Page 10 - Drumul_socialismului_1973_05

WmEOKmmBiamBmBamaBaaBSSaESj
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 696 © VINERI 4 MAI 1973

P A G I N A G L O R I O A S A

I n i s t o r i a p o p o r v l v i r o m â n

Presimţind viitorul Româ- „Fărâ naţionalitate
niei, el se cercă a găsi pro­
„Mult sînge a vărsat poporul nostru păşirea românilor -către a- nu e libertate"
cel viitor, purtîndu-le pe la
de-a lungul secolelor în zbuciumata şi ochi prestigiul strălucitor a
dramatica sa istorie pentru păstrarea fi­ gloriei strămoşeşti şi fă- „Fărâ naţionalitate nu e
cind să pătrundă în sufle­ libertate, nici lumină nică­
inţei naţionale, pentru apărarea libertă­ tul lor glasul fărmăcător a ieri, ci pretutindeni numai
istoriei trecutului. Pe frun­ lanţuri, întuneric, amorţire.
ţii şi demnităţii, pentru afirmarea de si­ tea lui largă şi curată se
videau trecînd gîndiri mă­ Co este apa pentru peşti,
ne stătătoare, pentru egalitatea în drep­ aerul pentru zburătoare şi
reţe ; în ochii lui limpezi
turi cu toate popoarele lumii. şi negri lucea o flacără pentru toate vieţuitoarele.
tainică, ce părea a înota Ce este lumina pentru ve­
Revoluţia de la 1848 a fost una din într-o rouă de lacrimi la dere, soarele pentru creşte­
cuvintele de patrie, glorie
paginile cele mai mişcătoare ale acestei şi independinţă naţiona­ rea plantelor, vorba pentru
epopei, dovedind prin spiritul de jertfă lă !“... (Vasile Alecsandri, cugetare, aceasta este na­
„Necolae Bălcescu în Mol­ ţionalitatea pentru oricare
al maselor, al celor mai buni fii ai ţării, dova", publicată în „Revis­ popor".
ta român“, iulie 1862).
voinţa de libertate a poporului român“. © „Am auzit şi am vă­ (SIMION BĂRNUŢIU, Cu-
zut pe mai mulţi atribuin- vîntarea de la Blaj. 2/14
du-şi lor, numai lor, tot
NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvintare la meritul revoluţiunii de la mai 1848)
adunarea populară din Capitală cu pri­ 1848, şi mi-am zis adesea :
lejul împlinirii a 120 ani de la Revoluţia Căci nu trăieşte Nicu Băl­ „Tăria unui pooor
cescu, că le-ar spune cu
din 1848. pana lui cea ageră, în sti­ stă în unire"
L J lul său cel pătrunzător, că
deşteptarea de la 1848 nu
a fost opera unui singur „Unirea naţională este fru­
om, nici a unui grup sau a
unui partid, ci a fost ope­ moasa deviză ce răsună din
şi
părţile
toate
deşteaptă
simţului
al
naţional
ra
ian despre revolufia de la României întregi ; le-ar duhurile cu putere multă.
spune că acea mare revolu­
ţie nu putea fi oprită de Popoarele Europei pricep şi
Nicolae Bălcescu (Portret In ulei, executat la Paris In 1851 de cunosc cum că tăria unui
nimeni şi că ea s-ar fi fă­
Gh. Tattarescu). cut chiar în lipsa fiecăruia popor, prezentul şi viitorul
M din ţările Romane dintr-acei cari au sau au a- artă al Republicii Socialiste România). său zac în unirea naţiona­
Avram lancu (Tablou In ulei de Barbu Isce.vescu. Muzeul de
a-i
Nicolae Bălcescu — o wială vut cutezanţa (Ion revendica lă... Unirea şi uniunea na­
Ghica,
paternitatea".
ţională sînt bunuri mari, ca­
> ..Nicu Bălcescu“, publicată re nu cer mai mult decît
întemeietorii socialismului maţiei de la Izlaz, pe care în „Convorbiri literare", Ochii la
ştiinţific au acordat o aten­ o denumeşte Constituţie, 1 iunie 1887). voinţa tare de a fi şi a ră-
ţie deosebită anului revolu­ Marx menţionează că ea contopită în istoria firii @ „Bălcescu, numai ne­ mînea un singur popor, toţi
ţionar 1848, Karl Marx saluta „desfiinţa iobăgia şi dădea uitatul Bălcescu, fu un a- fraţi vorbitori ai unei limbi
entuziast evenimentele re­ în proprietate ţăranilor o devărat istoric, un adevărat In 1848. pictorul revo­ mură prelungă peste cape­ păstrate de străbuni şi
voluţionare din Ţara Româ­ parte din pămîntul ocupat de Portretul lui Nicolae Băl­ late Bălcescu, gînditor so­ uvrier şi artist al nostru ; luţionar Barbu Iscovescu a tele descoperite ale miilor
nească : „Valahii doboară ci, în timp ce moşierii ur­ cescu, realizat în ulei de cial de talie europeană, ale dar vai, moartea îl seceră urcat in Munţii Apuseni şi, de oameni de pe Cimpia veacuri, toţi fii ai unui po­
vechiul regim şi-l înlocuiesc mau să primească de la stat Ccătre pictorul Gh. Tattares­ cărui lucrări demonstrează tocmai atunci cînd crisali­ fascinat de oamenii pe ca­ Libertăţii : „Uitaţi-vă pe por înflăcărat de libertatea
cu un nou guvern. Ei vor o compensaţie pentru pă­ cu, datează din anul 1851, o concepţie avansată pentru da devenia flutur. Pe cînd re i-a întilnit şi de cel ce cîmpie, românilor I Sîntem patriei, iubitor al semenului
să schimbe întregul lor sis­ mîntul ce le fusese luat, pen­ pe cînd marele patriot ro­ vremea sa cu privire la toţi imberbii din juru-ne se se afla în fruntea lor, i-a mulţi ca cucuruzul brazi­ său, suferitor al străinului
tem şi să se conducă după tru pierderea dreptului asu­ mân avea treizeci şi doi problemele fundamentale laudă a fi ascultat pe ilus- făcut portretul, lui şi tri­ lor, sîntem mulţi şi tari...“. pînă unde suferă indepen­
modelul popoarelor civiliza­ pra muncii ţăranilor lor...". de ani. Desigur, maniera a- ale dezvoltării societăţii, ale traţiunile profesorale de la bunilor săi. De atunci ochii Şi se mai răsfrînge încă
te“. Tot în această perioadă, Consemnînd participarea a cademică a pictorului a im­ îmbunătăţirii destinului po­ Berlin şi de la Paris, fie-ne lancului sînt cu noi, gene­ în aceşti ochi nemuritori ari­ denţa naţională".
Marx caracteriza oraşul 50 000 de oameni la adunarea primat portretului o gravi­ porului român". permis nouă a avea o mîn- raţie cu generaţie, urmărin- pa unui destin înalt şi tragic. (GEORGE BARIŢIU. in
Bucureşti ca „ultimul stîlp de la Blaj din 3/15 mai 1848, tate ce depăşeşte vîrsta lui Bălcescu reprezintă mal drie mult mai modestă : du-ne pasul şi fapta. A- Numai ochii unui asemenea ,.Foaie pentru minte, inimă
de granit“ al revoluţiei de Marx arăta : „Adunarea se Bălcescu, dar nu se poate mult decît un nume istoric : noi am auzit de Bălcescu" cesta e lancu cel care a om puteau rămîne atît de şi literatură, 1844)
la 1848. declară adunare generală na­ uita că acesta se afla de el reprezintă întruchiparea (B. Petriceicu-Haşdeu, „Oa­ decis o dată pentru totdea­ vii, atît de legaţi de urma­
menii mari ai României —
In analiza amplă pe care ţională a naţiunii române trei ani în exil, departe de majoră a timpului româ­ una că „nu cu cuvinte fi­ şii săi din alt veac, stă­
o face la revoluţia europea­ din Transilvania... se procla­ ţară şi toate trăsăturile chi­ nesc trezit la lupta pentru Ioan Vodă cel Cumplit". E- lozofice şi umanitare îi vei ruind, singuri şi mari, prin „Voi îi dreptul de
Scrisul
ditura
Românesc,
nă, Marx descrie fizionomia mă naţiunea română naţiu­ pului său poartă pecetea libertate şi dreptate. Con­ Craiova 1942). putea convinge pe aceşti ti­ pădurile munţilor săi. Sînt
poporului român. Pentru el, ne independentă şl parte in­ suferinţei. Nu numai sufe­ temporanii şi prietenii săi, rani, ci cu lancea lui Ho- ochii celui despre care un a ne conserva şi
valahii erau daco-romani, tegrantă a Transilvaniei cu rinţă fizică, ci şi morală, aflaţi şi ei în primele rîn- © „...A trebuit ca o ra­ ria". moţ îi povestea lui Papiu
constituind un popor „care drepturile pe care le confe­ cauzată de înfrîngerea re­ duri ale luptei, vor rămîne ză din acel foc de vitejie Există în privirea aceas­ Ilarian : „Iancul şede a- apăra naţionaiiiatea"
vorbeşte o limbă de origine ră egalitatea şi libertatea“. voluţiei pentru care îşi impresionaţi de marea sa strămoşească, care ardea ta, pe care pictorul a în- casă sărac ca noi şl mal
latină, în multe privinţe a- Tot el Ii aminteşte pe capii jertfise toţi anii tinereţii. personalitate şi vor lăsa în cu dor inima lui Nicolae veşnicit-o, o mare linişte. batjocorit decît oricare „...Ca popor dreptul de
semănătoare cu italiana. Cei revoluţiei — Nicolae Bălces- De fiecare dată cînd e- scrierile lor imaginea celui Bălcescu, să străbată în E liniştea pe care nimic dintre noi. Imbie-1 împăra­ întii şi mai esenţial ca şi da­
din Transilvania şi Bucovi­ cu, Gheorghe Magheru, Si- vocăm acest nume presti­ ce a fost om între oameni. sfîrşit în vinele tuturor n-o poate clătina pentru tul cu cruci de aur, cu bani
na sînt supuşi Austriei... iar mion Bărrîuţiu, Avram lăn­ gios al istoriei noastre îl © „Oamenii ce se jert­ Românilor, pentru ca să că ea se ridică din credin­ mulţi, cu dereghetorii mari ; toria e de a conserva şi a-
evocăm ca pe un simbol,
afle timpul priincios de a
cei din Moldova şl Valahia cii, Treboniu Laurian, Gheor­ fesc pentru o idee măreaţă ţa in dreptatea neamului dînsul nu vru să primeas­ păra naţionalitatea româ­
— singurele două principate ghe Bariţiu, fraţii Goleşti, întreaga sa viaţă se conto­ şi folositoare omenirii, acei ieşi la iveală patrioticile său. Există în această pri­ că nici una, nici alta". nească. Noi nu voim a pre-
peşte
de
profund
cu
atît
în rare rasa daco-romană a Cristian Teii, Heliade Rădu- ce-şi dau viaţa pentru bi­ pagini scrise de pana lui, vire o superbă demnitate. Nu numai că nu primeşte, judeca naţionalităţile străi­
dobîndit o existenţă politică .lgSCU, Popa Şapcă, fraţii Ion istoria ţării, incit faptele nele şi gloria patriei lor, muiată şi oţetită în sînge- E demnitatea lipsită de tru­ dar îi ?i trimite vorbă îm­ ne, nici măcar dorind ca na­
— au propriii lor principi../“"“ şi Dumitru Brătlanu, C. A sale reprezintă întruchipa­ merită recunoştinţă şi res­ le ■ atitor •■eroi ai României fie a omului care ştie că păratului precum că „un
Şi mai departe despre ela­ Rosetti şi alţii. rea însăşi a abnegaţiei, dă­ pect“ (Decretul prin care din trecut! toţi semenii săi sînt egali nebun şi un mincinos nlcl- ţionalităţile străine să se ab­
nul revoluţionar al maselor : Chiar şl după înăbuşirea ruirii, spiritului de sacrifi­ domnul Alexandru Ioan Azi într-adevăr e timp ca şi de aceea nu acceptă şi cînd nu se vor înţelege". soarbă în naţionalitatea ’ ro­
„Ţăranul român nu s-a lăsat revoluţiei, Marx a relevat ciu. a renunţării la orice Cuza hotăra, la 15 octom­ naţiunea română să audă nu le îngăduie nici celor Sîntem de acum în plină mână.
degradat de mizerie... In răs­ satisfacţii pentru binele şi brie 1859, aducerea în ţară totdeodată, să simtă adînc de un neam cu el să-şi legendă. Dar în legendă şi Acest drept ni se cuvine
viitorul ţării „In cursul e-
coala lui Vladimirescu arma­ de mai multe ori consecven­ venimentelor de la 1848 — a cenuşii lui Bălcescu, cît cugetele învietoare şi spor- plece vreodată fruntea în
acelui
nicile
ale
cuvinte
ta era compusă aproape nu­ ţa şi dezvoltarea spiritului şi pentru „adunarea şi pu­ faţa cuiva. O asemenea în cîntec nu le e dat să ca la oameni, din dreptul
mai din ţărani... In tabăra de revoluţionar al poporului ro­ spunea tovarăşul Nicolae blicarea manuscriptelor sa­ nobil suflet, ale acelei în­ demnitate este temeiul între decît celor ce au a- libertăţii omeneşti. Acest
le").
Ceauşescu — s-au eviden­
româneşti,
inteligenţe
tinse
la Izlaz, poporul de ţărani mân îndreptat împotriva co­ ţiat numeroşi conducători © „Frintre acei apostoli care odată se numea Ni­ înaltului titlu de Crai al vut ochi ca ai lancului : drept îl cerem pentru noi şi
pe
care
poporul
Munţilor
iniţiază revoluţia; la Bucu­ tropitorilor străini, pentru in­ revoluţionari care şi-au în­ ajunşi de-abia în primăva­ colae Bălcescu !...“ (Alexan­ său i-l aşează pe frunte. A- Ianciu'e tare...“ îi concedem din toată inima
reşti o salvează“. Referin- dependenţă şl unitate na­ chinat viaţa intereselor po­ ra vieţii lor, N. Bălcescu dru Odobescu, „Precuvîn- cesta e lancu al cărui cu- Iancule mare". tuturor celorlalte naţionali­
du-se la conţinutul Procla­ ţională. porului, patriei. Printre a- era unul din cei mai con­ tare la Istoria Românilor tăţi din dreptul egalităţii".
ceştia figura cea mai lu­ vinşi, din cei mai înfocaţi, supt Mihai-Voievod Vitea­ vtnt a fluturat ca o fla­ RADU CIOBAMU
minoasă o reprezintă Nico- din cei mai cu abnegare. zul", 1877). (TIMOTEI CIPARIU. in
„Organul luminărei", 1848)
Aspecte ale desfăşurări! Lucrări apărute sau fn curs de apariţie,
revoluţiei din anii 1848-1849 consacrate revoluţiei de 1141
V f: 3
K Brxmm Sărbătorirea celor 125 de „ALEXANDRU IOAN CU­
în comitatul Hunedoara H este marcată prin numeroa­ ZA“. (In seria „Domnitori şi
ani de la revoluţia din 1848
voievozi
ai
române",
ţărilor
Con­
apariţii
se
semnăm cîteva editoriale. cărţile a Editurii militare).
dintre
E3 „SUB SEMNUL LIBER­
în comitatul Hunedoara, pună amprentele In viaţa so­ chestrarea moşiilor nobililor aflate în curs de apariţie sau TĂŢII". (Edi tura Kriterion,
manifestările revoluţionare cială şi administrativă a co­ fugiţi în timpul revoluţiei apărute în cinstea acestui colecţia Patria).
ale anului 1848 se concreti­ mitatului Hunedoara. etc. mare eveniment istoric. El ..SCRIERI ALESE" ale
zează, ca în toată Transil­ înlăturarea vechilor repre­ Se mai poate menţiona, de |||^w a j 0 Nicolae Bălcescu : „RO­ lui Stephan Ludwig Roth. (E-
vania, prin ridicarea masivă zentanţi administrativi din asemenea, şi Intenţia de a se MANII SUPT MIHAI-VOIE­ ditura Kriterion).
a populaţiei pentru elibera­ comitatul Hunedoara se în­ crea un liceu românesc în VOD VITEAZUL". (Colecţia 173 „REVOLUŢIA DIN 1848
rea socială şi naţională. cheie în jurul datei de 1 no­ prefectura Hunedoarei, ală­ »BK &W ; „Lyceum“ a Editurii Alba­ DIN ROMÂNIA". (Editura
Primele acţiuni revoluţio­ iembrie, după ce românii a- turi dc înfiinţarea şcolilor tros). ştiinţifică).
nare semnificative anului lungă funcţionarii „vechi" comunale. Aceasta ilustrează '' -ft'*“ ♦ « viÉsâm E3 Vasile Cristian : „ISTO­ H „REVOLUŢIA ROMANA
1848 încep la 12 aprilie, din oraşele Deva, Haţeg şi încă o dată preocupările l r>/ -, ■ "" RIOGRAFIA PAŞOPTISTA“. DIN 1848". (Editura politică).
cînd, sub conducerea avoca­ Hunedoara. Afirmarea revo­ complexe ale revoluţionarilor mmm (Editura Junimea). 83 Traian Lungu : „ASPEC­
tului din Zlatna, Petre Do- luţiei române face ca la Hu­ români, porniţi pe un drum !S Gheorghe Platon : „DO­ TE ALE REVOLUŢIEI BUR-
bra, urma să albă loc la Hu­ nedoara administrator în lo­ propriu în revoluţie. Noul MENIUL FEUDAL DIN GHEZO-DEMOCR ATICE DE
nedoara o măre adunare cul lui Johann Cserbeş — tip de organizare conţine în MOLDOVA ÎN PREAJMA LA 1848 PE TERITORIUL
populară. maior în armata austriacă — sine însăşi ideea de stat na­ «■SI REVOLUŢIEI DE LA 1848". OLTENIEI". (Editura Scrisul
Dezideratele şi obiectivele să fie numit Dimitrie Moldo­ ţional la românii transilvă­ (Editura Junimea). românesc).
principale ale românilor ar­ van, care-şi aduce o contri­ neni, manifestată cu putere f5! Dan Grigorescu : „TREI S C. Vlăduţ: „I. CÎMPI-
deleni se vor preciza la Adu­ buţie de seamă în restabili­ datorită spiritului revoluţio­ PICTORI DE LA 1848". (Edi­ NEANU, LUPTĂTOR PEN­
narea Naţională ce a avut loc rea ordinii şi satisfacerea ce­ Adunarea de la Blaj. tura Meridiane). TRU UNITATEA NAŢIONA­
la începutul lunii mal la rinţelor populaţiei hunedore- nar de pe plaiurile hunedo- „Uitaţl-vS pe cîmp, româ­ ta Constantin C. Glurescu: LA". (Editura ştiinţifică).
Blaj, la care aderă şl Iobagii ne. Menţlnînd o legătură rene în timpul revoluţiei. nilor. Sîntem mulţi, ca cucu­ Manifestări culturale
ruzul brazilor, sîntem mulţi
hiinedoreni. Adunarea de la permanentă cu Comitetul de ţi tari... 1“ (Avram lancu).
Blaj a constituit momentul la Sibiu — care-şl asumase Frof. MARIA VIRTOPEANU
declanşării unor acte de ne­ conducerea revoluţiei româ­ Muzeul judeţean Deva dedicate aniversării
supunere şi revoltă din par­ neşti — Dimitrie Moldovan
tea iobagilor hunedoreni. se face remarcat printr-o se­
Este semnificativă In acest rie de acţiuni concrete de
sens înştiinţarea lui Petre apărare a drepturilor legiti­ anului revoluţionar 1848
Pipoş, din satul Hondol, la me ale românilor, cum a fost
24/25 august, adresată lui aceea de eliberare a unor ţă­
Andrei Şaguna, prin care rani români arestaţi de aus­
spună că jelerii „sînt slobozi trieci in urma răscoalei de la împlinirea a 125 de ani Băi, Vata de Jos, Chimin-
ca şi ceilalţi foşti iobagi şi Geoagiu. de la marea ridicare a po­ dia şi Şoirnuş ; serile lite­
pînă nu va veni comisia în In urma retragerii prefec­ porului român pentru eli­ rare cu tema „Revoluţia
sate în treburile pămînturi- tului Nicolae Solomon în berarea naţională şi socia­ de la 1848 în literatură",
lor, nici ei nu fac robotele munţi, alături de lancu, ad­ lă prilejuieşte iniţierea şi ce vor fi organizate la O-
ca şi ceilalţi iobagi slobozi“. ministratorul Dimitrie Mol­ organizarea unor numeroa­ răştioara de Jos şi Ribiţa;
Spiritul revoluţionar din dovan preia şl atribuţiile mi­ se şi diverse manifestări. simpozioane la Peştişu Mic,
anul 1848 în Hunedoara cu­ litare. La 12 ianuarie 1849, Se pot consemna în acest Beriu, Tomeşti, Lunca Cer­
prinde şi o parte din arma­ comandamentul militar aus­ sens simpozioanele orga­ nii de Jos şi Clopotiva ;
tă. Astfel, regimentul grăni­ triac recunoaşte administra­ nizate la Haţeg şi Geoa­ seri literare, recitaluri de
ceresc din Haţeg refuză de a ţia hunedoreană In urmă­ giu, cu contribuţia unor poezie patriotică la Topli-
se îndrepta spre graniţele toarea formulă : un adminis­ colective formate din cer­ ţa şi Rîu de Mori : deschi­
Banatului. trator, un notar şl trei vice- cetători de la Muzeul ju­ derea la toate bibliotecile
Aceste manifestări revolu­ notari. Pe lîngă aceştia, mal deţean Hunedoara-Deva şi municipale, orăşeneşti şi
ţionare ale populaţiei hune- funcţionau preceptori, arhi­ Filiala Deva a Arhivelor comunale a unor expoziţii
dorene realizează în fapte u- vari, protocolişti şi asesori. statului, sau reuşitul me­ tematice ; vizionări de fil­
-'documentare
(„Avram
me
nele obiective stabilite în a- Comitetul de la Sibiu In­ dalion literar ce a avut
dunarea de la Blaj şi uşu­ troduce remunerarea funcţio­ loc la căminul cultural din lancu — craiul munţilor"
şi „Alba Iulia“), vizite şi
rează înfăptuirea hotărîrilor narilor pentru a preîntîmpi- Mărtineşti.
luate în septembrie 1848 la a na eventualele abuzuri. Co­ Şi în zilele următoare, excursii la locurile istori­
treia Adunare Naţională (tot mitatul fusese la rîndul său pînă la 30 iunie a.c., la ce din judeţul nostru, le­
la Blaj), în care s-a stabilit împărţit în 11 cercuri, avînd toate căminele culturale, gale de anul 1848 (Ţebea,
ca prim obiectiv ridicarea fiecare în frunte un inspector cluburi, case de cultură, Baia de Criş) ş.a., iar în
armată a românilor pentru numit de administrator ; in­ biblioteci, şcoli, institute ziua de 2 iunie la Deva
dreptatea socială şi naţiona­ spectorii depun jurămintul ce do învăţămînt superior, u- va avea loc adunarea fes­
lă, pentru înlăturarea ve­ cuprinde hotărîrea de a lu­ nităţi militare etc., eveni­ tivă dedicată aniversării.
chiului regim social. cra pentru concetăţenii lor mentului îi vor fi consa­ Manifestările ce au avut
La prefectura hunedorea- pe „temeiul dreptăţii, frăţiei crate multiple şi intere­ loc, precum şi cele pre­
nă este numit Nicolae Solo- şi egalităţii". Dintre atribuţii­ sante acţiuni. Din bogatul conizate, subliniază tăria
mon, care înfiinţează orga­ le acestor inspectori, care se program întocmit special sentimentului datoriei pa­
nisme speciale, cu obligaţii aseamănă în bună parte cu pentru sărbătorirea acestei triotice a contemporanilor
administrative. In acest mod cele ale administratorului, e- pagini de eroism din isto­ de cinstire a trecutului, a
se înlătură vechea organiza­ xercitîndu-se însă intr-un ria noastră, notăm : ..cara­ celor mai înalte tradiţii de
..Constituţia din Bucureşti“ (acuarelă de Costachc Petrescu, din
re administrativă în comita­ cerc mai restrîns, erau : a- Secţia Stampe a Academiei Republicii Snclalisle România). Pe­ vanele muzeistice", cş' se luptă din istoria noastră —
te şi scaune, înlocuindu-se provizionarea unităţilor mili­ nele de Ia pălării, eşarfele şi cingătoriie sînt tricolore. Pe dra­ vor deplasa în localităţile omagiu adus faptelor şi
cu forme proprii, dernon- tare, rolul de tribuni mili­ pelul tricolor stă scris : „Dreptate, Frăţie“. chipurilor de epopee ale
strînd că românii încep să-şi tari, adunarea dărilor, se- Mintia, Romos, Geoagiu- paşoptiştilor.