Page 9 - Drumul_socialismului_1973_05

SA' Prolefari din toate fărlle, until-vă ! Tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU
» »
a primit pe ambasadorul

Republicii Socialiste Cehoslovace

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reştl, Miroslav Sulek, la ce­
secretar general al Partidului rerea acestuia.
Comunist Români preşedintele La primire a fost de fată to­
Consiliului de Stat al Republi­ varăşul Ştefan Andrei, secre­
cii Socialiste România, a pri­ tar al C.C. al P.C.R.
mit, joi după-amiază, pe am­ Cu acest prilej a avut loc o
basadorul extraordinar şi ple­ convorbire caro s-a desfăşu­
nipotenţiar ax' Republicii So­ rat într-o atmosferă tovără­
cialiste Cehoslovace la Bucu- şească.

Tovarăşului LEONID ILICI BI1EJNEV,
secretar general al Comitetului Central
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
; }■' Dragă tovarăşe Brejnev, ritate a poporului sovietic —
îmi este deosebit de plăcut constructor al comunismului,
ca în numele Comitetului în lupta pentru pace, secu­
ANUL XXV Nr. 5 696 VINERI 4 MAI 1973 4 PAGINI - 30 BANI Central al Partidului Comu­ ritate şi colaborare în Eu­
nist Român şi al meu perso­ ropa şi în întreaga lume.
nal să vă adresez cele mai Folosesc acest prilej pentru
cordiale felicitări cu oca­ a-mi reafirma convingerea
zia decernării premiului in­ fermă că prietenia şl colabo­
ternaţional Lenin „Pentru în­ rarea .frăţească dintre parti­
tărirea păcii între popoare“ dele şi ţările noastre se vor
Cu nestăvilit elan şi dăruire în muncă 1848-Pagină împreună cu cele mai bune întări continuu, spre binele
urări de noi succese în ac­ popoarelor noastre, al unită­
tivitatea pe care o desfăşu­ ţii ţărilor socialiste şi a tu­
antiimperialis-
forţelor
turor
în
Partidului
fruntea
raţi
Oamenii muncii hunedoreni continuă în istoria tice, pentru continua prospe- te, pentru triumful cauzei
Comunist al Uniunii Sovie­
păcii şi socialismului.
român NICOLAE CEAUŞESCU,
secretar general
întrecerea pentru înfăptuirea exemplară H Aspecte ale desfăşurării revoluţiei din al Partidului Comunist Român
anii 1848-1849 în comitatul Hunedoara
Preşedintele Consiliului de Stat,
a sarcinilor de plan pe 1973 f§§ Marx despre revoluţia de la 1848 din NICOLAE CEAUŞESCU, va face o vizită
Ţările Române
oficială în Republica San Marino
Recordul- săptămînii l-au drul Centralei cărbunelui o viaţă contopită
înregistrat minerii de la Lu- Petroşani, pînă la finele lu­ Nicolae Bălcescu La invitaţia Căpitanilor re­ nia, Nicolae Ceauşescu, va
C onştiente că „Dezvoltarea cu succes a econo­ a peni, în ziua de 26 aprilie au nii aprilie, care a fost decla­ Tn istoria ţării genţi ai Republicii San Ma­ face, împreună cu tovarăşa
rată
producţie
de
miei
„Lună
ridicarea
asigură
naţionale
continuă
extras 6 854 tone, cea mai
nivelului de trai material şi spiritual al în­ mare producţie realizată în mărită“, vor fi • extrase su­ rino, Francesco Maria Fran- Elena Ceauşescu, o vizită o-
tregului popor — ţelul suprem al politicii partidu­ acest an aici. plimentar 10 000 tone cărbu­ Ochii lancului cini şi Primo Bugli, pre­ ficială în Republica San Ma­
rino în perioada 25—26 mai
lui nostru, scopul esenţial al însuşi socialismului şi După cum ne-a declarat ne, ceea ce va ridica cota (PAGINA A !!• Al şedintele Consiliului de Stat 1973.
comunismului" — aşa cum sublinia t o v a r ă ş u l tovarăşul ing. Gheorghe Mi- realizărilor de la începutul al Republicii Socialiste Româ­
Nicolae Ceauşescu in cuvînlarea rostită la marea huţ, director tehnic în ca­ anului la peste 18 000 tone.
adunare populară din Capitală consacrată sărbăto­
ririi zilei de 1 Mai — colectivele muncitoreşti hu- ■ W
nedorenc îşi amplifică pe zi ce trece efortul pentru Meta! penfru 690 de traefoare Astăzi, in jurul orei 12,00, munca spornica,
înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan din acest posturile noastre de radio şi Vremea bună obligă ia
an şi cincinal. televiziune vor transmite di­
Realizările care fac dovada elocventă a înaltei 'HUNEDOARA. De la înce­ — au realizat şi livrat supli­ rect de la laşi Adunarea
conştiinţe socialiste statornicită în mintea şi sufle­ putul anului şi pină în pre­ mentar industriei constructoa­ Populară organizată cu pri­
tul lor continuă să ne parvină la redacţie prin in­ zent, muncitorii, tehnicienii şi re de maşini şi utilaje din lejul împlinirii a 125 de ani Să folosim toate forţele la
termediul corespondenţilor noştri. Iată, astăzi, inse­ inginerii care deservesc cel tară o cantitate de laminate de la revoluţia din 1348 in
rate în cadrul rubricii alte noi izbînzi din marca mai vechi laminor al Hune­ echivalentă cu metalul nece­ Moldova.
cronică a întrecerii socialiste. sar pentru fabricarea a mai
doarei— laminorul de 800 mm mult de 690 de tractoare. ÎNSÂMTATUL PORUMBULUI !
l__ a
Desfacere de produse IN PAGINA A III-A
Cea mai mare producţie de 1 milion lei pe zi ® La Casa de cultură După o perioadă de vre­ re pregătesc terenul, nu vin unităţi, porumbului unde insămin-
acolo
rămas
este
ţatul
soarele
de cărbune din Geoagiu-Băi : me instabilă, termometrul a re­ la casele lor decît seara tîr- în urmă.
ziu. Din suprafaţa de 80 ha
iar
apărut,
in­
Pentru întreprinderea avico­ ncficiari din tară Cluj, Bra- dică nu numai că timpul planificată a se însămînţa cu O astfel de unitate este cea
la de stat Deva-Mintia, ulti­ şev, Sibiu, Lugoj şi din ju- Un bogat program este bun pentru însămînţat, porumb, au terminat 52. „Se de la Livadea. Cooperatorii
La minele din Valea Jiu­ de 2 200 tone, iar cei de la ma săptămînă a fost cea mai det cantităţi de ouă şi păsări cultural-educativ ci şi faptul că terenul se seamănă în medie zilnic mai de aici au în plan să însă-
lui au fost extrase peste Petrila — peste 5 300 tone. rodnică de la începutul anu­ în valoare de 1 milion lei. zvîntâ repede după ploile că­ bine de 14—15 hectare — ne minţeze porumb pe 180 ha.
sarcinile de plan pe luna în Cu succese asemănătoare se lui. Intrucît ferma nr. 4 es­ Marti 23 aprilie a fost chiar o pentru sezonul zute. Motiv pentru care me­ spunea preşedintele coopera­ Pînă acum s-au însămînţat
curs aproape 10 000 tone de prezintă şi minerii de la te in lichidare, conform pro­ zi. record, valoarea produse­ estival tivei agricole, Francisc Râ- abia 10. Cu încetinitorul se
cărbune. Muncind cu spor Paroşeni, care au extras lor livrate de „Avicola“ Min­ canizatorii şi cooperatorii se doane. E un ritm de lucru lucrează şi la pregătitul te­
in abataje, minerii de la 3 300 tone peste prevederile gramului de activitate anual, tia beneficiarilor inlerni însu- • Confruntarea se- simt datori să folosească cu bun, dacă avem în vedere şi renului. Mai este de arat o
de
maximum
randament
fie­
Lonea au realizat mai mult planului. zilnic au fost livrate unor be- mind 1 072 000 lei. care oră bună de lucru. faptul eă unele terenuri pe suprafaţă de 20 ha şi mai
sizări-răspunsuri care se face însămînţatul sînt sînt de discuit 160. In ziua
La C.A.P. Pui, mijloacele grele. Oricum există garan­ în care am fost prezenţi în
mecanizate ale unităţii nu ţia că pînă cel tîrziu dumi­ această unitate agricolă, nu
cunosc de cîteva zile conte­ nică să se termine de însă­ am găsit pe cîmp, acolo unde
nire. Mecanizatorul Cornel mînţat întreaga suprafaţă se hotărăşte soarta recoltei
..Conferinţa Naţională a Sarcinile anulai 1973-realizate Integral . .Ccuţă, care lucrează pe, a- planificată.. Se creează, astfel de porumb a acestui an, nici
partidului, plenarele C.C. ' - ■ ¿ • -CW.-. . . .y. .■ • • • • 'W' gregatul de semănat, şi Vic­ posibilitatea ca agregatul de unul dintre salariaţii consi­
al P.C.R. din noiembrie tor Davila, Ioan Drăghici, ca­ semănat să fie folosit în alte liului popular care să-i
1972 şi februarle-martie impulsioneze pe mecaniza­
1973 au pus în faţa uni­ ' tori. La sediul consiliului
tăţilor economice sarcini popular, în schimb, erau pre­
complexe, de mare impor­ Toate tractoarele şi maşinile zenţi toţi tovarăşii, ocupaţi
tanţă pentru îndeplinirea cu... întocmiri de situaţii. Nu
înainte de termen a pla­ sîntem împotrivă, dacă se
nului cincinal. Una din a- să fie folosite pun la punct unele documen­
ceste sarcini, cu efect ho- te importante, dar de ce se
tărîtor în perfecţionarea face acest lucru în plină zi,
producţiei şi a eficienţei cu maximum de randament! cînd se ştie că lucrările a-
economice, este ceâ a pre­ gricole din unitatea de la
gătirii cadrelor. La întreprinderea de industrie La marile furnale de la Ferma legumicolă a Deva. A văzut situaţia Şi Livadea se prezintă total ne-
In baza hotărîrii Confe­ C.A.P. Deva. Zeci de femei s-a dus să aducă curele. A mulţumitor ?
rinţei judeţene de partid, a locală Orăştie Hunedoara munv.be de zor la recoltarea plecat de la ora 10,30 şi a- La cooperativa agricolă clin
propriilor hotărîri, unităţi­ spanacului şi a cepei, iar cum e ora 14,00, şi dînsul Bretea Română s-a însămîn-
le economice din judeţul altele îngrijesc răsadurile. încă n-a venit. ţat cu porumb o suprafaţă de
nostru se ocupă cu atenţie In acest timp mecanizatorul La magazia S.M.A. De­ 33 ha din totalul de 132. Te­
de rezolvarea acestei pro­ Preocuparea permanentă pentru Mers accelerat spre performanţe Petru Bota şi alţi trei coo­ va nu existau curele şi renul este in întregime pre­
bleme. Zilele trecute, co­ peratori stau inginerul mecanic s-a de­ gătit, mecanizatorii» au deci
misia de examinare din Stau înciudaţi şi aşteap­ plasat la baza din Simr-ia. front de lucru. „întreaga su­
cadrul întreprinderii fores­ tă. Aşteaptă — ne spunea In sfîrşit, aproape de ora prafaţă s-a discuit de două
tiere de exploatare şi tovarăşa Elena Gros, ajuto­ 15,00 îşi face apariţia cu ori — ne relata şeful secţiei
transport Deva a atestat buna organizare a muncii de valoare in sporirea producţiei rul şefului de fermă — de mult doritele curele. S-au de mecanizare, Ioan Oprea.
D miine vom primi încă o
e
azi dimineaţă. Am vrut să montat şi s-a pornit la lu­ semănătoare, aşa că sperăm
ierbicidăm terenul pe care cru. Este de menţionat că că pînă duminică însămîn­
stă la baza angajamentului: de fontă si reducerea urmează să plantăm 12 ha sorbul maşinii nu funcţio­ ţatul porumbului să se în­
nează şi din' această cauză
cu vinete şi varză de vară.
cheie şi la C.A.P. Bretea Ro­
Noi cadre 1 ventilatorul maşinii de ier- alimentarea cu apă se face mână". Veste îmbucurătoare,
Lipsesc însă curelele de la
manual de către trei coo­
pe care am vrea s-o auzim
cincinalul in 3 ani si 9 luni! consumului de cocs bicidat. A fost aici tovară­ peratori care au fost luaţi lalte unităţi agricole.
şi s-o relatăm şi de la cele­
şul Victor Lupulescu, ingi­
calificate nerul mecanic de la S.M.A. (Continuare in pag. a 3-a)
N. PANAITESCU
întreprinderii noastre de scurt modul cum am învins Prim-furnalistul Simion faţă de toate furnalele de
industrie locală 1 s-a confe­ greutăţile inerente produc­
pentru rit, recent, prin Decret al ţiei, preocupările noastre ac­ Jurca, cel care a realizat, la Hunedoara. Ele arată că
în urmă cu 6 luni descăr­
Consiliului de Stat, Ordinul tuale şi de viitor. carea inaugurală la furna­ avem toate condiţiile să a-
sigurăm — aşa cum re­
Muncii clasa a III-a, pentru întreprinderea de indus­ lul nr. 9 de 1 000 mc, vor­ comanda tovarăşul Nicolae
ocuparea locului III în în­ trie locală Orăştie a pornit, beşte astăzi cu satisfacţie
economia trecerea socialistă desfăşura­ la formarea sa, de la lucrări despre modul în care co­ Ceauşescu la Plenara C.C.
tă în anul 1972. întregul co­ rudimentare, de mică meşte- lectivul de la acest mare al P.C.R.- din fe'orunrie-
martie a.c. — un înalt grad
lectiv a primit cu supremă şugărie, destinate unei sfere ’•şi modern agregat răspun­ de utilizare a agregatelor.
consumatori.
Se
restrînse
de
satisfacţie această înaltă dis­
forestieră tincţie, fiind conştient, tot­ fabricau pe atunci linguri de de dezideratelor cuprinse 9 se situează, fără nici oi
•Rezultatele de la furnalul
odată, că rezultatele deose­ lemn, cîrlige şi jgheaburi în documentele Plenarei îndoială, la cote de presti­
bite obţinute anul trecut în pentru apa de ploaie, cala­ C.C. al P.C.R. clin februa- giu. Cu toate acestea, de­
activitate, se adaugă, succese­ poade pentru cizmari, bla- rie-martie a.c. marajul secţiei a II-a. fur­
alificarea unui număr de lor de mare prestigiu pe ca­ cheuri şi osii de căruţă, A — In mod normal, fur­
9 forestieri mecanici, ca- re le înregistrează mereu co­ urmat o perioadă destul de nalul ar fi trebuit ca abia nale în cel de-al treilea an
ifîcare efectuată prin lectivele muncitoreşti hune- anevoioasă de dezvoltare, acum să se apropie de pa­ al cincinalului nu s-a ridi­
ursuri organizate la locul dorene pe tărîmul făuririi dar, cu fiecare cincinal rametrii proiectaţi — spu­ cat la nivelul cerinţelor,
e muncă. De asemenea, societăţii socialiste multilate­ pe măsura avîntului luat de nea prim-topi torul. Adevă­ îndeosebi la consumul de
i scopul reducerii efortu- ral dezvoltate. Această fru­ pretenţiile şi exigenţele con­ rul este însă că, la ora ac­ cocs, primele două luni s-au
ilor fizice ale muncitori- moasă. recompensă a muncii, sumatorilor — producţia u- tuală,' noi lucrăm peste a- încheiat cu depăşirea aces­
ar, secţiile de exploatare primită pe merit de oame­ nităţii noastre s-a diversifi­ ceşti parametri atît ca pro­ tui important indicator Ca­
lemnului din Orăştie, nii noştri, vorbeşte de la si­ cat şi a crescut ca volum şi ducţie cît şi ca indici do re sînt cauzele ?
)obra şi Petroşani au fost ne despre un lung drum — utilizare şi consum specific — Mulţi factori au in­
otate cu un număr de 39 l-am denumi chiar istoric — NICOLAE ANDREI de cocs. Sînt zile întregi fluenţat negativ activitatea
erăstraie mecanice, cu străbătut în dezvoltarea în­ secretarul comitetului cînd indicele de utilizare productivă. S-au înregistrat
jutorul cărora productivi- treprinderii. ce a cristalizat, de partid se ridică la 1,6 şi chiar 1,7 multe ore de opriri acci­
atea muncii va cunoaşte totodată, cîteva experienţe Ing. IOAN CINDEA tone de fontă pe metru dentale şi mers redus, cau­
preciabile salturi, gradul preşedintele comitetului cub de volum util, iar con­ zate de defecţiuni mecani­
e eficienţă economică va pe care le considerăm valo­ oamenilor muncii sumul nu depăşeşte 600 de ce şi electrice, iar uneori
pori. roase şi va trebui să le am­ din I.I.L. Orăştie kilograme de cocs pe tona AL. VAI.ERIU
plificăm în viitor. De aceea,
Printre cei mai bine de fontă. Sînt de departe Ion Sopoţeanu, mecanizator, ajutat dc Isidor Săliştcanu şi Constantin Ciocoi, plantează ul­
pregătiţi s-au prezentat ne-am propus ca în rînduri- (Continuare in pag. a 3-a) cele mai bune performanţe (Continuare in pag. a 3-a) timul hectar cu «artofi din cele 35 prevăzute în planul de producţie al fermei din Bretea-Strei
lostache Tomegea, Gavrilă le ce urmează să schiţăm pe a I.A.S. Haţeg.
iodea, Roman Marconase,
liminic Crişan, Petru Bo-
an, Trandafir Iuga, Par-
enie Ancuţa, Petru Pan- Zilnic—un spor
ile, Gheorghe Sînzian. Pe­ MUNCA Victoriei, un loc cu mare torului de exploatare a deşi la o vîrstă fragedă, 25,5 HECTARE bilitate în cursul după-a-
de
afluenţă
trecători.
Din
ru Terchea, Matei Rădu- de 23 tone carne IN CREAŢIA ARTISTICA primele zile, noul chioşc lemnului Grădiştea de elevii au îndrăgit poeziile DE VIITOARE PĂDURI miezelor, cînd, izolat, vor
escu şi mulţi alţii, dove- La biblioteca clubului — de patiserie, dulciuri şi Munte se află în finisare marelui poet Mihai Emi- cădea averse de ploaie.
Zilele trecute, s-a înche­
lind examinatorilor că Li­ ORĂŞTIE. Printre colecti­ sindicatelor din Simerla a răcoritoare — s-a bucurat un magazin pentru mun­ nescu. iat ampla acţiune de Îm­ Temperaturile minime vor
de apreciere în rîndui ce­
citorii forestieri ce lucrea­
nii clin profesorii lor — vele de muncă din unităţile fost organizată o diminea­ lor mici şi celor mari. păduriri, declanşată de oscila între 8 şi 13 grade,
•Jicula' Emil, de la secţia agricole, care au raportat ţă literară pe tema „Mun­ ză în această parte a lo­ Consiliul popular al comu­ iar maximele între 20 şi
cului.
ca — cheia fericirii omu­
Jobra — şi-a făcut _ cu realizări de prestigiu in cin­ lui“. Cu acest prilej au BAR DE ZI ŞI-A DESCHIS PORŢILE nei Crişcior. Plnă în- pre­ 20 de grade. Vint slab din
irisosinţă datoria, atît în stea zilei de 1 Mai, se nu­ fost evidenţiate fapte de DESTINAT FEMEILOR RECUNOAŞTEŢI Campingul din centrul zent pe raza comunei s-au sud-vest.
pregătirea teoretică, cit şi mără şi cel de la Agrocoop muncă, adevărate acte de La Deva, în complexul VERSURILE ? comunei Zam şi-a deschis împădurit cu salcîmi, ste­
eroism ale oamenilor mun­
zractică. — întreprinderea de creştere cii din patria noastră sur­ „cafe-bar“ s-a deschis un porţile pentru turiştii şi jar şi pin 25,5 ha. Acţiu­
Conducerea I.F.E.T. Deva şi îngrăşare a tineretului bo­ prinse şi transfigurate ar­ bar de zl destinat în ex­ vizitatorii care trec pe nea va continua şi în Pentru următoarele
clusivitate
femeilor.
Prin
;-a îngrijit din timp ca vin Orăştie. Succesele dobîn- tistic de scriitori în crea­ aceasta, dumnealor, tova­ La şcoala din satul Riş­ aici. Personalul ce deser­ toamnă. Dc pe acum s-a
lor.
ţiile
A
un
urmat
loilor muncitori calificaţi dite sînt exprimate in sporul spectacol folcloric prezen­ răşele noastre, îşi văd Îm­ ca s-a organizat de către veşte această unitate co­ asigurat materialul săditor două zile
;ă li se asigure condiţii zilnic de creştere in greuta­ tat de formaţiile clubului. plinită o veche dorinţă. biblioteca de centru din mercială ne-a anunţat şi necesar, insăminţlndu-se
jptime de lucru şi de ca­ te al animalelor, de 71 gra­ După modelul I.C.L.S.A.P. comuna Baia de Crlş un ultimele noutăţi. Ca spe­ 100 000 de puleţl salclm In Vreme frumoasă şl căl­
Deva ar putea proceda şi
lare. me pe cap, mai mare de- PENTRU „surorile“ sale din cele­ concurs gen „Cine ştie, cialitatea casei se poate pepiniere proprii. duroasă, instabilă în cursul
Acţiunea de pregătire a cit cel prevăzut, ceea ce a ZILELE DE VARA lalte municipii. cîştigă“ cu elevii din cla­ servi pui la ceaun Iar cel după-amieziior, cînd vor
viitorilor muncitori fores- asigurat realizarea suplimen­ I.C.L.S.A.P. Petroşani sele I-IV, pe tema „Recu­ care vor să-şi petreacă o VREMEA cădea averse de ploaie
MAGAZIN
tieri continuă la cote tot tară a 23 tone carne pe zi. şi-a propus să am­ PENTRU FORESTIERI noaşteţi versurile Con­ noapte în mijlocul naturii însoţite dc descărcări e-
chioşcuri
plaseze
eu
mai ridicate, la I.F.E.T. In acelaşi timp, preţul de răcoritoare noi în diferite cursul la care au partici­ pot fi găzduiţi în căsuţele Penfru 24 ore lectrice. Temperatura în
Deva. cost pe tona de carne a fost părţi ale oraşului. Primul In parchetul denumit pat un număr marc de reamenajate cu confort Vreme frumoasă şi căl­ creştere. Vint slab din
GEORGE BOJANU redus cu peste 1 200 lei fa­ a şi „apărut“ — în Piaţa Strimbu din cadrul sec­ copil a scos în relief eă, de hotel. duroasă, cu uşoară insta­ sud-vest.
ţă de cel stabilit.