Page 6 - Drumul_socialismului_1973_07

2 DRUMUl SOCIALISMULUI ® Nr. 5748 ® MIERCURI 4 IULIE 1973

„Comuniştii trebuie să militeze împăcaţi ai individualismului mic-
pentru promovarea în întreaga viaţă burghez, ai tendinţelor de subordo­ S Ă GlNDIM, SĂ MUNCIM, SĂ TRĂIM
socială a principiilor echităţii, a rela­ nare a intereselor generale ale co­
ţiilor specifice societăţii socialiste de lectivităţii unor interese înguste, ego­
colaborare şi întrajutorare în muncă, iste, ai tendinţelor de a da societăţii
de solidaritate, stimă şi respect reci­ cît mai puţin şi de a-i lua cît mai
proc. Ei trebuie să fie duşmanii ne- mult".
(Dln Proiectul de norme ale vieţii şl IN C H I P C O M U N I S T
muncii comuniştilor, ale eticii şl echităţii
socialiste).

in unele unifăfi agricole
j MIM!
Bărbaţii cu gura,
j © Schimbul condus de
■ maiştrii Traian Hinta şi Au­
rel Popa şi format din mun-
j citorii Dumitru Marioane,
I Nicolae Popescu, Dumitru femeile cu munca !
I Dioane, Dumitru Stanei, Ni-
; colae Dai şi Ion Negoi, de
j la sectorul I al minei Lonea, — Cîte femei şi clţi bărbaţi ţinut de la primarul comunei
; care deservesc puţul prin- lucrează în C.A.P. ? — l-am Turdaş, tovarăşul Constantin
! cipal şi un puţ orb, au che- întrebat pe inginerul şef al Florescu, omul care-i cunoaş­
: mat la întrecere pe colegii unităţii agricole din Pricaz, te bine pe localnici.
E lor din celelalte trei schim- tovarăşul Constantin Mertoiu. — Unii într-adevăr prestea­
ţ buri pentru asigurarea unei — Ponderea în cooperativa ză munci mai grele în proce­
ţ deserviri cit mai bune a bri- agricolă o deţin femeile. A- sul de producţie — ne-a
\ găzilor de mineri. proape toate, pînă şi cele spus interlocutorul. Dar cei
| © Un grup de 3 tineri pensionare, lucrează fie la mai mulţi dintre bărbaţii sa­
j din oraşul Petrila, neinca- cultura mare ori la grădină. tului Pricaz au servicii mai
| draţi in cîmpul muncii — Bărbaţii nu prea vin. Ei se puţin obositoare. Aş da în
; Costel Scrieciu, Viorel Ticiu justifică prin aceea că lu­ acest sens cîteva exemple:
ZAMFIRA HUTA E şi Nicolae Podar — aflaţi crează în diferite unităţi so­ Iosif Huţ, Niculiţă Stîrc, Ni­
Inginer chimist, secretara or­ E într-o seară in Deva, s-au colae Ilieş, Ion Stanca sînt
simion MArcuş ENK I. DEZIDERIU MARIN GAINA ELENA STAN cialiste şi că sînt obosiţi
ganizaţiei de bază P.C.R. de i dedat la furturi : au forţat
maistru miner, raionul Br8dl- ţef de echipă turnătorl-for- topitor şef la O.S.M. II şefă de echipă — Fabrica de cînd sosesc de la serviciu. paznici. Muncă nu tocmai
la serviciul tehnic — 1.0. I geamurile unor maşini lăsa-
ţor — I.M. Barza. matorl — I.V. Călan. C.S. Hunedoara. Industrie locală Brad. Deci bărbaţii vin obosiţi grea ca să nu participe şi în
Or&ţtte. I ts la parcare şi au furat cooperativa agricolă: Exem­
; mai multe obiecte: serviete, de la serviciu I Sosesc ple de acest fel am mai pu­
j acte, bonuri de benzină şi acasă, servesc masa, mai tea da. De pildă, Ion Săbău,
cîte
I altele. Au fost însă depistaţi meşteresc proprie, ceva în Ion Popa şi Alexandru Gă-
apoi
gospodăria
se
Girul prestigiului şi autoritâiii E de organele de miliţie şi ur- culcă sau stau la un pahar tăjescu Perforează conductori că­
de
sînt
I mează a fi trimişi în judeca-
biletele
tren.
de vorbă. Ce fac Intre timp
| tă.
© Mecanicul specialist femeile ? lătorilor. Meserie frumoasă
Cînd
deloc
şi
obositoare.
• Silviu Nicula de Ia coloana — Cred că noi, femeile, vin în sat şi aud de lucru în
ÎToua Dîljă s-a înscris de­ mare. In' plus — toate atri­ a acţiona într-o problemă de muncă mai devreme. Cum mitem nici o deviere de la E llia a I.T.A. Deva lucrează muncim mai mult decît băr­
finitiv printre unităţile de butele tinereţii: entuziast, sau alta, ei imprimă celor să califici un astfel de om ? principiile înscrise în proiec­ E de 27 de ani numai printre baţii — ne-au spus coopera­ C.A.P. se vaită de oboseală.
bază ale industriei extracti­ pasionat, perseverent, plin de din jur trăsăturile comuniste, Sau, un alt exemplu. La tul de norme. In acest sens E maşini, cu aceeaşi dragoste toarele Sofica Martin şi So- Dacă ar fi vorba să se ţină
ve din Valea Jiului. Aici îşi elan şi... cu multă amtjiţie. creează climatul pentru în­ frontalul 10-11, unde a lu­ acordăm în primul rînd o | şi sirguinţă. lomia Uriţescu. Vreţi să vă însă o adunare generală, ci­
desfăşoară activitatea un co­ De trei luni a preluat con­ tronarea spiritului de înal­ crat ca şef de brigadă tova­ mai mare atenţie ridicării E © luliu Otvos din Deva explicăm cum ? Muncim în ne credeţi că iau cuvîntul şi
lectiv harnic, strîns, închegat, ducerea unei brigăzi forma­ tă responsabilitate faţă de răşul Petru Seredeanu, mem­ nivelului adunărilor de partid E are o „plăcere" a sa deo- C.A.P. Avem de executat o ştiu tot ce se întîmplă în
avînd în frunte o organiza­ tă în majoritate din tineri. întreaga activitate a minei, bru de partid, au fost lăsaţi — principalul mijloc de edu­ I sebită de a altora : îi plac serie întreagă de lucrări: de C.A.P. ? Tocmai bărbaţii care
ţie comunistă puternică — De atunci în abatajul său de ordine şi disciplină, de în surpare, din neglijenţă, care comunistă — şi ne pre­ ţ căsătoriile. S-a căsătorit pî- prăşit culturile, de udat, de nu prestează nici un fel de
aproximativ flecare al trei­ planul de producţie este în­ respectare riguroasă a obli­ zeci de stîlpi hidraulici şi ocupăm, concomitent, cu răs­ ; nă acum cu trei femei, apoi recoltat, de transportat re­ muncă.
lea salariat este membru de deplinit ritmic. gaţiilor de muncă. Avînd în grinzi metalice. Este adevă­ pundere sporită de îmbună­ I s-a despărţit de ele. Ulti- colta din cîmp la magazii,.. ...Am participat şi la o a-
partid —, cu o mare influen­ împreună cu secretarul de faţă asemenea exemple de rat, cazurile cînd tocmai tăţirea muncii politico-educa- E ma dată însă s-a căsătorit Nu ne dăm în lături de la dunare generală a coopera­
ţă în rîndul minerilor. partid i-am invitat pe cei comportament, cei din jur membrii de partid săvîrşesc tive în abataje, la toate lo­ j fără a fi divorţat, intrind ast- nici o muncă, chiar dacă u- tivei agricole din Pricaz şi
— Ce fapte de muncă şi trei brigadieri la un schimb acţionează şi ei ca nişte co­ asemenea fapte sînt din ce curile de muncă din subte­ i fel în conflict cu legea. neori sîntem nevoite să le am constatat pe viu afirma­
de viaţă dau temei presti­ de opinii cu privire la mo­ munişti. Iată un caz petrecut în ce mai rare şi izolate, ran punînd un accent mai E 0 La sectorul Valea Mo- facem şi pe acelea care sînt ţia făcută de primarul co­
giului şi autorităţii de care dul în care sînt transpuse, recent: 7 mineri au extras dar mai există. Cei din jurul mare pe îndeplinirea sarcini­ rii-Brad al I.M. Barza sînt pentru bărbaţi. In acelaşi munei. Din totalul de 13 vor­
se bucură comuniştii de la pe planul faptelor, principii­ într-un schimb 100 vagonete nostru ne judecă şi ne apre­ lor profesionale şi creşterea i multe brigăzi fruntaşe. Cele timp, trebuie să ne ocupăm bitori, cîţi s-au înscris Ia cu-
mina Dîlja în faţa colectivu­ le înscrise în Proiectul de de cărbune, realizînd o fru­ ciază după fapte, nu după grijii faţă de avutul obştesc, E mai substanţiale depăşiri de şi de gospodăria proprie. vînt, 11 au fost bărbaţi. De
lui ? norme ale vieţii şi muncii moasă performanţă. Au făcut simple vorbe şi declaraţii. pentru a determina pe fie­ E plan le-au realizat echipele Cînd zicem gospodărie, cîte dat sfaturi, indicaţii, de cri­
Tovarăşul Radu Lupaşcu, comuniştilor, ale eticii şi e- — In împrejurări de felul care comunist, întregul colec­ E conduse de Gheorghe Toma nu sînt de făcut: curăţenie, ticat unele sectoare de acti­
secretarul comitetului de chităţii socialiste. acesta intervenim prompt — tiv de muncă să participe cu ; şi Gheorghe Oprea de la mîncare, grija copiilor, gri­ vitate s-au priceput toţi. E-
partid al minei, rămîne pen­ relatează tovarăşul Simion însufleţire la înfăptuirea po­ j Brădişor, Gheorghe Vîrciu de ja animalelor, întreţinerea vident că vorbitorii au făcut
tru o clipă tăcut, oarecum — Cum vede un miner, Anchetă printre Negru, secretarul organizaţiei liticii partidului. la Spiros, Moişe Matieş de referiri la general, dar prin­
descumpănit. Apoi începe să şef de brigadă, membru de de bază din sectorul V in­ Subscriind la aceste opinii, la Carpen. Acestea au de­ culturilor din grădină. cipalul a fost că ei au con­
relateze : partid, împletirea în munca vestiţii. In organizaţia noas­ le integrăm concluziei la in­ Am încercat să aflăm cam siderat că şi-au adus contri­
şi viaţa colectivului din care păşit planul de producţie cu cît de obosiţi sînt unii băr­ buţia la bunul mers al uni­
— Avem la mină mulţi face parte a înaltelor cali­ comuniştii de la tră am dezbătut recent aba­ vestigaţia noastră. j 20—54 la sută. baţi cînd vin de la serviciu.
oameni care dovedesc înalte tăţi etice înscrise în proiec­ terile de la disciplină ale to­ Relaţii în acest sens am ob­ tăţii cu... gura. N. PANAITESCU
virtuţi morale. Despre care tul de norme comuniste ? varăşului Gheorghe Pereş, C. MAGDALIN
dintre aceşti oameni să vă mina Dilja care a refuzat să îndepli­
vorbesc ?... — In brigada noastră, nească unele îndatoriri pro­
Ne-am oprit asupra a trei spune Constantin Scutaru, fesionale şi sarcini ce-i reve­
criteriu
nume de brigadieri comu­ principalul calităţilor de apre­ neau ca membru de partid şi
unui
ciere
om
a
nişti — Constantin Scutaru, acest lucru la îndemnul u- am luat măsuri corespunză­
Pavel Taşnadi şi Renius Mi- este atitudinea lui în mutică nui comunist care a muncit toare. Esenţialul este însă
.muncă.
Numai
de
faţă
şi-
clea — fără a avea pretenţia cine este un bun muncitor cot la cot cu ei. prevenirea acestor fapte prin
că am selectat „pe cei mai poate să fie şi un bun co­ — „Modelul" comunist — acţiuni susţinute educative.
buni“. Iată, aşa cum le-a munist. spune Remus Miclea — este In legătură cu aceste as­
schiţat secretarul de partid, într-adevăr un puternic fag- pecte ni s-au părut semnifi­
în ceea ce au mai esenţial, Nu ne stă în fire să ne lă­ tor mobilizator. Dintre toate cative şi precizările tovară­ Munca oferă satisfacţia supremă!
trăsăturile morale ale aces­ udăm cu ceea ce facem dar, argumentele noastre, exem­ şului Radu Lupaşcu :
tor comunişti: fiindcă se discută despre plul personal este cel mai — Prevederile Proiectului
CONSTANTIN SCUTARU l norme de conduită comunis­ convingător. In acest fel, co­ de norme exercită o puter­ privesc altfel. Pentru mine
Priceput în meserie, harnic te, aş vrea să arăt că avem muniştii şi tinerii din briga­ nică influenţă pozitivă asu­ Convorbire cu Gheorghe Iga, maistru miner la această supremă distincţie
şi cu. iniţiativă. Iubit şi as­ în colectivul nostru tm cli­ da pe care o conduc obţin pra activităţii colectivului. este un imbold uriaş de an­
cultat de oamenii din briga­ mat bun de muncă ordonată de trei luni încoace rezultate Mai avem însă mult de I.M. Barza, Erou al Muncii Socialiste, gajare în obţinerea de suc­
dă, respectat de colegi, a- şi disciplinată, fiecare mem­ bune. făcut pentru însuşirea depli­ cese tot mai mari. împreu­
preciat de conducere. Foarte bru al brigăzii se străduieşte Opiniile şi relatările celor nă a normelor vieţii şi mun­ rang acordată muncii pline nea politicii Partidului Co­ nă cu toţi minerii Bradului
activ în viaţa obştească. In să-şi îndeplinească bine sar­ trei brigadieri sînt relevan­ cii comuniştilor, ale eticii şi de abnegaţie a întregului munist Român. Noi, toţi voi lupta cu dăruire pentru
toate împrejurările dovedeşte cinile de producţie; nu a- te, demonstrînd că cerinţele echităţii socialiste de către colectiv din care fac parte. trebuie să înţelegem că nu­ a smulge adîncurilor bogă­
răspundere şi combativitate vem cazuri de absenţe nemo­ înscrise în proiectul de nor­ comunişti, de către întregul — Cum v-au primit orta­ mai prin muncă ne înălţăm ţii tot mai însemnate, aşa
de pe poziţiile partidului. tivate sau întîrzieri, încălcări me devin tot mai mult re­ colectiv. Avem un duşman cii clnd aţi revenit în mij­ patria socialistă. cum partidul, secretarul său
Autor a numeroase propu­ ale tehnologiei de extracţie guli de conduită în activita­ împotriva căruia trebuie să locul lor ca Erou al Mun­ — Acum v-aţi întors la general ne-o cere !
neri pentru îmbunătăţirea sau ale normelor de protec­ tea comuniştilor de la Dîlja. ducem un război necruţător. cii Socialiste ? muncă.
activităţii de producţie. ţie a muncii. — Se mai află şi în rîndu- Acest duşman este atitudi­
— împărtăşesc întru totul rile noastre — şi-a exprimat nea de îngăduinţă, de tole­ — Reîntîlnirea cu ei a — Intr-adevăr. Ortacii mă GH. I NEGREA
PAVEL TAŞNADI : Miner această idee — spune la părerea maistrul comunist fost plină de emoţii. Le-am
cu bogată experienţă. Ordo­ rîndul său Pavel Taşnadi. Constantin Corcodel — din ranţă, care se manifestă la mulţumit pentru tot ce au
nat, disciplinat, combativ şi In brigada mea, toţi patru cei care încurcă iţele, care unii membri de partid în fa­ făcut pentru mine, mai ales
exigent. Comportament e- şefii de schimb sînt comu­ una spun şi alta fac. Iată un ţa unor abateri de la disci­ celor vîrstnici de la care am
xemplar în toate împrejură­ nişti. Pot să spun că în a- caz: Ieri, într-o şedinţă, to­ plină şi de la principiile eti­ învăţat atîtea de-a lungul
rile, atît în producţie, cît şi ceastă dublă calitate de co­ varăşul Florea Cătrună sus­ cii comuniste. Existenţa unor anilor. Le-am spus şi eu, de Meseria nu se mai fură
în viaţa personală. Intransi­ munişti şl de conducători ţinea necesitatea întăririi dis­ astfel de aspecte, ca şi creş­ fapt şi ei au simţit, că dis­
gent faţă de manifestările ai formaţiilor de lucru ei ciplinei, criticînd pe cei care terea rolului şi sarcinilor tincţia nu este doar a mea, „Au trecut mulţi ani de atunci, îşi aminteşte maistrul
în
— V-aţi întors de cîteva
impun
ca
negative, stimat. dau „tonul“ la locul de mun­ nu folosesc integral timpul partidului noastră activitate în­ zile din Capitală, unde se­ ci şi a lor. De unul singur Petru Argint, secretarul organizaţiei de bază din cadrul
treaga
să
REMUS MICLEA : Destoi­ că. Vreau să spun că atît din programul de lucru, iar manifestăm o exigenţă spo­ cretarul general al partidu­ n-aş fi putut realiza nimic. secţiei de prelucrare a pieilor de ovine. Era prin 1942—44,
nic, harnic, cu iniţiativă, prin felul lor de a munci, cît astăzi, ca dealtfel şi. în alte rită faţă de calitatea de lui, preşedintele Consiliu­ Ortacii, colectivul întreg au perioada uceniciei mele în meseria de croitor în piele. Mi-a
dornic de cunoaştere şi afir- şl prin modul de a gîndi, de zile, chiar el a părăsit locul membru de partid, să nu ad­ lui de Stat, tovarăşul contribuit la succesele între­ plăcut, dar cum _am_ învăţat-o... Majoritatea timpului eram
Nicolae Ceauşescu, v-a în- prinderii noastre. Ioan Mun­ puşi la corvoadă, făceam piaţa pentru patron şi oamenii
mînat înalta distincţie, titlul tean, brigadierul, cum li lui. Ca să putem prinde ceva trebuia să rămînem după ora
de. Erou al Muncii Socialiste. spunem toţi, Ioan Botici, Se­ 7 seara. Ajungeam acasă la 1 noaptea. Dimineaţa eram din
Generozitatea activistului obştesc Ce sentimente v-au încer­ rafim Vlad, Nicolae Lupaş, în tinereţe. Cu toate că lucram atîta, spdn sincer că me­
nou la lucru. Nu-mi amintesc să fi văzut prea multe filme
Oancea
Nicolae
mulţi
şi
cat in acele momente ?
— Mat întîi trebuie să vă alţii sînt oamenii care m-au seria nu am învăţat-o, ci am furat-o".
tulburătoare
care
pe
mărturisire
O
generaţiile
spun că am fost deosebit ajutat şi sfătuit. de azi n-ar putea-o concepe, nici măcar nu şi-ar imagina-o. tinere
R îndurile de faţă sînt închinate acelor oameni care, am, organizîndu-1 mai raţional şi cîte'odată renunţînd total de emoţionat şi fericit. Cind şi dumneavoastră să vă o- Preluarea puterii de către clasa muncitoare şi apoi
— Acum v-a venit rîndul
la tihna orelor de meditaţie şi de visare pe care şi le per­
pe lîngă obligaţiile ce derivă din funcţia sau mese­
secretarul general al parti­
ria lor, găsesc forţa necesară să dea societăţii un mit uneori oamenii. dului mi-a strîns mina şi cupaţi de cei tineri. Cum o actul naţionalizării din iunie 1948 au şters pentru totdea­
plus în care înglobează timp, muncă, dăruire şi înţelegere Aşa l-am cunoscut pe omul care n-are timp pentru si­ mi-a acordat înalta distinc­ faceţi ? una această tristă stare de fapt. Fabrica „Vidra“ Orăştie,
a nevoilor actuale şi de perspectivă ale societăţii. L-am estă, pentru că a înţeles un adevăr acut: timpul nostru e ţie am trăit momentele ce­ — Le spun mereu o vor­ în care lucrează actualmente maistrul Petru Argint, s-a
numit activist obştesc pe acest generos donator dintr-al timpul societăţii. le mai fierbinţi din viaţa bă pe care mi-au spus-o şi extins şi dezvoltat în anii noştri. Producţia de azi nu poa­
lui spre folosul celor mulţi. L-am întîlnit de atîtea ori in trada „Funnalistului” din Călan ar fi mai nimerit să mea I mie alţii: Aprecierea in te fi comparată cu cea de ieri. Numărul muncitorilor se
drumurile noastre servindu-le altora exemplu şi îndemn. S se numească „Strada culorilor". Atît de bogată e — Ce vedeţi in această muncă nu vine singură, n-o ridică la p«.5iipe o mie. Cum a fost posibilă calificarea
Oamenii aceştia nu-şi pun niciodată întrebarea '„cît mi-a paleta de culori vegetale a sa; sau strada geo­ răsplată supremă a muncii ? pîştigi altfel declt muncind. acestora, cum se învaţă meserie azi ?
dat societatea, cît îi dau societăţii” pentru ca apoi să cîn- metriei vegetale că şi acesta i s-ar nimeri. — Cind am început eu Cinstit. Numai prin muncă După cum relatează tovarăşul Marin Cimponeru, in­
tărească datul lor spre a-1 ciunti dacă celălalt talger al ba­ Locuitorii de pe aici fac parte din circum­ munca în mină, cine şi-ar îţi creezi un prestigiu, o sti­ spector principal în cadrul serviciului personal-învăţămînt,
lanţei se ridică puţin mai sus. scripţia orăşenească nr. 29. Felul în care e gospodă­ fi putut închipui ca un lu­ mă in faţa oamenilor. Iar azi tineri şi mai vîrstnici se califică în meserii ca : argâ-
Este un dat al conştiinţei societăţii noastre ca în mă­ rită strada te îndeamnă să întrebi: „Cine-s inimoşii care crător din subteran să fie in ţara noastră, unde mun­ sitori, tăbăcari, finisori, croitori şi cusători confecţii blană.
reţia tuturor înfăptuirilor să se regăsească drept parte dau culorilor căldură pe strada asta ?“. Pornind de la a- primit de conducătorul sta­ ca a fost ridicată la rangul In acest an sînt deschise 9 cursuri de calificare cu durata
componentă o mare doză de generozitate umană, de con­ ceastă' întrebare am dat de urmele unui alt activist obştesc tului, să i se recunoască de mare cinste, fiecare este de 5 luni fără scoaterea din producţie, cuprinzînd 180 de
ştiinţă comunistă. Elaborarea oţelului e un lucru cu to­ care n-are „graniţe" Intre opturile zilei salg : deputata Ma- munca şi meritele, să fie răsplătit după munca sa. muncitori. O altă modalitate de calificare o constituie uce­
tul deosebit şi numai pe platformele oţelăriilor poţi să vezi ria Tudoroiu. răsplătit la acest nivel de Inceptnd de ia vagonetar — nicia la locul de muncă efectuată pe parcursul a doi ani,
care e proporţia „amestecului" in şarja de oţel. Pe un Salariată la Consiliul popular orăşenesc, în timpul său mare cinste şi preţuire ! in cazul nostru, al mineri­ în care sîrlt înscrişi 140 muncitori ce se pregătesc pentru
astfel de „furnizor“ de elemente umane în compoziţia oţe­ de lucru este pe rînd şi după nevoie dactilografă, secretară In această înaltă distincţie lor — la conducătorul în­ meseriile de croitori şi cusători. Şi o a treia modalitate —
lului hunedorean II căutam pe platforma oţelăriei II de la sau activist, iar după orele de serviciu se transformă în­ ce mi s-a acordat, eu văd treprinderii fiecăruia i se cea la locul de muncă, sub supravegherea maiştrilor, pen­
C.S.H. tr-un neobosit activist obştesc. Şi în calitatea sa de depu­ aprecierea deosebită pe ca­ cintăresc faptele de mun­ tru meserii care nu reclamă cunoştinţe deosebite.
...Pe maistrul principal Victor Petroiesc, secretarul co­ tat o poţi vedea după-amiezele şi duminicile de primăvară re partidul şi stalul, per­ că, iar răsplata este pe
Sub îndrumarea atentă a comuniştilor, maiştrilor, bri­
mitetului de partid pe oţelăria II din combinat, un oţelar în mijlocul cetăţenilor Ia munci de gospodărie şi înfrumu­ sonal tovarăşul Nicolae măsura hărniciei. Este o gadierilor şi inginerilor, cei care se califică astăzi au asi­
ni l-a arătat de departe. seţarea oraşului. O mai poţi întîlni în comisia de autorita­ Ceauşescu o acordă zi de zi concretizare a echităţii so­ gurate toate condiţiile pentru a pătrunde tainele, întrea­
— După ce-1 cunoaşteţi ? — am întrebat, fiindcă e te tutelară, acolo unde se hotărăşte cu chibzuinţă că soci­ minerilor, muncii lor; o cialiste, a dreptăţii depline, ga gamă a secretelor meseriei.
greu să recunoşti un om de la 100 m distanţă în semi­ etatea trebuie să-şi asume rolul de părinte pentru copiii ai distincţie de cel mai înalt statornicită prin clarviziu­
obscuritatea de pe platformă. ■ căror părinţi au uitat aceste obligaţii.
— Pe tovarăşul Petroesc ? După mers. Are mersul lui, — Cum găsiţi dumneavoastră timpul şi puterea nece­
după care-1 cunoaştem toţi de la distanţă. sară să vă afirmaţi pe atîtea planuri ca activist obştesc ?
— Faptul avea să revină în memorie în cursul discu­ — Renunţînd la o parte din timpul meu liber.
ţiilor cu maistrul, cu comunistul Victor Petroesc despre — Aveţi familie, copii ?
timpul său şi timpul datorat societăţii, despre efortul cu­ — Am şi găsesc în familie multă înţelegere atunci cînd
noaşterii şi educării de sine şi a altora şi despre cîte alte­ e vorba să fac ceva folositor oamenilor., oraşului.
le care intră în preocupările din 24 de ore ale unui secre­ Ceea ce e folositor oamenilor, oraşului, nu e nicio­
tar de comitet de partid la o secţie care dă ţării oţel peste dată străin deputatei.
plan şi formează oameni integri. Omul care, in afară de O amenii aceştia cu inima atît de generoasă se emoţio­
oţel. modelează conştiinţe s-a identificat înt'r-atît cu colec­ nează ca nişte copii prinşi asupra unei fapte rele
tivul de muncă îneît e cunoscut de la distanţă după mers. atunci cînd le propui să vorbească despre ei şi de
Omul acesta are o vorbă : munca lor, cînd le spui că vrei să le faci cunoscute expe­
— Cine stă şi socoteşte dacă societatea are sau nu rienţa şi meritele. Asemenea conştiinţe sînt rodul unei
dreptul să se folosească de timpul nostru neafectat de pro­ munci de educaţie în care s-au afirmat familia, şcoala
ducţie, acela nu va găsi timp nici pentru el, nici pentru munca, societatea. Şi astfel dăruirea a devenit condiţia e-
societate. xistenţei lor. Am vorbit aici despre doi dintre aceşti ge­
Şi omul care, în calitatea sa de secretar de partid, se neroşi, care se numără de fapt cu miile, cu sutele de mii,.
ocupă de problemele de conştiinţă, n-a delimitat niciodată în această minunată ţară a noastră. Ei sînt aceia care au
cele trei opturi ale zilei sale. înţeles de mult că transformărilor din societatea noastră
— Cu 5 ani în urmă erau puţini cei care-şi puneau trebuie să le corespundă primeniri în conştiinţa noastră.
întrebarea ce se întîmplă cu oţelul produs de ei ’dincolo de Programul de mare anvergură pentru educaţie şi cunoaş­
poarta combinatului. Azi, se îngroaşă masiv „coloana" ce­ tere, elaborat de partid, urmăreşte să transforme în con­
lor care găsesc necesară întrebarea. ştiinţa fiecărui om energiile latente în energii creatoare,
E vorba de o treaptă superioară a înţelegerii necesi­ spiritul de conservare în dăruire generoasă, intuiţia în în­
tăţii, la care s-a ajuns printr-o asiduă muncă de educaţie. ţelegere, necunoaşterea în cunoaştere, existenţa doar pen­ MARI A ZDRENG1IEA
Cînd găseşte Victor Petroesc, în dubla sa calitate, timpul tru sine în existenţă pentru societate. Activiştii obşteşti responsabila magazinului cie DUMITRU şerban ZAHARIA COSTACHE HENRIK CAROI.
necesar să-şi sporească partea de contribuţie la educarea sînt avanposturi ale unei astfel de conştiinţe pe care o tricotaje din Orăştie, secreta­ topitor şef la O.S.M. I — miner, şef de brigadă — pensionar, unul din gospoda­
oamenilor ? vrem a întregii societăţi. ra organizaţiei de bază P.C.R. C.S. Hunedoara. E.M. Llvezenl. rii de frunte ai oraşului Brad.
— Timpul II găsesc drămuindu-1 bine pe cel care-1 ION CIOCLEI