
HUNEDOARA. Activitatea Noua capacitate de pro­ zile de muncă din noul an zează cu fiecare schimb şi zi Poate căldura strîngerii de ducea veşti numai despre si- menilor muncii din judeţul
productivă, deosebit de rod­ ducţie se remarcă printr-un aclivitatea de reparaţii s-a de lucru din noul an. După mină, poate asprimea palmei derurgiştii Hunedoarei ci şi Hunedoara de a-şi face dato­
Convorbire cu tovarăşul nică a slderurgiştilor hune­ grad avansat de mecanizare intensificat şi urgentat la cum ne informează tovarăşul vajnicului furnalist, poate pri­ despre cei ai Colanului, de­ ria de cetăţeni ai patriei, de
a contribui, fiecare la locul
doreni, debutează în acest tractoare şi celelalte ma­ ing. loan Matei, directorul
PETRU PRODAN, şi automatizare, ceea ce a- virea lui sinceră, să mă fi im­ spre minerii din Petrila şi de său de muncă, la făurirea
directorul Direcţiei judeţene an hotărîtor pentru îndepli­ sigură o înaltă productivita­ şini agricole. Acest harnic minei, planul zilnic de ex­ presionat... Cert este că, după la Ţebea, despre ceferiştii din mai repede a civilizaţiei so­
de industrie locală nirea cincinalului înainte de te a muncit, precum şl prin colectiv a reparat in prime­ tracţie la minereu pe prime­ numai citeva zile, citind în- Simeria şi energeticienii din cialiste multilateral dezvoltate.
termen, nu numai prin rea­ instalaţiile moderne de elec- le zile de muncă, în cinstea le zile ale anului este de­ tr-un reportaj publicat in pri­ Mintia, despre lucrătorii din
lizarea ritmică a prevederi­ trofiltre, care împiedică po­ conferinţei judeţene de par­ păşit cu 2,8 la sută. mul număr din ianuarie al transporturile auto, din unită­ ...Dacă am zăbovit cu scri­
lor, cl şi cu o premieră in­ tid, un număr de 3 tractoa­ Succesul se datorează ex­ sul mai mult asupra lui Ni­
— Cunoaştem că întreprin­ luarea atmosferei. ziarului nostru, faptul că fur- ţile sanitare şi despre mulţi colae Mărculescu, am făcut-o
derile de industrie locală au dustrială de prestigiu : in­ re, 7 cultivatoare, 10 grape tinderii metodelor de înaltă naliştii Hunedoarei îşi înde­ alţii, la fel de vrednici şi en­ pentru că este un cetăţean
încheiat anul 1972 cu un bi­ trarea efectivă în funcţiune Pregătirea utilajului cu discuri şi 25 grape cu productivitate în abataje, fo­ plinesc şi depăşesc ritmic pla­ tuziaşti, hotăriţi să îndepli­ al patriei noastre care împli­
lanţ meritoriu. Angajamente­ a benzii nr. 3 de aglomera­ colţi ficşi. La executarea la losirii cu randament sporit a nul noului an am retrăit in­ nească din primele ore, din neşte în fapte îndemnul adre­
re, important obiectiv ai
le şi sarcinile de plan au programului de dezvoltare timp şi de calitate a lucrări­ utilajelor şi timpului de lu­ stantaneu momentul întîlnirii primele zile sarcinile anului sat nouă tuturor, de condu­
fost realizate înainte de ter­ şi modernizare a combinatu­ agricol—în avans lor, care slnt în avans faţă cru, dar, mai ales, hărniciei cu Nicolae Mărculescu. Şi 1973, hotărîtor în realizarea cătorul partidului şi statului
men. Ce perspective există de grafic, s-au evidenţiat minerilor. Brigăzile conduse cred că, abia atunci am în­ cincinalului înainte de termen. şi, poate, pentru că in pri­
ca in anul 1973 să se cîştige lui hunedorean în actualul ţaţă de gratie tovarăşii loan Căta, maistru, de Iulian Doţa, Constantin ţeles de ce am reţinut acest Am văzut şi am simţit în mul reportaj al anului despre
mai mult timp în îndeplini­ cincinal. Nicolae Nemeş, şef de ate­ Militam, Ion Malea, Roman moment. Era în stringerea de această voinţă unanimă a siderurgiştiî Hunedoarei i-am
Construit de către colecti­
rea cincinalului ? vele Trustului de construcţii DOBRA. întregul colectiv lier, Alexandru Fieraru, me­ Pătruţ, prin randamentele mină a eroului nu numai căl­ hunedorenilor materializîn- citit numele... printre rînduri.
înalte pe care le obţin în a-
— După cum se ştie co­ şi montaje metalurgice Hune­ al S.M.A. Dobra — in frun­ canic, Maralabie Mic, forjor baiaje, sînt în fruntea între­ dură, nu numai sinceritate ci, du-se îndemnul atit de cald
lectivele din unităţile noastre doara, noul obiectiv prezin­ te cu comuniştii — se află şi alţii. cerii pentru mal mult mi­ mai ales, hotărîre, dirzenie, şi de apropiat inimii noastre, GH. PAVEL
s-au angajat să realizeze nereu.
prevederile cincinalului cel
puţin cu o jumătate de an
mai devreme. După calculele r
noastre, pînă la sfîrşitul a- A FOST INSTALATĂ COMERŢ PRIN POŞTĂ vacanţa de iarnă va oferi
nului 1973 se va realiza o lH PA6IHA A ll-A tinerilor deveni, la clubul vea loc un concurs de feetivului de ovine este rativel i,Progresul" din
creaţie literară.
preocupările
din
una
care
producţie în valoare de cir­ CONDUCTA DE Pentru a veni în spriji­ sindicatelor din localitate, polarizează atenţia lucrăto­ Deva.
ca 100 milioane de lei peste ADUCŢIUNE CRIŞENI— nul cumpărătorilor din ju­ ore plăcute de agrement, STAŢIE PECO NOUA rilor de la ferma din Deva „SUS CORTINA
la a căror antren va con­
do­
care
prevederile iniţiale aferente BATIZ deţul nostru se — aprovizioneze tribui şi orchestra condu 1 - a I.A.S. Simeria. Drept ur­ LA CETATE" DIN NOU
resc
să
de
la
acum,
cu
anunţat
luni
Am
primilor trei ani din actua­ Competenţa cu articolele industriale, de arhitectul T. Stanciu. urmă pe posesorii de au­ in mare. pînă de 25 la sulă PE SCENA DEVEI
mai mult
dintre
lucrările
de_
lul cincinal. Aproape jumă­ mare importanţă care con- ' textile şi de menaj pe JURNAL DE VACANŢĂ toturisme că la ieşirea din din numărul oilor mame
Una
tate din această producţie organului sindical diţionează funcţionarea care nu le găsesc în ma­ Deva spre Simeria se (450) s-au obţinut cite 1 Astăzi şi miine, seara,
gazinele
din
localităţile
staţie
o
construieşte
suplimentară se realizează în conform proiectului a sta­ unde domiciliază — Uni- na. Pionierii din Vorţa, Poi?i pentru comercializarea Peco, şi 2 miei. Efectivul de o- de la orele 20, pe scena
conti­
deci,
in
vine
este.
de
sălii
Teatrul
„Arta",
ben­
Sulighete,
Balşa.
R;
cu
acest an. să se facă mai ţiei de tratare chimică a versalcoop în Bucureşti, Sergent polt şi Hunedoara afla: zinei şi uleiurilor auto. Zi­ nuă Creştere. estradă Deva va prezenta
apei de la Batiz şi anume
strada
sediul
noul
spectacol
— Ce probleme deosebite conducta de aducţiune loan Nuţiu, nr. 8-12, in tabără la Haţeg, ne lele trecute statia aceasta „Sus cortina la Cetate". de succes
a
fost
a
in­
fost
Crişeni—Batiz
preocupă conducerea direcţiei mult simţită stalată in întregime. Tra­ sector VI. expediază ram- împărtăşesc ci te va din o- astfel că pusă în funcţiune EXTINDEREA
in­
la
ambele
acestor
zile
de
biectivele
şi colectivele din întreprin­ burs prin poştă la solici­ trări ale municipiului ca­ SCHIMBULUI II! VREMEA
seul măsoară 5 km şi lea­ tările în scris ale cetăţe­ vacanţă : vizitarea obiecti­
automobi-
de
derile de industrie locală în gă staţia de viitorul ba­ nilor, cele dorite. velor industriale ale ora­ pitală găsesc judeţ posibilitate LA VULCANIZARE
iiştii
o
noul an? în întreaga raj de la Crişeni. apa potabilă şului, a vestigiilor istorica de a-şi alimenta autove­ Pentru 24 ore
de la Sarmizegetusa, o în-
prezent
In
In
— Axa centrală a preocu­ furnizată municipiului De­ SEARĂ DISTRACTIVĂ lîlnire cu pionierii din hiculul. ducţiei vederea creşterii pro­ şi Vreme frumoasă şi căl­
pentru
export
Sintâ m ă r i a -O rlea. sch im b iu
variabil,
bună
părilor o reprezintă creşte­ activitate a va prin staţia de la Batiz Astăzi. Comitetul muni­ de experienţă privind ac­ NUMĂRUL MIEILOR satisfacerea a în mal popu­ duroasă. cu cerul Vintul va
printr-un
captată
e
sistem
noros.
temporar
măsură
cererilor
rea eficientei economice. In provizoriu, din Strei. O- cipal Deva al U.T.C. or­ tivitatea de conducere în ESTE IN CREŞTERE laţiei. recent s-a trecut la sufla slab din vest. Tem­
colectivului dată cu terminarea bara­ ganizează, pentru studen­ organizaţie, jocuri distrac­ extinderea schimbului III peratura minimă va fi cu­
tive. seri de basm, de pro­
V. ANDREI jului de la Crişeni se va ţii şi elevii aflaţi în va­ verbe şi ghicitori, iar du­ Asigurarea unor bune şi în cadrul secţiei de vul­ prinsă între minus 4 şi
canţă, o seară plăcută. A-
provizo­
renunţa
acest
minus 2 grade, iar cea ma­
la
de muncă rat. şadar, ultima simbătă din minică, 7 c-Vi vobil*. va a- condiţii pentru sporirea e- canizare cauciuc a coope- ximă între 2 şi 5 grade.
(Continuare în pag. a 2-a)