Page 10 - Drumul_socialismului_1973_07

2 DRUMUL SOCIAI.ISMULU3 © Nr. 5 749 ® JOI 5 IULIE 1973

Bune, dar şi altele pentru bolnavi un bufet. care se afla inscripţia :
Eu cred că fiecare bolnav R.S.R.-06-32 pe un inel alb
In scopul punerii în valoa­
e destul de conştient ca să şi 877 pe altul galben. In re a locurilor turistice, mu­ produselor de patiserie în ca : îngheţata, gogoşi, flori­ ţiuni pot fl citate colectivele
şi
răcoritoare de lucrători da la complexul
cele
băuturi
faţa consumatorilor şi desfa­
nu cumpere şi să mănînce 3 Iunie cetăţeanul a tăiat zeelor şi monumentelor, cîl cerea lor pe loc, terminarea s-au organizat peste 80 uni­ „Sarmis“ — Deva, restauran­ NO TE
de la bufet decît ceea ce inelele de pe piciorul po­ amenajării cabanei, la locul tăţi volante, iar pe linia di­ tul „Transilvania" — Deva.
„Am fost internat o vre­ rumbelului şi i-a dat dru­ şi a altor obiective care re­
me la spitalul din Hunedoa­ i-a prescris lui medicul. mul. Cele două inele se ţin atenţia turiştilor în jude­ de agrement — pădurea Be- versificării preparatelor culi­ Restaurantul din Geoagiu-Băi,
ra, în secţiile O.R.L. şi Tot in holul spitalului se află la mine. ţul nostru şi pentru folosirea jan, din Deva, terminarea şi nare se asigură în toate uni­ nereuşind Cooperaţia de con­ | Pielea ursului din
cu sum să-i asigure personal co­
sortimente
turistice
a
funcţiune
Interne. Spital mare, do­ află un chioşc de difuzare de către oamenii muncii a punerea în Parîng, darea te- tăţile a primit ajuto­ I pădure
în specific local cum sînt: tur- respunzător,
tat cu toată aparatura ne­ a presei. Poate că ar fi MARIAN DRAGOMIR, locurilor de mare atracţie, lescaunului
Consiliul judeţean al turis­ folosinţă a complexului Va­ nedo hunedorean, la com­ rul întreprinderilor comerci­
comuna Vorţa, satul mului a iniţiat măsuri care ale din sistema comerţului Amatori de a cumpăra
Certeju de Jos să ducă la asigurarea unei de stat. butelii pentru paze lichefi­
baze materiale capabile să Aşadar, frumuseţilor natu­ ate sînt mulţi. Cei mai
creeze cele mai bune condiţii 0BIECHULE TURISTICE ale judeţului nostru, mulţi caută calea legală
rale
„Propunerile noastre de cazare, masă şi agrement. tradiţiilor culturale, de fol­ pentru a intra in posesia
obiectului dorit. Alţii insă
Acţiunea a cuprins prin­ clor şi ospitalităţii binecunos­ caută calea ilicită. Ana
nu se iau în seamă ?“ cipalele zone de interes tu­ cute a populaţiei hunedorene, Dalcoş din Petroşani ştia
ristic ale judeţului nostru Ü AŞTEA factori esenţiali care con­ că se. găsesc asemenea a-
cum sînt : Hunedoara, Ţara turează potenţialul turistic al matori şi s-a gindit că de
Da nota cu acest titlu pu­ Haţegului, Valea Jiului, Mun­ judeţului nostru, li se adau­ aci ar putea ieşi un „bu-
blicată in această rubrică ţii Apuseni, Deva, care cu­ gă realizarea condiţiilor ară­ ssines". Şi a ieşit; o con­
sub semnătura mai multor nosc o consacrare in activi­ tate, care asigură servire şi damnare de 7 luni, care,
cetăţeni de pe străzile tatea turistică. lea de Peşti cu 130 locuri plexul „Sarmis“ — Deva, agrement la nivelul cerinţe­
la
cabana lor tot mai exigente ale dife­
„Plevna" şl „Griviţa" din Consiliul judeţean al turis­ cazare şi 100 locuri la mese, virşli de pui capră frigare spre norocul său, a intrat
la
amenajarea
In graţiere. Ce-a făcut A-
unui
camping
la Podele,
cesară. Aici Îşi refac sănă­ bine ca la acest chioşc să Simeria, consiliul popular mului şi-a propus să dezvol­ hanul „Bucura" — Haţeg, cu cu ritelor categorii de turişti. na Dalcoş ? A încasat 1 500
mujdei de usturoi la motelul
Ştiind
tatea mii de oameni ai se desfacă şi unele obiecte orăşenesc ne răspunde : te în continuare zonele şl o capacitate de 60 locuri şl Cinciş şi cabana Poieniţa plimbare, că turismul este de lei de la Natu Tache
muncii. La secţiile la care de toaletă, care în mod o- „O parte din străzile punctele de agrement. La lărgirea platformei de parca­ petrecere, destin­ promiţindu-i că-i procură
am fost internat am întîl- bişnuit se găsesc la bufe­ „Plevna“ şi „Griviţ-a" au ni­ cele realizate recent, cum Orăştie, balmoş ă la Bulzeşti, dere, vă invităm să vă formaţi
nit un personal care meri­ tul în care bolnavii nu au velul foarte coborît iar ape­ sînt localul pentru femei re, şi altele care vor fi cu­ la restaurantul din Baia de deprinderea de a părăsi, du­ butelie. I-a găsit apoi a-
tă toată lauda şi cred că acces. le pluviale formează bălţi. amenajat în Complexul co­ noscute in viitor de către tu­ Criş etc. Nici servirea nu a minicile şi sărbătorile, ora­ matori de chilipir pe Ma­
Pop,
Dumitru
Ciorbă.
rin
sînt mulţi cei care giindesc Spitalul are 4 lifturi. Nu In prezent nu este posibilă mercial „Bulevard", din De­ rişti. fost uitată, în care scop au şul pentru a ieşi în aer liber, Ion Petric, Dumitru Dinu.
ca mine. ar fi bine ca în zilele de construirea unei canalizări va, înfiinţarea magazinului S-au amenajat parcurile, fost organizate 8 cursuri de să vă plimbaţi şi să admi­ Pe aceştia i-a „taxat" cu
Refacerea sănătăţii în vizită unul să fie exclusiv pentru, evacuarea apei, dis­ pentru vînzarea mărfurilor pe aleile şi zonele verzi în sta­ ridicare a calificării profesi­ raţi peisajele ce vă sînt
spital mai este insă stân­ la dispoziţia bolnavilor ? tanţa pînă la canalul Strei valută în Deva, darea în fo­ ţiunile balneare din judeţ, In onale a lucrătorilor care lu­ dragi. Unităţile de pe trase­ sume mai mici — aconto
ele turistice şi personalul ce
jenită de unele aspecte. De Pentru că sînt bolnavi ca­ fiind de 300 m iar cota te­ losinţă a restaurantului din principalele locuri de agre­ crează în unităţile de ali­ le deserveşte vă aşteaptă. — 250 lei. Clnd păgubaşii
pildă, în holul spitalului se re pot coborî foarte greu renului — la nivelul obiş­ Crişcior, în curînd se vor a- ment şi In localităţile traver­ mentaţie publică şi cazare de Porniţi la drum şi vă veţi s-au convins că au cum­
află un bufet. Dar în el scările iar uneori şi cei ca­ nuit al canalului Strei. In dăuga acestora alte obiective sate de trasee turistice. Pen­ pe traseele turistice, în ma­ convinge ! părat pielea ursului din
nu are acces decît persona­ re vin să-i viziteze sînt această situaţie, amenajarea turistica ca amenajarea în tru desfacerea produselor joritate pădure, s-au adresat orga­
fiind
cuprinşi
lul spitalului. Bolnavii nu bătrlnl şi bolnavi. unul canal ar fi absolut Deva a unul local de con­ Iar ca rezultat al acestei ac­ tinerii, ION DUJÂ nelor de stal şi aşa... a în­
au voie 6ă intre să cum­ j inutilă. Neavînd pantă de cepţie rustică cu prepararea specifice sezonului estival, ceput urmărirea. Din pă­
IORGU VASILACHE, ţanie o fi învăţat fiecare
pere ceva de aid. De cîte eourgere, o colmatare rapidă
ori au nevoie de ceva de strada Răcâştle, Hunedoara ar fi inevitabilă. cile ceva. că aveau ce. In
la bufet ei trebuie să roa­ Pentru asigurarea scurge­ orice caz, ,,lecţia" a costat
ge infirmierele sau femeile rii apelor pluviala şl pen­ scump.
de serviciu. Acestea spun Pentru columbofili tru prevenirea inundaţiilor,
că n-au timp să stea la s-a comandat şl întocmit înfrumuseţarea locali­ Surorile
rînd, şi poate că n-au, pen­ Vă informez că la data un proiect de decolmatare, tăţilor prin acţiuni de
tru că e foarte greu să faci, de 2 iunie 1973 a fost găsit lărgire şi îndiguire a cana­ Deşi una se numeşte Au­
— pe lingă serviciul tău — şi un porumbel de către ce­ lului Strei, pentru a asigu­ muncă patriotică a deve­ relia Popa şi cealaltă E-
asemenea servidi pentru tăţeanul Ivanti Sorlnca din ra scurgerea apelor îp zi­ nit o obişnuinţă la cetâ- caterina Petric sînt su­
bolnavii dintr-o secţie — comuna Vorţa, satul Certeju lele ploioase. Albia canalu­ ţonll Judeţului. In aceas­ rori. Şi surorile se ajui-.*,
40—50 la număr. Poate că de Jos. Porumbelul avea la lui va fi coborîtă în acest tă privinţă flecare locali­ şi la bine şi la rău. A in­
ar îi bine să se facă şl ambele picioare inele pe fel cu 80 de centimetri, lu­ tate ar avea cu ce nă se trat Aurelia Popa în „ho­
cru care va permite con­ laude. ra“ unor cîşliguri ilicite,
struirea unei canalizări ca­ Brădenll au şl el mul­ a atras-o şi pe sora sa. Pri­
re să conducă apele din te locuri în oraş oare ma cumpăra, a doua vin­
Vă e teamă de zona afectată în canal. Lu­ vorbesc despre hărnicie, dea ; numai că revindea
crarea e în plan în acest
lucrurile cumpărate de pri­
an şi este în funcţie de a- dragoste de frumos, Ima­ ma pe căi nu prea legale
sigurarea fondurilor nece­ ginaţie, In ultimă Instan­ şi la un preţ îngroşat
nota de plată? sare execuţiei. ţă, simţ gospodăresc. Altfel de unde ar fi ieşit
In ceea ce priveşte apele
că
cîştigul,
filantropie
nu
ce se scurg dinspre strada Un astfel do loc e şl făceau. Numai că in cazul
zona blocului 9 (B13) din
Şoseaua Naţională, s-a ce­ acesta „operaţia" se numeş­
In scopul prevenirii daunelor vania“, din Petrlla, Franclsc rut a se prevedea în proic- cartierul Oraşul Nou. te speculă şi se pedepseşte.
din avutul obştesc şl asigurării Suba şl Susana Zalconar, de la . tul de canalizare în curs
condiţiilor pentru exercitarea u- restaurantul „Carpaţl", din Pe­ Foto : VIRGIL ONOIU Cîştigul „net“ a însemnat
nui control gestionar operativ troşani şi alţii. de execuţie deversarea a- deci pentru Aurelia Popa
în unităţile comerciale şl de a- Deşi în unităţile care funcţio­ pelor pluviale direct In o condamnare de doi ani
limentaţle publică, Ministerul nează cu ospătari este Interzis
Comerţului Interior a emis în să şe facă încasări direct la bar Strei. iar pentru sora sa Ecateri-
anul 1971 Ordinul 196. Prin acest şl bufet, totuşi se practică acest na Petric una de opt luni.
ordin au iost stabilite în mod sistem, barmanii avînd tot Inte­
concret obligaţii şl excepţii pri­ resul să lucreze cu bani nume­ De, ciştigi, păgubeşti, ne­
vind vînzarea mărfurilor cu în­ rar. Aşa se explică faptul că gustor' te numeşti.
tocmire de bonuri şl note de barmana Cecilia Burlan, de la Sala căsătoriilor de la Consiliul popular al oraşului Că-
plată, cît şi în ce priveşte înre­ bufetul „Jiul“, din Petroşani ; lan. Un tînăr şi o tînără, însoţiţi de cîteva cunoştinţe, aş- Să-şi primească răsplata după lege!
gistrarea în evidenţe a mărfu­ (care a fost depistată in mod | teptau emoţionaţi să li se oficieze căsătoria. Ofiţerul stării Alcool la volan = pe­
rilor rămase în stoc. La data repetat vinzînd băuturi cu lip­
de 5 august 1972, Ordinul 186 a să la măsură) avea încasaţi di­ ; civile, vicepreşedintele Gheorghe Deminescu, a păşit pra- ricol !
fost înlocuit de către M.C.I. cu rect 1400 lei, iar cele două ospă­ ! gul, unde-1 aştepta asistenţa, cu un aer solemn, aşa cum de
Ordinul 183, în care problemele tare aveau abia 458 lei total,
au fost descrise în mod mal sumă după care li se calcula şl j fapt se şi cade la un asemenea eveniment. S-a uitat zîm- Bine „capsat" într-o sea­
detaliat. ciştlgul lunar. Barmana hrăpă- j bind la cel doi tineri, cu chipurile’trandafirii de emoţie. Ioana Roşii din Godineşti- margine de drum ? Poate promptitudinea, în urma se­
Pe baza Ordinului 183/1972, In reaţă ţinea ospătarele cit şl con­ I Numele băiatului — Ion Silaghi — îi era foarte cunoscut. ră. lui Istvan Nystnr din
unităţile de alimentaţie publică sumatorii la rlnd, în loc ca a- — Aş vrea — a spus vicepreşedintele cu vocea vibrind Zam a fost adusă într-o zi doar oameni ca Ion Muntea­ sizării sale, şi faptul a fost Petroşani i s-a făcut pof­
cu ospătari, vînzarea mărfuri­ ceştia să fie serviţi civilizat la de fiul său Ştefan Roşu la nu II. reconstituit. Ce i se putea
lor se poate face numai de că­ mese. Cu ocazia controlului e- : — să fiu iertat dacă mă abat pentru un moment de la ce- Notariatul de Stat din Deva Răsfoim dosarul de an­ întîmpla telefonistei Irina tă de plimbare cu autotu­
tre ospătari, cu eliberarea obli­ fectuat au fost aplicate sancţi­ j remonia de căsătorie, dar mă simt dator să vorbesc despre rismul prin Petroşani. Cum
gatorie a notei de plată la con­ unile de rigoare, dîndu-se indi­ j un om pe care l-am cunoscut demult. Şi ofiţerul stării ci- pentru întocmirea unor acte chetă alcătuit de către con­ Paloş care a luat cunoştinţă vedea tot doi în loc de li­
sumatori. caţii pentru Intrare in legalita­ care reclamau prezenţa sa. ducerea staţiei de salvare de el, o zi după ce s-a petre­ nul, a văzut la un moment
Se apropie anul de clnd a fost te, dar în ziua de 6 Iunie a.c., : vile a început să depene nişte gînduri... A fost adusă şi nu a venit Deva şi biroul organizaţiei cut, de la Ştefan Roşu ? A-
repetat
cînd
controlul,
situ­
s-a
emis ordinul sus-menţlonat şl aţia era Identică (barmana Vale- j ...îmi amintesc că prin anul 1961, la poarta uzinei singură pentru că Ioana de partid de aici, pe margi­ cesta şi-a pierdut în salvare dat doi stîlpi de iluminai
întreprinderile comerciale nu au I noastre a venit un copilandru de prin părţile Oradei. Era public. A vrut să treacă
fost
a
găsită
luat încă cele mal potrivite mă­ rla Găină cu lipsă la măsură şl vinzînd | singur. „Vreau să învăţ o meserie" — ne-a spus el. „Bine, Roşu e un om în suferinţă nea acestui fapt condamna­ portmoneul cu acte şi prin
băuturi
suri pentru aplicarea prevederi­ avind numerar 769 lei rezultaţi care şi-a pierdut vederea şi bil, de lezare a eticii* profe­ intermediul telefonistei, că­ „printre", dar spre ghinio­
lor acestuia, fiind şl acum puţin din încasări direct la bar, Iar j dar în ce meserie ai dori să te califici ?". „In orice, numai care suferea de o gravă a- sionale. reia i-a spus toată povestea, nul său. al autoturismului
cunoscut de către lucrătorii o- ospătarul Ion Gruia nu avea fecţiune cardiacă. La notariat
peratlvi. nici un leu incasat fiind folosit împotriva evidenţei fapte­ a dat de numele şoferului şi pe care-l conducea şi al u-
Astfel, majoritatea ospătarilor la alte munci). In acest caz nu i s-a făcut rău şi fiul său a lor, împotriva declaraţiei a sanitarului spre a reintra în nui autobuz ce trecea prin
de la unităţile de alimentaţie mal poate fl vorba de necunoaş­ chemat salvarea. Cu prompti­ posesia actelor. apropiere l-a ferit, pe cel
publică din Deva, Hunedoara, tere, cl de sfidarea normelor în doi oameni, Ion Munteanu II
Petroşani etc., care au fost gă­ vigoare şi nerespectarea Indica­ 11 abatere de la ceremonie tudinea cu care răspunde de Un om se hotărăşte tîrziu imaginar şi l-a lovit pe cel
siţi neeliberînd note de plată, ţiilor dale. obicei ia solicitările îndrep­ încearcă explicaţii care n-au să informeze despre un fapt adevărat care s-a prăbuşii
au adus pentru Justificare pre­ Vinzărl cu plata direct la bar nimic comun cu logica, re­ antisocial, un altul nu vor­ peste parbrizul autobuzului
vederile unui ordin al M.C.I. a- sau bufet s-au constatat şi la res­ tăţite ale populaţiei, Staţia cunoaşte că a pretins lui
părut în urmă cu aproape 10 ani taurantul „Mignon“ — Petroşani de salvare a trimis la locul beşte despre el decît atunci ghinionist. La analiză s-a
şi care prevedea că notele de şi „Transilvania" — Petrlla. Ştefan Roşu 100 lei (ca să cînd este întrebat, deşi şi u- constatat că singele lui
plată se eliberează numai pen­ Acest sistem, contrar Ordinu­ să am şi eu o meserie" — ne-a răspuns tînărul hotărît. indicat o maşină a sa şi un aibă benzină la întoarcere) nul şi altul ştiau că bolnavii
tru consumaţiile ce depăşesc 10 lui M.C.I. nr. 183/1972, stimulea­ sanitar. Bolnava a fost urca­ şi că suta de lei a împărţit-o I.N. nu era tocmai „pur" :
lei. Aceste prevederi au fost ză barmanii să vîndă băuturile Ambiţia cu care ne-a vorbit atunci ne-a îndemnat să-l a- tă în salvare şi aceasta şi-a transportaţi cu salvarea şi se vidase cu 1.9 la mie al­
abrogate în anul 1971 (cu Ordi­ cu lipsă la măsură şl cu supra- jutăm. Am făcut-o cu dragă inimă. Mai ales că între timp cu şoferul Remus Borca. A- însoţitorii lor n-au obligaţia cool.
nul 196), însă acest lucru nu se preţ, seara avind posibilitatea am aflat că băiatul era orfan. A fost îndrumat să urmeze luat drumul spre Zam. La cesta „nici usturoi n-a mîn-
cunoaşte, sau unii nu vor să-l să-şi însuşească mari sume de ieşirea din Deva însă, şoferul de a suporta vreo cheltuială
cunoască. bani. şcoala profesională. Cît a fost elev a învăţat bine. După cat nici gura nu i-a mirosit".
Cu ocazia controalelor efectu­ Considerăm că sînt necesare absolvire a fost repartizat să lucreze în cadrul depoului de Remus Borca a oprit maşina A luat pe „nu ştiu“ în bra­ de transport decît atunci La un pas de crimă
ate au fost constatate abateri măsuri urgente din partea con­ reparat locomotive din cadrul întreprinderii „Victoria" Că- iar de lingă el a coborît în­ cînd chemarea salvării se
repetate în problemele menţio­ ducerilor întreprinderilor comer­ soţitorul Ion Munteanu IT ţe deşi sînt dovezi că n-a dovedeşte abuzivă. Ştiau a- loan Gurzun era unul
nate mai sus, aproape la toate ciale de alimentaţie publică lan. A devenit un meseriaş bun, plin de iniţiativă. La nici fost. străin de rezultatul ac­
unităţile de alimentaţie publică pentru aplicarea ordinului M.C.I. un an de la terminarea şcolii profesionale, a fost ales se­ (facem precizarea II deoare­ cest lucru dar au tăcut, deşi dintre cei care caută cear­
care funcţionează cu ospătari, nr. 183/1972, începînd cu prelu­ cretar al organizaţiei de bază U.T.C. pe depoul de locomo­ ce la Salvare mai lucrează ţiunii sanitarului. prin acest fapt s-a aruncat ta şi scandalul cu lumina­
cel vinovaţi fiind bineînţeles crarea acestuia cu toţi lucrăto-
sancţionaţi cu amendă. torii din subordine, cit şi urmă­ tive. Pînă să plece în armată, a fost primit în marea fa­ un Ion Munteanu — I —, ca­ Am mai găsit în dosarul cu noroi în obrazul lor. rea. Era. pentru că cel pu­
Vom căuta să dăm numai cî- rirea zilnică a respectării Iul. milie a comuniştilor Faptele lui de muncă au confirmat re nu are nimic comun cu respectiv anonima do la ca­ „Semnele" acestea nu vădesc ţin pentru o vreme agre.i-
teva exemple : Ospătarul Mihai că merită să poarte înalta calitate de membru de partid. faptul pe care-1 relatăm). S-a re s-a pornit în corectarea vitatea sa a fost pusă la
Vîlcu, de la bufetul „Jiul", din Zi de zi, unităţile de alimen­ sănătate morală deplină la post.
de
sînt
Petroşani, a fost găsit cu suma taţie publică calculatori vizitate alţi Intre timp a plecat în armată. Comandanţii săi ne-au tri­ dus la însoţitorul bolnavei. faptelor. O frază e revela­ colectivul staţiei de salvare.
merceologi,
şl
de 1832 lei, neavînd nici o notă mis scrisori de mulţumire. Desigur, că pe. noi, cei care l-am „Dacă nu plătiţi 248 lei ben­ toare din această anonimă, Intr-o seară a urmărit
de plată eliberată ; Lidia Tran­ salariaţi cu munci de îndrumare cunoscut, nu ne-a mirat acest lucru. Ştiam că n-o să ne Organizaţia de partid de aici pe soţii Hallo— Inşif şi Că­
dafir, ospătară la braseria „In­ şi control din cadrul întreprin­ zina. nu vă putem duce la care dealtfel denunţă un trebuie să ţină seama de a-
tim", din Vulcan, de asemenea derilor comerciale, dar aceştia facă de ruşine. După armată a revenit Ia vechiul loc de Godineşti şi trebuie să cobo- fapt josnic, dovedit ca ade­ cest adevăr şi să desfăşoare tină — care petrecuseră la
nu „a avut timp“ să elibereze nu văd sau nu vor să vadă că muncă. Apoi s-a înscris la şcoala de maiştri, curs seral, pe vărat. Cel ce a întocmit-o, restaurantul ..Parîngul" din
n.ici o notă de plată, deşi avea registrele de stocuri de la bar care a absolvit-o cu bine. rîţi că n-avem benzină". Şte­ o asiduă şi convingătoare
rezultaţi din încasări 1752 lei ; sînt întocmite necorespunzător, fan Roşu a scos banii din abia la cîteva luni de la da­ muncă de educaţie pentru ca Petroşani. Pe un om îl
Florica Popa şl Augustin Păuna, nefilnd semnate de predare elibe­ şi Dar vă rog să mă iertaţi că m-am abătut de la cere­ portmoneu şi a plătit fără ta cînd s-au petrecut fapte­ perceptele eticii şi echităţii poţi provoca în o mie şi
ospătarii
că
nu
primire,
ospătare la restaurantul „Perla“, monie.
din Vulcan, au eliberat note de rează note de plată, că barma­ — Ion Silaghi, de bună voie şi nesilit de nimeni iei în prea multă vorbă. (Faptul e le, afirmă : „Sînt un salariat socialiste, respectul faţă de una de feluri la ceartă da­
plată numai de ochii lumii, ast­ nii vînd cu lipsă la măsură in- confirmat de declaraţia Mar­ al acestei instituţii dar nu-mi ele şi de adevăr să pătrundă că urmăreşti cu orice preţ
fel că la controlul efectuat au caslnd bani la bar, cît şi alte căsătorie pe... ? garetei Crăciun care se afla asta. Şi Gurzun urmărea
fost găsite prima cu suma de nereguli care se petrec în aceste — Da ! dau numele căci nu ştiu ce în conştiinţa fiecărui salari­
2169 lei şl note eliberate pentru unităţi. ...Din sala căsătoriilor de la Consiliul popular al ora­ alături de bolnavă şi de Şte­ mi se poate întîmpla". Ce at de aici. ceva mai mult decît o
suma de 974 lei şi a doua cu Cine trebuie să intervină pen­ fan Roşu în salvare). Neome­ ceartă. I-a provocat pe
2384 lei şl note în sumă de 196 tru curmarea acestei situaţii de şului Călan un tînăr şi o tînără au plecat însoţiţi de cîte­ adică i se poate întîmpla u- Cît despre autorii faptului
lei 1 La fel au procedat şi os­ netolerat 7 va cunoştinţe spre unul din blocurile oraşului, de la gea­ nia, în astfel de momente nui om care demască o fap­ arătat, cei care au întins mi­ soţi, apoi la duelul verbal
pătarii Ion Mihai, Elena Argin- Răspunsul îl aşteptăm din par­ mul cărora ne zîmbesc mereu florile vieţii. extreme, îţi pune cuţitul în­ tă urîtă ? Dovada că nu i se a ripostat cu pumnii, cu
taru şl Rozalta Popa de la res­ tea conducerilor I.C.L.S. pentru tre coaste. Care om nu ar fi na după banii omului aflat
taurantul „Parîngul“, din Pe­ alimentaţie publică. Le urăm numai bine I poate întîmpla nimic o are în suferinţă să-şi primească picioarele şi cu ce a nime­
troşani, Nlstor Tamaş şl Marla plătit pentru ca mama sa să anonimul acum, cînd s-a plata după lege. rit. Rezultatul: soţul a tre­
Cîrlig de la restaurantul „Mig­ SILVIU NEAG N. PANAITESCU nu ajungă în situaţia de a-şi buit să stea 88 de zile in
non", Ioana Bogy şi Florica Tor­ convins că s-a pornit la cer­
ţe, de la restaurantul „Transil­ inspector comercial de stat da obştescul sftrşit într-o cetarea cazului cu toată ION CIOCLEI spital. A fost la un pas
de moarte iar Gurzun la
un pas de crimă. Soţia
lui I. H. s-a ales doar cu
Se poate spune oare că nu negru pentru neutralizarea 5—6 zile de boală după
cunoaştem culorile ? Cine nu Arhitecţii despre : efectelor. Cîteva mici pete bătaie. Gurzun a „scăpai"
şi-a format cu repeziciune şi luminoase de galben sau cu trei ani condamnare şi
„competenţă“ o părere de­ portocaliu pur pot sclipi pe a fost obligat să plătească
spre cutare sau cutare pro­ o vază decorativă sau pe 6 000 lei despăgubiri civile.
blemă de culoare ? Care din­ Folosirea cuhni in interiorul locuinţei mătasea tapisată a unei per­ Tot la un pas de crimă
tre noi nu este îneîntat de ne. s-a aflat Gheorghe Boroacă
armonia culorilor în locuin­ Pentru camera copiilor va şi tot după consum de al­
ţa lui ? trebui să ţinem seama, în cool. A băut împreună cu
In cele mai multe cazuri lor. Devine luminoasă şi va­ grad mărit de activizare. se : porţelanuri, sticle, măta­ rienta cu mai multă uşurin­ primul rînd, de vîrsta aces­ Pană Crisante, apoi s-au
într-o
însă hotărîrile noastre în poroasă. Deşi ne pare uneori puţin a- se. Albul oferă contraste ţă în alegerea lor pentru loarea tapiseriei însă diferită.- tora. S-a constatat că iniţial luat la bătaie pentru 50
tonalitate
şi
nuanţă
combinarea culorilor sînt ba­ prea dure cu celelalte culori. interioarele destinate anu­ In acest interior cîteva flori copiii manifestă preferinţe de lei. Deşi victima i-a
zate cu încredere pe apreci­ Culoarea verde este cea gresiv, portocaliul transmite mitor funcţiuni principale. de un roşu aprins se vor pentru culori vii, contrastan­ dat lui Boroacă cei 50 de
erile gustului personal şi mai mai odihnitoare. Exprimă li­ o impresie de sănătate şi pa­ Culoarea neagră ne dă Pentru camera de zi, a că­ completa agreabil cu verdele te şi calde. Spre pubertate şi lei prelinşi, acesta a luat
puţin pe o temeinică şi luci­ nişte, siguranţă, cumpătare. tos vital. impresia de greu, adînc şi rei funcţiune specifică este stofelor. adolescenţă, gusturile tineri­
dă cunoaştere a domeniului Se acompaniază bine cu ca­ Impresia celei mai mari plin. Ambele culori, albul destinderea şi primirea, ne lor trec spre culori reci, a- un cuţit şi a început o ră­
feniul mobilelor. In suprafe­ tensiuni aparţine culorii şi negru, au calitatea de a In opoziţie cu gama de cu­ dînci şi tainice. Treptat pre­ fuială cruntă cu Crisante.
culorii. De aceea într-un in­ ţe mari este indicată, fiind exalta prin contrast celelal­ vom gîndi la nişte combina­ lori stimulatoare a camerei ferinţele trec de la galben, De la moarte, din cauza
terior de locuit trebuie să uşor de suportat în tonuri roşii. Prin această calitate te culori. Alături de un mo­ ţii de culori active, antre­ de zi, culorile dormitorului portocaliu şi roşu spre gama
cunoaştem neapărat cîteva deschise şi nuanţe uşor al­ ca domină uşor celelalte cu­ bilier negru o tapiserie co­ nante, luminoase şi ospitali­ vor trebui să fie pe cît de opusă a culorilor, verde, vi­ loviturilor de cuţit pe ca­
valori ale culorilor. lori. Este excitantă şi explo­ calmante pe atît de pasive re le-a primit în abdomen,
băstrui. In tonuri tari, închi­ zivă. Culoarea temperamen­ lorată este pusă în valoare ere. Dacă, spre exemplu, pe­ olet şi albastru. aepsta a scăpat doar dato­
Culoarea violet ne pare se, poate fi utilizată la tapi­ în mod plăcut. reţilor le vom oferi un ocru- şi odihnitoare. Fiind o ca­ Pornind de la aceste gru­ rită preciziei şi rapidităţii
distantă, gravă şi solemnă. serie, alături de specii lem­ telor active, puternice. Sim­ Rezultatul combinării lor, gălbui foarte deschis, pla­ meră în general mică, dor­ puri de culori, vom crea do­
Uneori apare direct neliniş­ noase deschise. bolizează tot ceea ce este viu culoarea gri, prezintă un ca­ fonului un alb atenuat şi mitorul nu trebuie să prezin­ minantele şi accentele dori­ cu care a lucrat chirurgul.
titoare, întunecoasă şi miste­ şi intens. Poate fi folosită în te contraste prea puternice te, atenuînd contrastele pe Şi astfel şi Boroacă „a scă­
Strălucitoare, vioaie ca lu­ racter total imparţial,- este pieselor mari de mobilier un pat" doar cu o condamna­
rioasă. Exprimă pasivitate şi mina soarelui, culoarea gal­ suprafeţe mici ca accente de neutră, o culoare lipsită de cafeniu pal, am stabilit prin de culori între pereţi şi du­ măsură ce vîrsta creşte.
resemnare. O putem utiliza, benă este uşoară, înviorătoa­ înviorare. Nuanţele ce încli­ personalitate, indiferentă. aceasta paleta generală a în­ lapuri Dacă considerăm po­ Aceste cîteva exemplificări re de trei ani şi cu nla'a
din aceste motive, numai în re şi optimistă. Predispune la nă spre violet au un aer Capătă interes numai în pre­ căperii. Tapiseria scaunelor trivit pentru pereţi culoarea ne indică modul în care tre­ unei despăgubiri civili’ do
2 500 de lei.
senină a unui bleu deschis-
cantităţi mici şi cu un colo­ comunicativitate. Privită grav, festiv şi pretenţios. zenţa celorlalte culori ale şi a fotoliilor poate fi, în dulapurile pot fi atunci în buie să abordăm problema
rit curat, pur. Contrastează mult timp, oboseşte dar în Utilizarea albului curat nu căror efecte le slăbeşte sen­ contrast cu acestea, gri-ver- acelaşi cafeniu pal din ca­ culorilor, ţinînd seama de IOSIF POP
agreabil cu ocru, galben şi tonuri palide este suportabi­ este indicată, mai ales în în­ sibil Pentru această calitate zui sau verde-albăstrui în­ mera de zi. Aceste tonalităţi armonia şi de semnificaţia procuror
galben-verzui. lă şi foarte indicată în came­ căperile bine iluminate. Este şi pentru lumina odihnitoare chis, cu desene mici, discrete. luminoase pot primi replica acestora. Bineînţeles că indi­
caţiile nu trebuie să incomo­
O culoare calmantă dar re­ rele orientate spre nord şi obositor prin strălucirea ce ce o răspindeşte, culoarea Părţile luminoase ale acestui unui profund albastru-închis deze preferinţele personale
ce este albastrul. Predispune care au o luminozitate redu- o prezintă datorită capacită­ gri îşi poate găsi în interi­ mobilier pot fi în acelaşi destinat tapiseriei patului. atît timp cît ele nu intră în
la concentrare şi linişte in­ sa. ţii de reflectare totală a lu­ oarele noastre o largă între­ cafeniu pal al dulapurilor, Capetele pot conţine în de­ contradicţie cu acestea. NOTE
terioară. In tonalităţi foarte Culoarea portocalie expri­ minii. Poate interveni, dar buinţare. dar pot fi tot atît de bine sene simple şi liniştite cu­
deschise poate fi aplicat pe mă aceleaşi semnilicaţii ca numai în cantităţi mici, şi a- Cunoscînd acum acest lim­ cafeniu-închis sau chiar ne­ lori grele şi adînci, verde ION CONSTANTINESCU
suprafeţele mari ale pereţi­ ale galbenului dar într-un parţinind lucrurilor preţioa­ baj al culorilor, ne putem o- gru. Covorul poate aminti cu­ smarald, azuriu, violaceu şi arhitect V_________ ____________)