Page 3 - Drumul_socialismului_1973_05

l
t
1
raaui8astt.zæniECTilBra,a.m«.a^>gdllE6 lrAa^l7i.«Jtii.,A .-reafe.>i^TO,r.>a;n..!«a;;^ i ’.rr^ "w^rj^rgi^yiw ■ 1
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 693 ® MARTI 1 MAI 1973

ÂRBÂTORI La împlinirea a 25 de ani de activitate Cm braţele

zu
Salut
(Urmare din pag. 1) te, 3 000 kg carne şi 60 000 de zat Ia I.T.A. Deva în cifre
ouă, ob(inînd venituri supli­ concludente. Sarcinile de pline
plan la tone transportate au
mentare de peste 100 000 lei. Constanţa
doara au extras;, de la înce­ fost realizate pe primele Pa­
putul anului, peste prevede­ tru luni ale anului în pro­
rile de plan, 8 000 tone mine­ Castraveţi şi tomate de Astăzi, 1 Mai, se împlinesc rele „Dobrogea nouă" şi Fla­ Obiectivul central din acti­ Trei anotimpuri îşi fierb pediţiilor „Cutezătorii“ sînt
reu de fier, din care peste cent de 103 la sută, înregis- 25 de ani de la apariţia zia­ mura Prahovei“ au oglindit în vitatea prezentă a ziarelor din sevele pentru a încărca pri­ tot atîtea însemne de cinste
1 000 tone numai în cursul seră livrate pieţei trîndu-sc beneficii suplimen­ relor „Dobrogea nouă“ — or­ paginile lor uriaşele transfor­ Constanţa şl Ploieşti îl consti­ măvara cu bucuria renaşterii, ale pionieriei hunedorene
lunii aprilie. Acest succes, tare de 184 000 lei. * gan al Comitetului judeţean mări revoluţionare ce au ca­ tuie — ca pentru întreaga cu prospeţimea zilelor seni­ care în fiecare an s-a înscris
minerii de aici îl închină zi­ Constanţa al P.C.R. şi al Con­ racterizat în această perioadă presă românească — mobili­ ne încărcate de flori. pe agenda învingătorilor. A-
lei de 1 Mai. Complexul de sere din Produse siliului popular judeţean şi viaţa judeţelor şi a întregii zarea maselor populare la în­
Sîntandrei-Deva înscrie suc­ „Flamura Prahovei“ — organ ţări, fiind cronicari fideli ai făptuirea sarcinilor Izvorîte din Anotimpurile vîrstelor îşi nul acesta, prin echipajele
S-au remarcat, în mod al Comitetului judeţean Pra­ documentele Congresului al înmănunchează crengile tot „loan Corvin" (Şcoala gene­
deosebit, brigăzile conduse cese de seamă în cinstcn săr­ hova al P.C.R. şl al Consiliu­ faptelor şi agitatori militanţi, X-lea şi Conferinţei Naţionale în primăvară, la marea săr­ rală nr. 9 Hunedoara) şi „Ma-
de Alexandru Popa, care a bătorii oamenilor muncii. pentru lui, popular judeţean. mobilizatori harnici ai maseloi ale partidului, la îndeplinirea bătoare a muncii, transfigu- ris ’72" (Şcoala generală „Dr.
Rod al hărniciei legumiculto­
la noi înfăptuiri in epopeea
extras suplimentar aproape rilor, pînă acum s-au livrat socialistă. cincinalului înainte de termen. rînd mugurii eternităţii — Petru Groza“ Deva) în ju­
600 tone, loan M. Popa — 230 tone castraveţi şi tomate export Cu prilejul acestei prestigi­ Exponente ale opiniei publice copiii — în flori. Marile îm­ deţ a poposit „Scutul dacic“
537 tone şi loan Z. Pop — oase aniversări a ziarelor fră­ Cele 7 680 de apariţii ale din judeţele lor, cele două pliniri ale părinţilor se îm­ şi „Egreta de fildeş“, însoţi­
700 tone. din primul ciclu de producţie ţeşti — militante neobosite ziarului „Dobrogea nouă“, în­ ziare acordă un spaţiu însem­ bogăţesc simbolic cu dorin­ te de diplomele şi medaliile
al acestui an. Din estimările Colectivul de muncă al sec­ pentru transpunerea în viaţă sumate cu cele 6 537 apariţii nat popularizării experienţei ţa purtătorilor cravatelor ro­ cucerite de cutezătorii din
însemnate venituri făcute rezultă că unitatea va ţiei de tîniplărie din cadrul a politicii partidului in două ale ziarului prahovean oferă o înaintate din toate domeniile şii cu tricolor, de a fi la înăl­ Călan, Orăştioara de Sus,
i.I.L. Brad a reuşit ca în cin­
din judeţele ţării — aducem
imagine grăitoare asupra pă­
livra suplimentar şi în tri­ stea zilei de 1 Mai să reali­ un fierbinte salut colegial re­ trunderii în masele de citi­ de activitate, critică în spirit ţimea acestor împliniri, de a Şcoala generală nr. 9 Hune­
din zootehnie mestrul II importante canti­ zeze încă 100 paturi tip „E- dacţiilor sărbătorite, colabora­ tori a celor două cotidiene ju­ partinic lipsurile ce se mal se alătura cu realizări pe mă­ doara, cu „Bios 72“, şi Ca­
tăţi de legume. legant" pentru export. torilor, corespondenţilor şl citi­ deţene : peste 14 000 de ediţii manifestă, militează neabătut sura vîrstei, succeselor celor sa pionierilor din Hunedoa­
Trebuie remarcat faptul că torilor lor, din partea colecti­ cu un tiraj de ordinul sutelor pentru instaurarea in viaţă a mari, ra. Şi în toate acestea e în­
Cooperatorii din Orăştie vului de redacţie al ziarului de milioane de exemplare. Şi normelor comuniste de mun­ corporată, din nou, pasiune
dedică sărbătorii oamenilor Beneficii suplimentare în acest an au fost livrate „Drumul socialismului" Deva, fiecare exemplar a adus pe că şi viaţă. Vacanţa de primăvară şi şi muncă, dăruire, cutezan­
muncii rezultate deosebite. beneficiarilor externi 800 pa­ primele zile di« „Săptămînă
turi, dintre care 400 bucăţi al colaboratorilor, corespon­ masa cititorului cuvîntul şi La sărbătorirea celor 25 de primăverii" au crestat pe ră­ ţă.
Astfel, ferma zootehnică a Dorinţa de a întîmpina ziua au fost produse în primul denţilor voluntari şi cititorilor chemările partidului, realizări­ ani de la apariţie, adresăm bojul pionierilor hunedoreni La lecţii, în ateliere şl la­
predat în plus faţă de preve­ de 1 Mai cu rezultate deose­ trimestru peste prevederile din judeţul Hunedoara. le de seamă ale oamenilor ziarelor sărbătorite urări de multe ore de muncă entu­ boratoare, pe loturile şco­
derile planului 7 000 litri lap­ bite în muncă s-a concreti­ de plan. In sfertul de veac de conti­ muncii din Constanţa şi Pra­ noi şi însemnate succese în ziastă. Mii de pomi fructiferi, lare, în cercurile de la case­
nuă şi rodnică activitate, zia- hova, ştiri din întreaga lume. activitatea ce o desfăşoară. ornamentali, ori de pădure le pionierilor, pretutindeni,
plantaţi de pionieri îmbogă­ sămânţa cunoaşterii şi şlefui­
ţesc zestrea verde a judeţu­ rii încolţeşte plenar, pregă-
Trăim de mai bine de ten fost de 2,8 la sută, cu 0,7 la liza salariul mediu pe econo­ lui. Numeroase hectare de tindu-se de rod bogat. Ma­
sfert de veac bucuriile îm­ sută mar mare ca în toţi anii mia judeţului şi se compu­ păşune îşi întind chipul ver­ chetele de azi sînt garanţia
plinirilor muncii noastre şi 1966—1970. Statisticienii pun nea din soţ-soţie şi copil îşi de şi curat tot graţie mun­ construcţiilor de mîine, pa­
mulţumirile ei, cu o intensi­ sporurile acestea pe seama sporea pe această cale veni­ cii pionierilor. Multe spatii siunile aprinse aici nu vor
tate mereu crescindă şi de mai multor „factori de in­ turile cu de 3 ori 11 la sută. verzi din oraşe au înscris la găsi nlcicînd altă linişte de­
fiecare dată ne spunem: fluenţă". Noi le spunem sim­ Aceasta se intîmpla în anul izvorul frumuseţii şi aportul cît pe cea a împlinirii mun­
„Ceea ce facem, facem pen­ plu, permanenta grijă a par­ — piatră de început al cinci­ celor mici. cii. Muncind, revelîndu-şi lor
tru noi, pentru nivelul nos­ tidului pentru nivelul de trai nalului. Statisticile n-au ope­ Bunii gospodari au învă­ neabătute izvoare, copiii
tru de viaţă, al nostru, al oamenilor, perfecţionarea rat mai departe — o vor fa­ ţat din moşi-strămoşi să în- cresc. Cresc repede, ca lanu­
al copiilor şi nepoţilor noş­ organizării noastre sociale ce ulterior — dar realităţile tîmpine marile sărbători cu rile în ani prielnici, pregă­
tri". De peste un sfert de astfel ca omul să obţină cîş- noastre socialiste, acele roa­ aşezările în strai nou. Şi cum tind bucuria cultivatorilor.
veac, roadele muncii se în­ tigurl în salariu, şi servicii de care se pîrguiesc în fieca­ tradiţiile frumoase cuceresc, Neaşteptat de repede ne a-
torc la noi îndoit, înzecit. In re zi in grădina cinstitei am văzut amesteeîndu-se rată cît de mari sînt şi ne
pomul muncii se pîrguiesc şi munci au crescut mereu in purpuriul cravatelor cu albul cer încredere. Le-o acordăm
De cele mai diverse mese­ Balasz. Sînt dulgher. 'Am se coc în fiecare an tot mai dimensiuni şi eficienţă. imaculat al varului dînd chip cu satisfacţia bucuriei viito­
rii — zidari, dulgheri, beto- terminat instalaţia pentru multe, tot mai bune roade. Mă gîndesc la sfîrşiturile proaspăt pomilor, gardurilor, rului încredinţat în curînd
nişti, montori, sudori — toţi glisarea silozului de făină Cinstim cu gînduri de recu­ ROADE de zi din 1973 ale celui ce amenajînd noi spatii şcola­ unor oameni vrednici, care
constructorii afirmă, cu jus­ al fabricii de ciment şi var noştinţă pe cel care a făcut produce bunuri materiale în re şi zone de agrement. Pe de pe acum se străduiesc să
tificată mindrie, că fac parte cu o săptămînă mai devre­ fertil pămîntul în care ro­ uzine, in mină, pe şantier şoseaua Romos — Geoagiu, realizeze în fiecare zi din
din acea categorie de oameni me... deşte pomul : partidul nostru, PÎR6UITE ÎN sau pe ogor. Ştie pentru ce în Hunedoara, la grădina zo­ viaţa de pionier cît mai mul-
care întrezăresc viitorul mai — Sînt instalatorul Vasile al clasei celor ce propulsea­ a produs peste zi, ştie cu ce ologică Chizirl ori pe malul de fapte demne de viitori
repede decît alţii, că de ei Smeu. Nu cunosc ce înseam­ ză societatea către viitorul ei efect în nivelul lui de viaţă Cernei, la Şcoala generală comunişti.
şi de munca lor depinde di­ nă neîncadrare în termenele de aur. II cinstim la toate GRĂDINA i s-a soldat munca. Ca o con­ nr. 4 Petroşani, ori la Orăş- Şi e primăvară cînd îi în-
rect apropierea viitorului, la de execuţie. Vă pot vorbi in sărbătorile, ca şi acum, la secinţă, el şi familia lui s-au tioara de Sus, în satele şi o- tîlnim.
care aspirăm de fapt cu toţii. schimb dspre realizările sărbătoarea muncii, şi o fa­ hrănit mai bine ; o spun ci­ raşele judeţului cei mici au Primăvara cînd ghioceii în­
Este cuprins in această trăi­ noastre, ale şantierului nr. 1 cem cu dragă inimă, pentru CINSTITEI frele dar o adevereşte roşea- dăruit primăverii aşezărilor, ving tăria pămîntului şi să­
re un imens tezaur de valori al T.C. Deva. că. privind în urmă şi îna­ ţea din obrazul sănătos al numeroase ore de muncă biile îngheţului, înflorind.
spirituale, de înţelepciune — Eu lucrez la şantierul, inte, in trecut, prezent şi vii­ copiilor noştri, o spune vioi­ cinstind, astfel, munca. Mîl- Primăvara cînd ghioceii a-
condensată, de responsabili­ IV al I.C.S. Hunedoara. Mă tor avem motivele noastre să ;i ciunea jocului lor de copii. nile lor îndemînatice şi min­ notimpului maturităţii — co­
tate şi nici un om care vrea cheamă Vasile Faur, sînt zi­ o facem. Anul trecut vînzările la prin­ ţile larg deschise cunoaşterii piii, ne aduc tuturor, acum,
să fie la înălţimea epocii pe dar. La cele 112 apartamen­ Iată doi ani, două pietre cipalele produse alimentare au îmbrăcat şcolile cu bucu­ de ziua muncii părinţilor lor,
care o trăim nu poate face te predate în primul trimes­ de început pentru două cin­ au înregistrat creşteri foarte ria de veritabili meşteri ori într-o revărsare de bucurie
abstracţie de existenţa aces­ tru din acest an am realizat cinale ce vor rămîne în isto­ mari faţă de 1965. Cu 152 la au înălţat, cutezător, spre şi entuziasm, flori, florile
rie. Intre un început şi altul,
tui tezaur. Cu atît mai mult o economie de aprbape 8 zi­ sociale. Acea parte din fon­ sută la carne ; cu 201,7 la tării semeţe rachete, navomo- primului mai, florile unei
oamenii şantierelor. le. salariul real al omului mun­ dul de consum care se în­ sută la preparate de carne, dele, iscusite maşini de zbor. copilării fericite şi pline de
Oriunde s-au aflat şi se ...Şi fiecare zi economisită, cii hunedorean a crescut cu toarce la fiecare dintre noi cu 188,8 la sută la lapte, cu Succesele înregistrate în sens !
află — construind termocen­ fiecare clipă folosită din plin 24.9 la sută; a crescut ca ur­ pe alte căi decît salariul — 176,5 la sulă la unt. confruntarea naţională a ex­ ILEANA LASCU
trala de la Mintia, furnalul are valori inestimabile pen­ mare a măsurilor de mărire veniturile din fondurile so­ Mă gîndesc la serile pro­
nr. 9 de la Hunedoara, fa­ tru economia noastră socia­ a salariilor, de amplificare a ciale de consum — a cunos­ ducătorilor de bunuri mate­
bricile de ciment, var şi listă, pentru viitorul nostru. sporului muncii noastre. In­ cut în doi ani — graniţă de riale, la acele seri cind ei
de ipsos, sau miile de aparta­ — Sînt fierar betonist... tre doi ani vecini — arată cincinale — 1970 şi 1971 — spun : azi am muncit bine,
net
creşterea de 6.3 la sulă. Ea
salariul
—
statisticile
mente au avut şi au preg­ — Sînt sudor... creşte cu 3,1 la sută. iar in­ se traduce printr-un învăţă- în consecinţă mîine voi trăi
nant întipărită în minte va­ — Sînt macaragiu... dicele costului vieţii aproape mai bine. Convingerea a- Expozifie de grafică
loarea menirii lor. — Sînt constructor. Omul bate pasul pe loc. Şi în anul mint gratuit căruia i s-a alo­ ceasta îşi are izvorul în
— Cunoşteam dinainte, în­ care ridică noile obiective acela luat pentru comparare cat cu 11.2 la sută mai multe munca în a cărei cinstită
că de la primele săpături, pentru a aduce viitorul mai în statistici — 1971, faţă de fonduri de la un an la altul, grădină se pîrguiesc la soa­ In foierul Casei de cultu- crări, urmînd ca pe par­
rele
socialismului
de
astfel
prin acţiuni da sănătate cu
cum va arăta cetatea lumi­ aproape ! 1970 nu s-au efectuat majo­ valoare mai..mare,...prin asis­ - ră din Hunedoara s-a des­ curs să mai fe îmbogăţită
nii de pe Mureş şi ne-am rări de salarii prin lege ; a tenţă socială, pensii, alocaţii .roade.. Azi e Ziua muncii, a chis în aceste zile premer- cu încă 32 portrete, peisaje
grăbit s->a punem în func­ ...Realizarea amplului pro­ acelei munci cărei înnobilea- > gătoare zilei de 1 Mai o şi alte desene, care s-au
ţiune la întreaga capacitate gram de investiţii pe anul crescut însă valoarea muncii de stat pentru copii. Venitu­ ' ză pe oameni. îi face mai interesantă expoziţie de gra­ bucurat de o deosebită a-
cu 40 de zile înainte de ter­ 1973 este de primă impor­ noastre. Şi creşteri de valori rile acestea reprezentau în puternici in propriii ochi şi-i fică militantă a ingineru­ preciere în rîndul publicu­
ca a continuat să înregistre­
propulsează
tanţă pentru înfăptuirea îna­
traiec'oria
pe
1971, pentru fiecare locuitor
men. ze. Ritmul de creştere a sa­ al judeţului. 11 la sută din lui arhitect Dmzideriu Tzel- lui cu ocazia unei expoziţii
— Furnalul de la Hune­ inte de termen a cincinalului. ascendentă a bunăstării. ler, pensionar din Deva. Ex­ similare deschise, nu de­
doara era o stringentă nece­ Şi înfăptuind cincinalul ina- lariului real in acest an — salariul mediu; adică fami­ poziţia cuprinde 16 lu­ mult, tot în Hunedoara.
sitate pentru economia jude­ int de vreme, înseamnă că temelie pentru cincinal — a lia unui muncitor care rea- ION CIOCLEI
ţului şi ţării. De aceea, l-am am intrat in viitor mai re­
făcut să producă cu citeva pede. Nici o oră. nici o zi de
lucru nu este irosită pentru
zile mai devreme. îndeplinirea acestui deziderat.
— La miile de apartamen­
te construite am reuşit nu­ Privim spre viitor, spre acel LA E M E N T
mai anul trecut o devansare păienjeniş de fabrici şi uzi­
medie pe apartament de pe­ ne ce ara să urce România
pe culmile progresului. Şi su­
ste o zi. fletele noastre vibrează sub
— Vrem să aducem cit
mai aproape ziua în care explicabile fioruri. Privim
.„Chişcădaga" va produce spre viitor, spre acea mare
primele tone de ciment. De de blocuri şi obiective social-
aceea înfruntăm cu curaj culturale în stare să ne dea
greutăţile şantierului... căldură în trup şi minte.
Frînluri din gindurile con­ Privim spre actualii oa­
structorilor... meni aflaţi pe şantierele vi­ Petrecerea, fără cînt şi joc, nu e petre­
— Mă numesc Ştefan Ca- itorului. Şi, cu respectul cu­ cere. Pentru că nimic nu e mai frumos da „deşteptarea" oraşului la ora 6, iar
dar şi sînt montor la Gru­ venit, alegem în acest înso­ decît exprimarea sentimentului de voio­ de l orele 15 va evolua la noul loc de
a
pul de şantiere „Valea Jiu­ rit şi liber 1 Mai un buchet şie, de bună dispoziţie, stare ce exprimă agrement „Pădurea O.N.“, la Băile Călan,
lui“. Am încheiat montarea din cele mai frumoase gîn- Am pornit, cu o zi înaintea dumneavoas­ a berii, grătarelor, cirnăciorilor şi micilor. o bogăţie nemărginită a spiritului, stare veselia nu va conteni ; Brad — artişti a-
prefabricatelor la blocul E duri. Gînduri de apreciere şi tră, stimaţi cititori, pe la locurile unde Alte chioşcuri vor desface produse ali­ ce o pot avea numai oamenii noştri, oa­ matori din oraş vor fi prezenţi în mijlo­
2-1 cu 15 zile mai devreme recunoştinţă pentru miile de veţi petrece şi vă veţi veseli în zilele săr­ mentare şi nealimentare, legume, zarza­ menii muncii, fericiţi, în ţară fericită. cul minerilor, la punctele de agrement
— aşa cum ne-am angajat constructori. bătorii. Numai pentru a vă putea informa vaturi, fructe, prăjituri şi îngheţa­ Dar să audiem propunerile pentru tim­ tradiţionale ; Geoagiu-Băi — „seară de
dans" la casa de cultură şi sărbătoare
In cinstea zilei de 1 Mai. din vreme despre ceea ce vă aşteaptă. Am tă. Dar hunedorenii nu vin toţi pul liber. câmpenească la „Fîntîna rece“, în compa­
— Mă numesc Mathyus ILIE COJOCARU ales traseul Deva-Brad-Simeria-Orăştie-Hu- aici. Mulţi se duc la Valea Seacă, al­ S-o luăm cu cîntccul şi jocul, cu voia nia formaţiilor muzicale locale. Şi, în ge­
nedoara-Călan-Haţeg-Petroşani, care cre­ ţii la Motelul Cinciş şi Cabana Izvoarele bună pe estrade şi la iarbă verde. Deva
I. dem că va fi şi cel mai atractiv. Să nu uităm pe minerii de la Toliuc şl — ora 9, spectacol festiv la sala „Arta", neral, pesfe tot, organizatorii vor să se
întreacă în originalitate şi imaginaţie —
Ca la orice mare sărbătoare, pe locuito­ Ghelar. In parcurile şi grădinile de vară susţinut de formaţiile clubului sindicate­ deci nu vor lipsi surprizele...
rii Devei comerţul îi aşteaptă la pădurea ei vor petrece ceasuri minunate, deoare­ lor, apoi, la Pădurea Bejan — fanfara şl Deosebit de bogată este şi agenda ma­
Bejan... Cu fleici, grătare, cîrnăciori, mici, ce lc-a fost asigurat totul pentru aceasta. aceleaşi foi maţii ale clubului, în program nifestărilor sportive. La Deva şi Petro­
cremvurşti, plăcinte şi prăjituri — toate La Călan, o surpriză: pe locul de la lizie­ cuplat cu formaţiile casei pionierilor, şco­ şani —la locurile de agrement, tradiţio­
stropite cu băuturi după voia fiecăruia. ra pădurii Oraşului Nou vor petrece si- lilor, liceelor „Decebal", nr. 2 şi pedago­ nalele întreceri şi jocuri distractive : fuga
In parcul de peste rîul Luncoi şi lingă derurgiştii Călanului pentru prima dată. gic, pînă seara la orele 20, vor întreţine în sac, fuga cu oul în lingură, căţărarea
Casa de cultură din Barza vor petrece De fapt, ei au muncit cu hărnicie, de la atmosfera de veselie ; Hunedoara — pe pe stîlp, tragerea la frînghie : Brad, Ha­
brărlenii. Alături de miile de sticle de be­ mic la mare să-şi amenajeze acest minunai scena teatrului de vară din Pădurea Chi ţeg, Hunedoara, Orăştie, Petrila, Vulcan
re, vin, răcoritoare, la dispoziţia lor co­ loc de agrement. Şi încă o surpriză : aici zid vor evolua formaţiile clubului „Side- — finalele „Cupei 1 Mai“ la fotbal : Hu-
merţul pune specialitatea Bradului — re­ va fi un „cioban“ care va tăia miei, ii va rurgistul“; Petroşani — la vestitul „Tuli- nedoaia — meci internaţional între com­
numiţii virşli de capră. La discreţie. pregăti şi-i va servi cu mămăliguţă, toata pan“, casa de cultură va prezenta un am­ binata Mureşul—Corvinul şi Fcrencvaros
Simerienii, ca întotdeauna, se întîlnesc făcute in faţa doritorilor. > plu spectacol folcloric, iar seara, la casa Budapesta, ora 17 ; Brad. Hunedoara, O-
la Bălăcuta. Restaurantele „Ursul Negru“, La Popasul Zimbru se adună haţeganii. de cultură, „Carnavalul tineretului". Fie­ răşUe, Petroşani, Lonea, Simeria, Călan
„Feroviarul“, celelalte bufete ies cu chioş­ Pe partea dreaptă şi stingă a şoselei. Toa­ care club şi casă de cultură din munici­ — întreceri do popice : Hunedoara,
curi încărcate cu toate bunătăţile trebui­ te băuturile şi produsele de carfnangerie piu vor organiza în toate localităţile, la Petroşani, Lupeni, Uricanl — „Cupa
locurile
specta­
agrement,
de
cunoscute
toare în asemenea ocazii. vor fi în cantităţi mult mai mari ca anul cole de muzică populară şi uşoară : Ha­ 1 Mai", finalele pe localităţi, Ia
Cabana „Poieniţa“ cu împrejurimile ei, trecut. ţeg — la „Slivuţ" orchestra de”muzică handbal masculin şi feminin ; Orăştie —
unde vot fi amplasate 16. chioşcuri cu mîn- Pentru minerii Văii Jiului la toate puncte­ populară, soliştii şi grupul vocal ale ca­ tenis de cîmp ; Vulcan^— turneu de vo­
căruri şi băuturi, îi aşteaptă pe locuitorii le tradiţionale .de întîlnire la sărbători s-au sei de cultură sînt invitaţii oamenilor lei : Petroşani — concurs de îndemînare
Orăştiei, pe alţi trecători ce vor trage la asigurat peste 200 000 sticle de bere roma­ şi rezistenţă la motociclism, pe traseul
Piaţa Victoriei — stadion şi „Cupa Dia­
această pitorească şi renumită cabană, mai nească şi din import, 50 000 bucăţi de mici, muncii ; Orăştie — începînd cu orele 11, mantul negru“ la handbal, cu participa­
cu seamă că a fost complet renovată şi apoi grătare, cîrnaţi, vin şi tot ce mai are orchestra de muzică uşoară a comitetului rea unor echipe din centrele miniere din
pusă la punct de curînd. omul trebuinţă pentru a se distra după orăşenesc U.T.C., artiştii amatori de la judeţ şi judeţele limitrofe.
Pentru hunedoreni, la pădurea Chizid, pofta inimii. casa de cultură vor evolua la cabana „Po­
La Chişcădaga... un nou obiectiv necesar punerii tn funcţiune s-au pregătit 22 de puncte de desfacere GH. I. NEGREA ieniţa“ ; Călan — semnificativ, fanfara va N. STANCIU
a fabricii de ciment şt var — castelul de apă ! Deocamdată, con­
form graficului de execuţie, se montează armătura din fundaţia
acestui castel.

Comunistul Nicolae J*.adu, strungar In alclu. ii. uu irine auto muie. sorim vagoane a i iVl ivi >
Slmcria, execută cu multă competenţă repere Inc, necesare în producţia zilnică El rcallzeizi
intr-o concepţie proprie, şi diverse dispozitive pentru uşurarea muncii, creştcicâ productivităţii
şt eficientei economice. 1 ''"“'-“viiuui
Foto: VIRGIL ONOIU