Page 2 - Drumul_socialismului_1973_05

Mwewpw«Mttnm»H»wBiii«M«WBwia
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 693 0 MARTI 1 MA1 1973

: agaMBHHMasggn

truditori anonimi Omagiu pentru

primul plan a cietaţii »muncit mii

pământului

...Anii socialismului ! Ani de profunde şi esenţiale IOAN GHENÂ, MARIA Silii®, muncitoare, ŞTEFANA
mutaţii. Ei au însemnat totul pentru cei care făuresc
bunurile cele mai de preţ ale societăţii : producţia ma­
terială, cultura, inteligenţa. Clasa muncitoare s-a trans­ zidar, şef de MANOLACHE, Mai mult de 300 000 ha de teren agricol are judeţul nos­
format, în aceşti memorabili ani, din proletariat crunt Uzina chimică Orăştie tru. Pămînt de munte, de deal pe care creşte iarba şi fînul;
exploatat, în clasa conducătoare a societăţii, propulsoa- pămînt de şes ca o palmă deschisă deasupra căruia se undu­
rea ei spre comunism, clasă investită cu toate atributele echipă, „Avicola“ iesc vara holdele de grîu cu spicele blonde de soare, grele
conducerii şi responsabilităţii necesare exercitării isto­ ca vrăbiile toamna şi lanurile de porumb ce foşnesc a me­
ricei misiuni încredinţate. Ţărănimea — foştii iobagi, tal, împovărate de rod ; pămînt pe care aleargă primăvara
şerbi sau clâcaşi — a păşit viguros şi irevocabil pe fă­ şantierul 1 Mintia
gaşul civilizaţiei socialiste ; satul românesc se apropie turme de miei spălaţi cu alb şi cirezi de vite. Pămînt deasu­
tot mai mult de condiţiile materiale ale oraşelor. In a- Lucrează de numai doi pra căruia oamenii, înfrăţiţi cu el, se dăruiesc ca să reali­
ceşti ani s-a format un puternic şi multilateral detaşa­ al T.C. Deva ani la „Avicola" Mintia, zeze recolte cîl mai bogate.
ment de intelectuali, care îmbogăţeşte zi de zi valorile timp suficient însă pen­ entru plinea nelipsită azi de pe nici o masă, pentru
spirituale ale societăţii, patrimoniul ei ştiinţific, tehnic şi tru a ajunge una din­ P laptele copiilor noştri, pentru poamele, pentru hrana
cultural. Ioan Ghena, şeful unei tre îngrijitoarele de pă­ de care fiinţa noastră are nevoie ca să existe, să cre­
echipe de zidari, din ca­
Condiţia nouă, umană, a făuritorilor bunurilor mate­ drul lotului 14, şantie­ sări fruntaşe din între­ eze, să muncească, calcă pămîntul în fiecare zi, îl mîngîie
riale ale societăţii şi a beneficiarilor lor reiese preg­ rul 1 al T.C. Deva, pre­ prindere. In anul 1972 a cu palmele şi cu brăzdarele plugurilor, asudă un mare de­
nant din fiecare biografie, din faptele cotidiene de an­ găteşte în aceste zile a- obţinut cel mai bun re­ taşament de oameni format din tractorişti, din membri co­
gajare, din modul cum gindesc şi acţionează oamenii. tacarea unei noi lucrări zultat înregistrat pînă a- operatori, din specialişti.
Prezentăm, in continuare, oameni, ginduri, destine. în microralonul 15 din o- cum la „Avicola" Min­ Astăzi, cînd vorbim despre recolte bogate, despre cei
raşul reşedinţă de judeţ. tia : 261 de ouă pe cap care le realizează, nu putem concepe să nu amintim de
Intreaga-i fiinţă este cap­ de găină furajată. Şi de tractoare şi mai ales de cei care le mînuiesc. Meca­
tată continuu de tumul­ la începutul acestui an nizatorilor, oamenii care formează un tînăr detaşament al
tul muncii de pe şantie-, şi-a depăşit considerabil clasei noastre muncitoare, li s-a încredinţat să rezolve cu
re. Este şi firesc; a- sarcinile de plan. „caii lor de foc“ şi celelalte mecanisme muncile cele mai gre­
— Sînt de la ţară —
cest lucru tine de sub­ spune cu mîndrie Ştefa­ le şi mai obositoare, muncile care i-au trudit pe moşii şi
AUREL STANGIU, oţelar stanţa socialistă a şan­ na Manolache. Am cres­ strămoşi» noştri plugari. Mecanizarea îşi extinde perseve­
tierelor noastre, de a-
cut
titudinea nouă despre Nu muncind de mică. rent şi sigur siera de activitate în agricultură. O merită 1
plăcut
nici­
mi-a
O dată cu ea creşte şi prestigiul celor ce o aplică şi o mînu­
specialist, 0. S. Hunedoara muncă a oamenilor şan­ se odată să lenevesc. M-am iesc. Citi dintre cei 670 de mecanizatori prezenţi azi în pes­
Esenţialul
tierelor.
vede la răspîntii mai gîndit întotdeauna cum te 120 de cooperative agricole de producţie nu se bucură
mari sau mai mici, cînd — Ce vechime ?... sierturi din forţa de muncă să fac mai bine să-mi de apreciere ? Cu tractoarele, cu utilajele agricole, ară, sea­
rostuiesc viata. Ştiu că
o lucrare ori alta — De 15 ani muncesc, dar este feminină. mănă, ptăşesr si iar ară.... o adevărată mare de pămînt, mă­
este încheiată. O lucra­ de zece ani sînt calificată Peste 10 000 de femei din surată în zeci şi zeci de mii de hectare. Cînd vorbim despre
re aflată azi în plină operatoare la’mase plastice. judeţ s-au dedicat învăţă- mecanizatori gîndnrile ne stăruie asupra unui nume : Gheor-
construcţie şi pe care o — Aprecieri... mîniului şi ocrotirii omului: ghe Sorea.
vezi mîine finisată, la i — De şase ani consecu­ învăţătoare, profesoare, me­ cest om deţine titlul de campion judeţean al arături­
dimensiunile reale, este tiv sînt fruntaşă în între­ dici, surori, asistente. In lor. La cooperativa agricolă de producţie din Ilia', pe
ca o carte pe care o ci­ cere, cu steluţele respecti­ aceste domenii, atît de gin­ Apămînturile căreia lucrează, depune mult suflet, pentru ca
teşti pe nerăsuflate. ve... gaşe, de responsabile, fe­ munca lui să fie nu numai spornică ci şi de calitate supe­
— Care este „cartea" ...Oprim aici microinter- meile se afirmă deosebit de rioară. E fără nici o discuţie o condiţie esenţială ca pămîn­
dumneavoastră, tovarăşe viul. Fruntaşă! Şase ani la plenar. tul să rodească mai mult. Şi dacă această unitate se situea­
Ioan Ghena ? rînd! Femeia hunedoreanS In nici o societate, în a- ză, de cîţiva ani, printre primele din judeţ în ceea ce priveş­
— Edificiile social-cul- te sporurile de producţie la hectar, o modestă contribuţie
turale, blocurile de lo­ este participantă activă In farâ de societatea socialistă, şi-a adus-o si o continuă şi Gheorghe Sorea. Lîngă Sorea, pe
cuinţe ridicate în ultimii emanciparea judeţului în femeia nu a avut şi nu are
15 ani în Deva. La a- cadrul economiei noastre parte de o împlinire mai acelaşi podium al hărniciei, îşi merită prezenţa şi mecani­
proape toate atn lucrat deosebit de prospere. Peste multiplă ca personalitate. zatorii Gheorghp Dom de la C.A.P. Cristur, Cornel Bretea-
cu oamenii din echipă. 38 000 de femei sînt salaria­ O dovedesc marile noastre nu si Evi Petru de la C.A.P. Bobîlna, Costea Miron şi Remus
Fie la zidărie, fie la ten­ te, în agricultură circa trei realităţi. Bolea de la Gurnsada De-a lungul anilor ei au terminat de
cuieli interioare sau ex­ fiecare dată printre primii lucrările din campanie, ca şi în
terioare. Şi încercăm în­ această primăvară cu însămînţatul porumbului. Alături de el
totdeauna un sentiment mai pot fi desigur amintiţi şi mecanizatorii de la S.M.A. Ba­
de mîndrie atunci cînd ia de Criş. De ani de zile sînt văzuţi lucrînd nu numai pe
spunem copiilor, soţiilor RUDOLF CZiPCZER, electrician terenurile cooperativelor aqricole din Ţara Zaranriului ci şi
sau prietenilor noştri : în alte unităţi. Pe unde au trecut, şi lucrat au lăsat în urmă
aici am lucrat şi eu. numai amintiri frumoase. Si cită bucurie trăieşti cînd ti se
—• Ce construiesc, con­
structorii? Adică dum­ specialist, Ü.V. Călan vorbeşte în cuvinte calde despre nişte oameni pe care-i cu­
noşti t.
neavoastră ? nu se poate altfel decît
— Noi nu construim muncind serios, cu tra­ a şi mecanizatorii, harnici, pătrunşi de înalta răspun­
dere că lor Ii s-a încredinţat nobila misiune de a plă­
doar obiective social-cul- gere de inimă. C mădi pîinea poporului, cooperatorii îşi înscriu şi ei
turale, ai căror proprie­ — Şf a(i devenii cres­
tari şi sintem. Noi fău­ cătoare de păsări. numele cu majuscule în cartea de aur a muncii. Nu ştii asu­
rim şi o viaţă nouă, o — Dar nu întîmplător. pra căror membri cooperatori să te opreşti mal înlîi! Din­
civilizaţie nouă. împreu­ îmi place să muncesc, iu­ tre cele peste o sută douăzeci şi ceva de unităţi agricole, ca-
— De ce v! se spune o- — Ce an din cei mulţi nă cu ceilalţi oameni ai besc mult păsările, ie re-si aduc contribuţie la bunăstarea lor şi a poporului me­
ţelar specialist, tovarăşe pe care-i aveţi în muncă vi muncii creăm fundamen­ îngrijesc cum ştiu mai bi­ rită să amintim pe cooperatorii de la Dobra. Oamenii înca­
ne.
Stanciu ? s-a întipărit mai adine In tul vieţii noastre de as­ — Iar satislactii ? draţi la ferma legumicolă a acestei unităţi au trăit în anul
tăzi, de mîine. Lăsăm în
1972 o mare satisfacţie: decernarea ..Ordinului Muncii“ cla­
— Pentru că m-am spe­ memorie ? urmă nu numai blocuri, — Tot munca mi le-a sa I pentru sporurile nsari de legume şi zarzavaturi obţinute'
cializat în tehnologia de lu­ — Anul 1957. Atunci am dar şi oameni crescuţi adus. Oamenii mă încon­
cru cu cuptoarele de noi avut două mari bucurii : am din trunchiul viguros al joară cu dragoste. Mun­ din grădinărit. Şirul lor de succese este în ascensiune !. In
capacităţi şi mă ocup de fost primit în partid şi am noilor realităţi, al reali­ ca îmi este apreciată, anul 1973 legumicultorii de la Dobra au cules şi valorificat
întreţinerea lor la cald, a- fost decorat cu „Ordinul tăţilor socialiste. Lăsăm preţuită. Mi-am înte­ mai mult de 1 300 tone de legume şi zarzavaturi. Ca şi ei,
dică de reparaţia la cald a Muncii“ clasa I. in urmă locuinţe confor­ meiat un cămin fericit. harnici, frămîntati de dorinţa firească de a obţine rezultate
vetrelor. La fiecare 10 zile — Dacă nu v-aţi îndepli­ tabile, şcoli, magazine, Am un copil drăgălaş. pe măsura posibilităţilor ce le au create sînt şi membrii co­
se face o astfel de repara­ ni într-o zi atribuţiunile, ce spitale. Dar, mai pre­ Sînt foarte mulţumită de operatori de la C.A.P. Orăştie, Lâpuşnic, Strei, Beriu, Boj, Boz,
ţie, după o metodă nouă, s-ar întfmpla î sus de toate, lăsăm în munca mea, de rezultate­ Cristur, Băeia, Toteşti şi altele. Din cadrul fermei zooteh­
pusă la punct aici, cu mag- — Ar fi foarte rău I Eu urmă un nou mod de a le ei, de noua condiţie nice de la C.A.P. Orăştie, de pildă, pleacă anual spre pie­
nezită granulată sub 3 mm. răspund de blocul I în care trăi, de a gîndi şi a — Îmi amintesc cum am nil Ioan Semeniuc, Francisc socială pe care am do- ţele oraşelor din judeţ mii de litri de lapte şi zeci de
— Pentru a ajunge la intră cuptoarele nr. 1, 2 şi munci. E modul practic sărbătorit primul „Intîi Mai Bogoş, Ştefan Schwarz şi bîndit-o prin grija parti­
magnezltă de unde aţi ple­ 3. In afară de reparaţia la în care se execută ac­ liber" — îşi deapănă amin­ alţii. Incepînd de atunci, noi dului şi statului nostru. tone de carne. Să nu mai spunem de chintalele de porumb
cat î cald a vetrelor trebuie să ţiunea transformatoare 8 tirile tovarăşul Rudolf Czi- toţi, umăr la umăr, am par­ La numai 25 de ani, în­ şi de grîu, de plante tehnice.
fac ajustarea cu dolomită a clasei muncitoae în noul pezer. Toţi muncitorii de la curs o perioadă nouă de grijitoarea de păsări Şte­
— înainte, Ia oţelărla ve­ cuptorului la fiecare şarjă destin al tării. E modul „Victoria“ ne-arn îmbarcat fana Manolache de la ste o mîndrie astăzi să ştii că şi din truda palmelor tale
che, reparaţia se executa cu practic în care se exer­ construcţie şi de adevărn- „Avicola" Mintia a pă­ se îndestulează un popor, o tară. Un popor de oameni
dolomită, însă rezultatele — la pereţii din spate unde cită clarviziunea şi rolul în tren şi am plecat la De­ 1ă viaţă. Am simţit deopo­ truns pînă în ultimul a- E harnici, dornic să-şi construiască o viaţă mereu mai
nu erau aţa de bune, stă zgura, la capetele şi stîl- va să defilăm... trivă grija partidului şi sta­ mănunt sensul adevărat bună. Şi ca la orice mare sărbătoare, oamenii muncii închi­
pi! agregatului. De aseme­ conducător al partidului — Ce „realizări“ aţi pur­ tului nostru în toate îm­
— Aţi rostit cuvîntul „ve­ nea, mă ocup de întreţine­ nostru. tat atunci în coloane ? prejurările. Sîntem puternic al muncii — aşa cum es- nă un pios omagiu de admiraţie, de respect şi celor care s-au
che"... rea orificiilor de evacuare — Am defilat cu braţele legali între noi prin relaţii tea ea rînduită şi pre­ înfrăţit cu pămîntui !
— Da, că şi eu slnt vechi. — să aibă diametrul, lungi­ goale, cu braţele noastre de prietenie, tovărăşie şi ţuită de partid.
Bineînţeles în muncă... Din mea conform normelor. Da­ de muncitori — învăţate colegialitate. Munca, în în­ N. PANAITESCU
1948 lucrez la oţelărie. De că nu mi-aş face datoria, foarte mult cu greul — li­ ţelesul nou pe care 1 l-a dat
la început am fost cu Trip- ar avea loc perforări de pe­ bere, fără pancarte cu gra­ partidul, ne-a înfrăţit şi ne-a
şa şi cu alţii lîngă cuptoa­ reţi, de vetre ş.a. Dar nu se fice şi succese, fără care a- unit pe toţi ca într-o mare IOAN
rele Hunedoarei. Pe atunci vor intîmpla niciodată ast­ legorice. Pe atunci uzina şi puternică familie.
aveam şi paturi aici, fiind­ fel de lucruri. Munca repre­ era mică, avea circa 500 de — Care este înţelesul a-
că trebuia să rămlnem şi zintă pentru mine viaţa în­ muncitori, iar noi eram la cesta nou al muncii ? MUR00I,
noaptea. săşi. începutul unui nou drum. — Acum hotărîtor este
Totuşi, la acel 1 Mai aveam realizarea cincinalului mai ,
cu' noi, pentru prima oară, devreme. Pentru aceasta, tractorist,
sentimentul adevăratei li­ nouă, electricienilor de la
bertăţi, al »linei egaâî/tăţi furnalele Călanulul, ne re­
depline în drepturi între vine sarcina să reducem Beriu
1011 BACIU, miner, şei toţi cetăţenii ţării. timpul de oprire al agrega­
— Ce tovarăşi de muncă
lucrări
executăm
să
telor,
mai aveţi azi dintre cel cil de calitate. Astfel contribu­
care aţi participat Ia acel im Ia dezvoltarea uzinei,
fapt ce are efecte pozitive
de brigadă, Lenea litate ? asupra siderurgiei, a ir.rius-
început de libertate şt ega­
— Sînt mulţi... Electricie- triei noastre în general. (Urmare din pag. 1) tone fontă în plus. Lamlnaloril
s-au depăşit pe ei inşişi.
Hunedoara — cetatea noas­
de cum se lucra acum In această primă dimineaţă tră de foc şi metal — şi-a prins
15—10 şi chiar 5 ani, este de mai din Valea Jiului, cu la reverul hainei sale de săr­
mare diferenţă. In abatajele porţi înveşmintate în verdele bătoare, în pragul acestei zile,
frontale, în care lucrez şi MIRCEÂ FÎRTAT, maistru principal, I.E.C. Mintia mesteacănului, bărbaţii adîncu- două şi cele mai de seamă
eu, aproape toate operaţi­ rilor de cărbune trimit ţării, la Ordine ale Muncii. Le-au adus,
ile se efectuează mecanizat; Puţini salariaţi ai I.E.C. mai este ceva ; ceva deose­ tori, chemaţi să contribuie sărbătoarea primăverii muncii, spre prestigiul întregului judeţ,
tu, miner, trebuie să-ţi or­ Mintia ştiu că Mircea Fîr- bit de important, impus de efectiv la rezolvarea pro­ r * mnm un încrezător „Noroc bun", în­ siderurglştil şi constructorii Hu­
ganizezi munca, să respecţi lat este jnaistru principal, noile condiţii de organizare blemelor de organizare, con­ — Acum slntell aca­ soţit de rodnicia faptelor cu nedoarei industriale şi urbane.
tehnologiile de lucru, să în­ cu specialitatea în exploa­ a vieţii noastre economice ducere şi decizie ce intervin să... care au ţinut să răspundă grijii Cit de mare le este şi ne este
grijeşti şi să utilizezi raţio­ tarea şi întreţinerea turbi­ şi sociale, ceva ce derivă din în activitatea întreprinderi­ — Da... ce le-o poartă partidul, perso­ mîndria I
nal maşinile, să te înţelegi nelor cu aburi. Puţini ştiu înseşi legităţile societăţii lor. — Ce părere avefi de­ nal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Momentul sărbătoresc de azi
şi să te ajuţi cu ortacii. acest lucru deoarece el es­ noastre noi, din însăşi de­ Această componentă no­ spre, să zicem, obligaţi­ care se află la cirma ţării şi l-am pregătit cu dorinţa noas­
te o prezenţa permanentă mocraţia socialistă. Este uă în viata noastră econo­
— Deci e uşoară munca ile de lucru ce vă re­ care, în toamna anului trecut, tră — a fiecărui miner, slderur-
de miner ? i între muncitori, lucrează u- vorba de includerea în or­ mică şi socială exprimă de­ vin ? a venit în mijlocul lor să le as­ gisIT energetician, constructor,
rolul
ganele de conducere a ac­
plin
noastre
clasei
măr la umăr cu ei — cu
— Dimpotrivă, e grea, dar tivităţii economice a unora — Le voi îndeplini, culte vrerea. In 18 000 de tone ţăran muncitor — de a grăbi
este interesantă şi frumoa­ puterea minţii -şi a braţelor dintre cei mai buni munci­ muncitoare de clasă condu­ cum le îndeplinesc, de­ de cărbune scos in plus îşi mă­ urcuşul spre împliniri. Cit ne-a
să. Iţi oferă satisfacţii enor­ —, este adevărat prieten şi cătoare a societăţii. altfel, de 14 ani ca me­ soară minerii Văii Jiului hărni­ fost de spornic mersul ? l-am
me dacă o faci cum se ce­ tovarăş de acţiune cu ei, canizator... cia din lunile ce-au precedat auzit pe constructorii hunedo-
S-a decis să facă şcoala de
re. maiştri abia atunci cînd a ...Ioan Murgoi este li­ sărbătoarea muncii. La mina reni : „Ne-am îndeplinit cu
— Şi esfe preţuită... considerat că meseria nu nul din sutele de meca­ Lonea, unde s-a născut „Diri- cinci zile mai devreme planul
— Ca niciodată. Munca mai are multe secrete pen­ nizatori din judeţ. Do­ genţia muncitorească" şi „Bri­ pe primele patru luni. Plnă în
gada de producţie şi educaţie“,
de miner nu mai este situa­ vedeşte multă conştiin­ oamenii şi-au îndeplinit, pînă dimineaţa zilei de 1 Mai vom
tă, ca odinioară, pe cea mai tru el. Şi a făcut-o nu nea­ ciozitate în muncă. Poa­ în această dimineaţă, de două realiza lucrări suplimentare în
părat pentru a se numi mais­
de jos treaptă a meseriilor, tru, ci pentru a învăţa şi o te alţii îl întrec la „han- ori angajamentul asumat. „Co­ valoare de 7 milioane lei“. Şi
dacă o considera cumva ci­ serie de noţiuni teoretice cu tri". întrebarea în hărni­ lectivul nostru — transmit mi­ am văzut, predîndu-se la cheie,
— De ce v-aţi făcut miner, neva meserie, căci nici de a- care se confrunta zilnic în cie nicodată nu strică... nerii de la mina vecină, Petri- peste 500 de apartamente.
tovarăşe Baclu ? tîta drept nu se bucuşa. Azi, activitatea practică. Zi sau te Ioan Murgoi face par­ la — şi-a luat cel mai frumos, „Ne-am îndeplinit sarcinile pe
cele 4 luni ale anului cu 6 zile
marele
din
detaşa­
— Aş fi putut, într-ade- minerul stă în rlnd cu oţela- noapte, pe orice vreme, ori- ment al clasei muncitoa­ cel mai mare angajament din mal repede — declarau lucră­
văr, să optez pentru o altă rui şi constructorul, cu tur­ cînd e nevoie, se află lîn­ re. In trecut, oamenii de Vale, 3 500 tone de cărbune in torii întreprinderii Industriei lo­
meserie. Doar sînt atîtea me­ nătorul şl strungarul, cu ce­ gă complicatele agregate pe ogoarele patriei erau afara sarcinilor de pian. Am cale judeţene — şl sîntem în
serii frumoase. Mi se părea feristul şf electricianul, cu cu aburi, le descifrează du­ argaţi, pălmaşi sau mun­ realizat aproape 6 000 tone, să stare să realizăm o producţie
x
însă că a fi miner este un toţi meseriaşii ţării. Munca pă auz „traumele“, le apli­ citori cu ziua. Astăzi — fie chezăşie izbinzilor de miine, globală suplimentară de 9,5 mi­
lucru extrem de greu, iar de miner este preţuită şi că operativ cel mai bun un viguros detaşament al bucuriilor noastre, bunăstării lioane lei". Sintem în stare. Au
eu, tinâr şi entuziast cum remunerata la adevărata et „tratament“. clasei muncitoare, al familiilor noastre !“. Astăzi, in fost în stare ! Iar bucuria odle-
eram, vroiam să înving a- valoare. — Bănuiţi de ce v-au a- clasei care conduce tre­ toată valea cărbunelui, fanfa­ juită de conferirea „Ordinului
ceastâ greutate, vroiam a- Chipul dîrz al acestui băr­ les, In 1968, muncitorii să-l burile în statul nostru, rele vor chema la petrecere, Iar Muncii" clasa a lll-a colegilor
dicS să fiu miner, bărbat, bat, care nu a împlinit în­ reprezentaţi în comitetul s-a format şi se afirmă minerii vor merge cu bucuria a- lor de la Orăştie, cei care vor
dunatâ in suflet de împlinirile
om adevărat. că 40 de ani, a împrumutat oamenilor muncii pe între­ în S.M.A. şi I.A.S., pe muncii. împlini cincinalul în mai puţin
— Aţi început, deci, urcu­ parcă ceva din duritatea căr­ prindere ? întinsul nesfîrşit al o- de 4 ani, ii înaripează.
şul în minerit, coborînd zi bunelui. — Probabil pentru că goarelor. La strălucirea celui mai înalt Se .întîlnesc azi, la celebrarea
de zi în galeriile minei Lo- — Munca de miner ml-a sînt permanent alături de — De 1 Mai, cu ce Ordin al Muncii, conferit în hărniciei şi inteligenţei, fiii a-
nea. adus mulle satisfacţii de or­ ei, cu vorba şi mai ales cu realizări vă prezentaţi, preajma acestei zile, pentru a cestor neasemuite meleaguri
tovarăşe Murgoi ?
treia oară consecutiv, siderur-
— Zi de zi şi noapte de din moral şi material, m-a fapta, pentru că încercam să — Eu îmi voi face da­ giştii Hunedoarei adaugă stră­ hunedorene, să dăruiască zeci­
noapte, în această meserie format ca om, ca cetăţean le rezolv unele probleme de toria din plin, cu toate lucirile hărniciei din această le de milioane de lei, strinse in
pe care am îndrăgit-o de demn al vremurilor noi pe care se loveau în rauncă sau puterile mele. incandescentă primăvară. 7.i şi plus, pentru zestrea ţării, in în­
la prima coborîre în mină. care le trăim. De aceea în viaţa socială, ducîndu-le Sintem încredinţaţi! noapte, ceas de ceas, clipă de trecerea primelor 4 luni ale a-
— Cum vi se pare acum m-am făcut miner — a în­ întotdeauna cerinţele, su­ clipă, din şarjele întrecerii ne­ nului.
mineritul ? cheiat discuţia destoinicul gestiile, propunerile în fa­ măsurate s-au plămădit aici Sub flamuri roşii şi tricolore,
— Mineritul vechi, greu, ţa conducerii întreprinde­ Anchetă realizată de mai mult de 14 000 tone de o- în coloritul şi prospeţimea pri­
rudimentar, nu l-am cunos­ brigadier Ioan Bariu, fron- rii, care le soluţiona opera­ I. MiRZA ţel în afara sarcinilor de plan. măverii noi, inimile bat puter­
nic. Simţim mai mult ca oricind
cut. II ştiu doar din spuse­ talist de nădejde în sectorul tiv. în avantajul lor. D. GHEONEA Furnaliştii de pe Cerna, înfră­ vibraţia suflului generos al is­
le celor bătrîni. Dar şi faţă III al minei Lonea. De bună seamă că aces­ M. NEGOITÂ ţiţi cu cel din Călan, au în­
tea sînt argumentele. Dar C. DUMITRU scris cea mai frumoasă perfor­ toriei prezente, socialiste, pe
care o scriem în ritmul entu­
manţă cunoscută într-o întrece­ ziast al muncii libere, paşnice,
re de numai patru luni : 11 000 demne.