Page 10 - Drumul_socialismului_1973_10

mKmKtoBmsnmamBsrr^aasste^ TOBTHE3SE3532BVSOSa^gtVíím
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 826 9 JOI 4 OCTOMBRIET973

«IM 01 IKK $1 01 SALARIZARE DUPĂ OIORMA-PLAN MOBILIZEAZĂ m DCaWllSTJDUDDQ,

n I ACTIVITATE StSTIMTi SI PI ELECTROMECANICI

Semnificaţia şi importanţa ţelor actuale ala producţiei slstem de salarizare, s-au an­ tea lor, sînt mai atenţi şi cru şi de salarizare, au sub­
vizitei tovarăşului Nicolae de minereu, vor contribui de­ gajat să iniţieze o serie de mai conştiincioşi în tot ceea liniat necesitatea economisirii SE IMPUN CU ACUITATE RITMURI
Ceauşescu pe continentul la- plin la realizarea şi depăşi­ acţiuni prin care să-şi depă­ ce fac. Ei ştiu că dacă depă­ cît mai mult a materialelor
tino-american, modul în ca­ rea sarcinilor de plan şi a şească lună de lună norma- şirea de plan e mai mare şi cu care lucrează, recondiţio-
re trebuie să acţipneze a- angajamentelor pe acest an, plan, ajutîndu-i astfel efec­ cîştigurile sînt mai bune. narea conductelor vechi, gos­
gitatorii pentru informarea lar­ a cincinalului înainte de ter­ tiv şi eficient pe mineri să — Un lucru se impune în­ podărirea raţională a uleiului CONSTANTE DE ACCELEBAIE A EXECUŢIEI
gă în mase a politicii inter­ men. obţină cîştiguri mai mari. să cu maximă necesitate — pentru maşini. „Eu mă an­
ne şi externe a partidului Dar să explicăm despre ce — Membrii biroului grupei aprecia comunistul Vasile gajez să lucrez în fiecare lu­
nostru, măsura în care au este vorba. sindicale — sublinia tovară­ Vătăman : atunci cînd electro­ nă cu un pachet de electrozi (Urmare din pag. 1) samblul judeţului, în pro­ şantiere să acţioneze unitar,
fost soluţionate propunerile De mai multă vreme, la şul Nicolae Cristolţan — ur­ mecanicii merg să ridice ma­ economisiţi — şi-a exprimat In acest sens considerăm cent de 74,3 la nivelul con­ eficace.
făcute de comunişti în pre­ I.M. Hunedoara, se discută măresc zi de zi activitatea teriale de la magazie, să fie punctul de vedere Ioan Mu­ că se cer impulsionate activi­ structorilor, nu izvorăşte de Multe unităţi s-au angajat
cedenta adunare generală, problema introducerii unei fiecărui muncitor, modul în serviţi cu oportunitate. Să se reşan. E vorba de 5 kg de tăţile de construcţii-montaj la sine. El permite însă aco­ ca la 25 decembrie să prezin­
faptul că mulţi membri de forme corespunzătoare de sa­ care întreţin maşinile de ex­ reducă formularistica inutilă, electrozi. Bineînţeles, nu în pentru unele obiective cum perirea acelei substanţiale te bilanţul îndeplinirii integra­
partid îşi cunosc bine sarci­ larizare şi pentru muncito­ tracţie sau intervin pentru să nu fie trimişi de la un detrimentul calităţii sudu­ sînt Centrala termoelectrică restanţe absolut necesară rea­ le a planului de investiţii.
nile ce le revin pe linie de rii din regie, care să-i coin­ remedierea defecţiunilor sur­ birou la altul după semnă­ rii“ „Propun ca repara­ de la întreprinderea „Victo­ lizării obiectivelor din acest Multe din acestea se achită
organizaţie, aprobarea una­ ţiile să fie pregătite din ria" Călan, prelungirea halei an pentru ca planul anual de cu cinste încă de pe acum
nimă a noului sistem de re­ vreme, cu mai multă grijă, de la O.S.M. nr. 2, — şi tot investiţii să fie îndeplinit cel de angajamentul luat. Dar,
tribuire a muncii (după nor­ C| SPSP ce mânuit adoptă comuniştii să se întocmească necesarul aici, mărirea capacităţii de tîrziu la 25 decembrie. trebuie să arătăm că ritmul
ma-plan) — acestea au fost de materiale pentru a nu a- la laminorul de sîrmă — o- De aici se impun primele de execuţie pe şantier nu se
principalele subiecte dezbă­ lerga după ele atunci cînd biective care trebuie finali­ concluzii absolut fireşti : realizează numai prin aceste
tute în adunarea generală a ne arde pe degete — a adău­ zate la termen, deşi realiză­ 1. Activizarea organizaţii­ angajamente, ci prin măsuri
organizaţiei de bază electro­ gat Aurel Vasiu. La sudura rile actuale reflectă şi o sla­ lor de partid de pe şantiere, ferme care să conducă în fi­
mecanici, de la raionul II — tereseze în muncă, să-i mo­ venite, calitatea lucrărilor e- autogenă să folosim mai mult bă participare a beneficiari­ — chemate să răspundă efec­ nal la acoperirea integrală a
subteran al minei Teliuc. bilizeze la o activitate mai fectuate, încadrarea. riguroa- turi. In acest fel se poate in­ sîrma de sudură, la care nu lor la aceste obiective. tiv de realizările şantierelor sarcinilor de plan.
ori-
cu
operativitate
terveni
Fiecare are importanţa sa intensă, dînd astfel un spri­ să în disciplina muncii şi în avem cum înregistra pierderi, „Comentariile", trebuie să şi echipelor de construcţii- Sîntem conştienţi că măsu­
aparte, fiecare ar putea fi jin substanţial minerilor. S-a limitele planului de economii, cînd şi oriunde va fi nevoie, ca la electrozi. Cred că dacă arătăm, nu satisfac pe de­ montaj. rile stabilite cu ocazia ultimei
tratat într-un material de ajuns la concluzia să se a- sarcinile vor fi realizate, toţi ne vom face datoria, for­ plin cerinţele cît de cît ne­ 2. Desfăşurarea în masă a analize în biroul Comitetului
de
sine stătător. plice forma de lucru şi de respectarea normelor de teh­ toată lumea mulţumită. ma de salarizare după nor­ cesare punerii la termen în activităţii necesare în vede­ judeţean de partid sînt în
pază
şi
nica
securităţii
In rîndurile care urmează salarizare după normă-plan, contra incendiilor etc. Pot — Şi ar mai fi un lucru — ma-plan ne va fi avantajoa­ funcţiune a acestor obiective. rea creşterii productivităţii măsură să impulsioneze acti­
• vom reliefa însă doar pro­ care s-a introdus experimen­ afirma că toţi salariaţii sînt a completat Ioan Mîndreş. Să să“. In acest sens considerăm că munci pe şantiere şi „acope­ vitatea de construcţii-montaj,
blema cointeresării în mai tal, de la 1 septembrie a.c.. conştienţi de avantajele nou­ avem întotdeauna piesele de Concluzia a fost una sin­ înfăptuirea deplină a capaci­ ririi" nivelului planificat de să rezolve problemele strin­
mare măsură a muncitorilor la raionul II — subteran al lui sistem de lucru şi de sa­ schimb necesare pentru a nu gură : muncitorii electromeca­ tăţii, a forţelor unite de la îndeplinire a planului anual gente ale îndeplinirii planu­
din regie subliniată preg­ minei Teliuc, pentru electro­ larizare şi se străduiesc să-i stagna maşinile din această nici din sectorul II — subte­ constructor şi beneficiar, sînt de investiţii. lui de investiţii.
nant şi într-unul din mate­ mecanici. respecte întocmai criteriile. cauză. Zilele trecute mi-a ran al minei Teliuc au ade­ şi vor fi în stare să aducă 3. Iniţiativele muncitoreşti Iată de ce considerăm opor­
rialele prezentate în cadrul Avem convingerea că el va stat maşina de extracţie mai rat unanim la norma-plan de acel procent al realizărilor cu care vizează îndeplinirea ire­ tun a sublinia faptul că în
adunării generale (de către Apreciind ca interesantă şi mult de o oră din lipsa li­ salarizare, sînt conştienţi de care la finele celor 10 luni proşabilă a planului de con­ această perioadă aportul or­
da bune rezultate şi se va
tovarăşul Nicolae Cristolţan), avantajoasă această formă de putea generaliza la toţi mun­ nei bobine de inducţie. N-am exigenţele pe care le incum­ vom îndeplini cel puţin 85 strucţii şi creşterea ritmului ganizaţiilor de partid trebuie
asupra căreia au revenit, în lucru şi de remunerare a citorii din regie, de la mina putut scoate la timp „la bă, dar şi de avantajele pe la sută din planul anual de de execuţie trebuie să consti­ să crească substanţial, ca
cuvîntul lor, toţi participan­ muncii prestate, atît pentru Teliuc. ziuă" 60 de vagonete de mi­ care le aduce, şi-au exprimat investiţii. tuie obiectivul principal al membrii de partid puşi să
ţii la discuţii, fiecare accen- producţie, cît şi pentru fie­ nereu. E doar un exemplu. hotărîrea de a-i respecta în­ Sîntem convinşi că luînd organizaţiilor de partid, al răspundă la fiecare loc de
tuînd importanţa şi avanta­ care muncitor în parte, par­ Vorbind despre eforturile Eu mă voi strădui să respect tocmai criteriile, realizîndu-şi în considerare măsurile sta­ coordonatorilor aflaţi pe şan­ muncă de aspectul în general
jul noului sistem de lucru şi ticipanţii la discuţii au ex­ pe care le depun toţi mun­ întocmai instrucţiunile, indi­ astfel exemplar sarcinile de bilite în şedinţa biroului tiere şi chemaţi să stabileas­ al investiţiilor să vină cu so­
de salarizare, toţi deopotrivă primat hotărîrea unanimă a citorii electromecanici, în ba­ caţiile, criteriile normei-plan plan şi angajamentele asuma­ Comitetului judeţean de că măsuri menite să conducă luţionări practice, legate de
angajîndu-se să depună efor­ electromecanicilor de a-şi per­ za noii forme de lucru şi de de salarizare. te în marea întrecere socia­ partid, în care s-a ac­ la impulsionarea activităţii de aprovizionarea tehnico-mate-
turi stăruitoare pentru a se fecţiona continuu activitatea, salarizare, maiştrii Ioan Bîr- In cuvîntul lor, comuniştii listă de înfăptuire a cincina­ centuat necesitatea urgen­ construcţii-montaj. rială şi de rezolvarea forţei
încadra în coordonatele lui, de a lucra mai mult şi mai na şi Tiberiu Doboli au subli­ Ioan Mureşan şi Aurel Va- lului înainte de termen. tării ritmului de execuţie pe Hotărîtor pentru îndeplini­ de muncă active pe şantiere.
conştienţi că în acest fel vor bine, au venit cu propuneri niat că oamenii sînt acum siu, relevînd utilitatea şi a- şantiere, acuta necesitate a rea cincinalului înainte de Nu ne acordăm la scuzele
răspunde mai bine exigen- concrete în sprijinul noului mai cointeresaţi în activita- vantajele noii forme de lu- DUMITRU GHEONEA impulsionări „încălzirii" acti­ termen, acest' an necesită I.C.S.H. care în ultima
vităţii de construcţii-montaj din partea constructorilor şi perioadă reclamă lipsa a cel
— devin necesităţi de prim beneficiarilor o activitate ca­ puţin 500 de muncitori. Ne
ordin care trebuie să consti­ re nu poate fi considerată afiiiem acelei opinii conform
tuie în permanenţă o cerinţă altfel decît mai mult decît căreia Trustul de construcţii
Rezervele de energie secundară - un uriaş Simpozion pe tema „Patrie şl patriotism“ primordială la îndeplinirea mobilizatoare. Este necesar în din Deva nu numai că si-a
dezideratului naţional ; cinci­
probleme
ca
d^r
organiza­
unele
această
direcţie
rezolvat
sarcinile
HUNEDOARA. Din iniţiativa conducerii Şcolii nalul înainte de termen. a ţiile de partid de la nivelul că şi-a depăşit septembrie de
Procentul
de
îndeplinire
la
în
luna
cu
plan
de
şantierelor
nivelul
şi
generale nr. 1 din Hunedoara, în colaborare cu co­ planului de investiţi pe an­ comitetelor de partid de pe 0,7 la sută.
potenţial ce trebuie valorificat integral mitetul U.T.C. şi organizaţia de pionieri din şcoală,
in sala de festivităţi, în prezenţa a peste 400 de
elevi, a avut loc un reuşit simpozion, intitulat „Pa­
trie şi patriotism", ocazie cu care au fost invitaţi
să vorbească Eugen Teodoru, membru al Uniunii
(Urmară din pag. 1) de partid în 'domeniul ener­ la laminorul „650", pentru Scriitorilor, redactor al revistei „Pentru patrie“, ma­ Brigada care n-a cunoscut
getic, trebuie desfăşurate ac­ care se impune urgentarea iorul Gh. Crăciunescu, secretarul organizaţiei de
ţiuni de mai mare amploare proiectării, finanţării şi mon­ partid de la miliţia municipiului, ofiţerii de la ser­
— O primă acţiune în a- şi intensitate pentru valori­ tării. Alături de acestea mai viciul judiciar, Aurel Scorobeţiu şi Emil Bociu.
cest sens o constituie inven­ ficarea tuturor rezervelor pî- trebuie avute în vedere şi rabaturi in munca sa
tarierea şi nominalizarea tu­ nă la finele cincinalului şi în alte posibilităţi cum sînt, de
turor posibilităţilor, de valo­ anii imediat următori. pildă, instalaţia de stingere — Nu avem o metodă
rificare a resurselor secunda­ — Pentru a atinge acest o- uscaţă a cocsului şi recupe­ (Urmare din pag. 1) specială de a obţine în fie­ care le obţin vorbesc de la
re şi, prin aceasta, economi­ biectiv, în combinatul nostru rarea căldurii gazelor arse la sine.
sirea energiei şi combustibi­ s-a conturat un program de oţelăria nr. 1. Considerăm care lună rezultate bune — — Lucrez la Teliuc de 12
lului în actualul cincinal şi lucru special. Concretizarea însă, ca o problemă esenţia­ bucură. Dintre realizări re­ a continuat interlocutorul. ani — ne spunea Vasile
în perspectivă. De aici au re­ lui va da posibilitatea ca la lă, că este necesară construc­ marc, In mod deosebit, ce­ Această îndeletnicire, de Bularda. Şi de 9 ani sînt
zultat numai pentru anul în nivelul anului 1976 să econo­ ţia în timp scurt a centralei le 955 tone minereu extras mineri, am îmbrăţişat-o de şef de brigadă. Pe unde am
curs 48 de măsuri care vor misim circa 750 000 tone com­ electrotermice nr. 3, astfel peste plan, cu nici un va- mulţi ani. O practicăm zil­ lucrat în aceşti ani cu or­
duce la recuperarea a peste bustibil convenţional. In a- încît să asigurăm utilizarea gonet rebutat la întreaga nic. Repet, nu facem nimic tacii mei nu ne-am făcut
120 000 tone combustibil con­ cest scop sînt prevăzute im­ raţională a energiei termice producţie lunară, succes ob­ deosebit în plus faţă de alte niciodată de ruşine. Parcă
venţional. In prezent, se lu­ portante lucrări. In primul obţinute prin recuperarea > -v* v ■/> ,,‘/x> j-ţ-c:- ţinut de brigada lui Vasile Bu- brigăzi fruntaşe. Poate a- nu pot să dorm dacă nu
crează la montarea cazanelor rînd, este vorba de recupe­ căldurii gazelor arse. —lttrdu:~Dacă vreţi să-i cu­ vem ceva mai multă voim- ştiu ce face schimbul: 'Nu
şi electrofiltrelor la cuptoa­ rarea integrală a căldurii ga­ M-am referit pe scurt la noaşteţi pe cei care se mîn- ţă, poate ortacii din briga­ mai aseară, de pildă, am
rele nr. 5 şi 6 de la oţelăria zelor arse la oţelăria Martin aspectele recuperării resurse­ dresc cu asemenea rezultate dă sînt mai apropiaţi unii plecat din abataj la ora 11.
Martin nr. 2, precum şi la nr. 2. Pînă la finele anului lor energetice secundare. Pre­ 'iţi îi găsiţi în abatajul 57 al de alţii... Stau de vorbă, le spun ce
instalaţia de bigaz la blu- viitor toate cele 8 cuptoare cizez că acestea reprezintă O" : t minei est. — II cunosc pe Vasile au de făcut, muncesc cot la
ming „1300“. Toate acestea vor fi dotate cu cazane recu­ doar o parte din programul * É' ................. '' , V-i, > w / ^ " ’ Ne-am 'îndreptat spre lo­ Bularda de 6 ani — a in­ cot cu ei. Pentru noi acţiu­
;
impun ca I.C.S.H., împreună peratoare şi electrofiltre. A- amplu de măsuri şi acţiuni cul indicat. N-a fost nece­ tervenit în discuţie ingine­ nea cu „luna calităţii“ nu a
cu lotul „Vulcan“ Bucureşti, ceasta face necesar să se in­ ce le vom întreprinde în sar să coborîm. Am ajuns rul Francisc Hegeduş, şeful fost ceva nou, dar fiind o
să urgenteze lucrările pentru tervină pentru asigurarea do­ combinat pentru economisi­ cînd se pregătea să intre raionului nr. 2 est. Pune întrecere organizată, acor­
respectarea termenelor de cumentaţiei şi finanţării la rea tuturor formelor de com­ în mină un schimb din bri­ mult suflet în tot ceea ce dăm minereului de fier ex­
punere în funcţiune. lucrările de la cuptoarele nr. bustibili şi energie, în ve­ face. Este unul dintre cei tras o mai mare atenţie, ne
— Chiar şi cu aceste mă­ 7 şi 8 şi obţinerea aprobării derea ridicării combinatului gada fruntaşă. mai buni şefi de brigadă mobilizăm mai mult. Cînd
suri, disproporţia între re­ documentaţiei în vederea nostru la nivelul întreprinde­ — Am căutat cu toţii să din această mină. Exemplu vin în şut şi văd minereul
sursele posibile de recuperat montării instalaţiilor recupe­ rilor cu cele mai bune rezul­ lucrăm mai bine, să dăm viu în muncă, nu cere or­ în vagonete, îl cunosc pe
şi cele efectiv recuperate, ratoare la cuptoarele nr. 1 tate, din punct de vedere e- minereu numai de bună ca­ tacilor săi decît să fie ca el. al nostru după culoare. Şi
este foarte accentuată. AVînd şi 2. O altă lucrar'e impor­ nergetic, din ţările cu econo­ litate — ne spunea şeful mă bucur tare mult că or­
în vedere sarcinile trasate tantă este instalaţia bigaz de mia avansată. de schimb, Alexandru Me- Aşa l-am cunoscut, aşa este tacii mă ascultă.
zei. Fiecare om din brigada şi azi. Voinţa sa de a fi Ceea ce îl frămîntă în a-
noastră s-a angajat să răs­ mereu în frunte îl caracte­ ceastă lună pe Vasile Bu­
pundă de minereul extras. rizează pe deplin. larda şi minerii săi. din*re
selectivă,
Puşcarea
Abatajul este lung şi are rarea sterilului vizibil înlătu­ care amintim pe Gheor­
din
întîmpinsrea Zilei recoltei unii dintre noi nu au grijă minereu, consultarea în per­ ghe Costan, Crăciun Odisei,
2-3 fronturi de lucru. Dacă
răspunderea
Nicolae
Gheorghe
Nacu,
co­
sonală,
de calitatea muncii lor. nu
Bularda,
Ion
Leon-
Bucur.
am putea să ne menţinem
lucru,
organizarea
judicioa­
pe locul de frunte al între­ mun, climatul sănătos de tin Gavrea, iVîlcu Costache,
Anton Tamaş, Victor Grigo-
cerii, care îl deţinem de la să a locului de muncă sînt re şi Mihai Cociorbă, este
începutul anului. cîteva din atributele acestei
Amplă mobilizare de forţe pentru obţinerea Organizarea locului de brigăzi. Ele nu fac notă a- gîndul de a trece graniţa
celor 1 000 tone minereu de
muncă, înţelegerea, armonia parte faţă de activitatea, în fier peste prevederi, cu nici
şi colaborarea dintre toţi general, depusă de celelalte un vagonet rebutat la în­
de noi succese la însămînţări oamenii din brigadă, alături colective. Sînt însă respec­ treaga producţie extrasă.
de priceperea în minerit a tate cu stricteţe şi aplicate Le urăm succes !
SpeciiUist in reparaţii Ia aparate cic 'măsură şl control, co­ şefului de brigadă, reprezin­ în aceeaşi măsură, în fieca­ Fiecare lună este. de-acum
(Urmare din pag. 1) şi orz s-au semănat 110. Se 'Avram Popa, secretarul comi­ munistul Aurel Radu din cadrul secţiei termotclinico a C.S. Hu­ tă, în principal, factorii ce re zi, iar roadele se văd. înainte, o lună a calităţii
nedoara este un meşter de înaltă clasă. Lucrările executate de
depun toate eforturile pentru tetului comunal de partid, el se dovedesc întotdeauna a fi do bună calitate. asigură aceste succese.
ca obiectivele şi sarcinile tra­ primarul comunei — situaţia Rezultatele de prestigiu pe la I.M. Hunedoara !
avian Botescu, Aurel Cîn- sate prin scrisoarea tovară­ însămînţării culturilor de
lea, Nicolae Şerban, Ion şi şului Nicolae Ceauşescu să toamnă se prezintă astfel:
Vicolae Surd se aflau din fie îndeplinite întocmai, iar din cele 715 ha grîu şi orz
:ori la datorie. Ei lucrau la Ziua recoltei să fie cinstită planificate au fost însămîn-
irat, discuit, grăpat şi semă- cu noi fapte de muncă. ţate pînă la 3 octombrie 495
rat. Mecanizatorii şi ţăranii co­ ha. Orzul a fost semănat pe O cerinţă esenţială în faţa cadrelor tehnice din agricultură
Insămînţările se desfăşoară operatori din unităţile agri­ toată suprafaţa planificată —
n condiţii bune — aprecia cole cooperatiste ale comunei 135 ha — şi s-au pus în plus 3
tovarăşul Ioan Slovenschi, se­ Beriu, sub conducerea orga­ ha. Este cunoscut faptul că e- fosfaţi mobili din solurile ju­
agrotehnici. Eficientă ridicată în folosirea
cretarul comitetului comunal nizaţiilor de partid, desfăşoa­ La C.A.P. Căstău am întîl- fcctul îngrăşămintelor chimi­
de partid, primarul comunei ră o muncă fructuoasă şi în­ nit lucrînd la semănat pe ce depinde de b serie de fac­ deţului, se recomandă doze
de 55—60 kg P O , la hectar,
r
2
Mărtineşti. In toate cele pa­ registrează zi de zi rezultate Ioan Lăcoi şi cooperătoarea tori naturali şi care se reduc la 44—52 kg la
tru cooperative s-au însămîn- tot mai bune la executarea Maria Bota, iar la arat şi dis­ Se consideră că printr-o fer­ hectar P 0 pe solurile cu
2 3
ţat din totalul de 1 025 ha lucrărilor de pregătire a te­ cuit pe Ion Petruş, Ion Cio- tilizare- raţională, producţia reacţie alcalină sau cu 1,5 kg
grîu şi orz peste 620 ha. Cea renului şi însămînţarea cultu­ rîţă, Ion Turdăşan. întreaga creşte în medie aproximativ P O ,/t de gunoi aplicată la
r
2
mai avansată este C.A.P. Dîn- rilor. La nivelul comunei activitate se desfăşura sub cu 30 la sută, aceasta fiind îngrăşămintelor planta premergătoare sau 3
cu Mic, unde din 140 ha grîu noastre — relata tovarăşul conducerea inginerului şef al una din cele mai eficace şi kg/t aplicat direct la grîu.
unităţii, Ioan Iurian. Mun­ economice măsuri pentru spo­
ceau cu rîvnă şi Ion Trosan, rirea cantitativă şi calitativă Incorporarea în sol se va fa­
Miron Tomuţa, Ion Polgar, a recoltelor. organice şi minerale ce obligatoriu, odată cu ară­
tura de toamnă sau vară.
In
acest
context,
analiza
Front larg de lucru Ion Similiana, Ion Susan, periodică — la 4-5 ani — a In general, la starea actua­
Ştefan Cibu, Iosif Popa, Ion
Firidon şi alţi mecanizatori stării de aprovizionare a so­ lă de aprovizionare cu îngră­
şăminte potasice şi gradul de
pe ogoarele C.A.P. Beriu a-
pentru tractoare tît la arat, pregătirea tere­ lului cu principalele elemen­ torilor procesului de produc­ grîu, utilizîndu-se sau materiale pîndite în judeţ. Dozele op­ aprovizionare cu acest ele­
griului
după
cultura
fertilizante,
de
efectuată
te
ţie vegetală o serie de indi­
time pentru grîu în rotaţie cu
ment. precum şi cerinţele a-
nului şi la semănat. Această laboratoarele de agrochimie caţii tehnice privind aplica­ fin măcinate care se răspîn- porumbul pe solurile podzo­ numitor plante, îngrăşămin­
unitate a însămînţat cu grîu şi pedologie, precum şi sta­ rea îngrăşămintelor şi amen­ desc uniform pe teren şi se lice, argilo-iluviale şi podzo­
(Urmare din pag. 1) organizarea acţiunilor în şi orz 170 ha din 230 ha pla­ bilirea dozelor de îngrăşă­ damentelor. In legătură cu amestecă prin discuire. după tele potasice se utilizează cu
schimburi prelungite - nu nificate. La Orăştioara de Jos minte optim economice pe această acţiune, se impune să care se aplică îngrăşăminte lite brune, sînt de 100—105 predilecţie la culturile tehni­
în acest sens eforturile fă­ reuşeşte totdeauna, o parte s-au semănat 61 ha din 115, fiecare parcelă, în funcţie şi se ţină seama de o serie de organice sau minerale şi se kg substanţă activă la hec­ ce (sfeclă, cartofi) sau legu­
pe
solurile
tar,
cernoziomoi­
cute pentru strîngerea în din tractoare neavînd sis­ iar la Sibişel 43 ha din 70. de alţi factori ecologici şi a- considerente. Astfel, aplica­ ară. Revenirea pe acelaşi loc de de 80—75 kg, pe solurile me. Deosebit de pregnant se
totalitate a recoltei de car­ tem de iluminat corespun­ grotehnici, constituie una din rea amendamentelor calca- cu amendamente, la o aplica­ aluviale de 90 kg, iar pe cele pune problema utilizării po-
tofi şi sfeclă de pe cele 95 zător. In ziua de 2 octom­ Tovarăşul Ioan Avram, in­ verigile de bază ale sporirii roase — avînd în vedere răs- re corectă, se face după 6-8 erodate de 90—95 kg. La or­ tasiului pe solurile acide,
de hectare destinate cultu­ brie a.c., se aflau în lucru giner şef la C.A.P. Orăştie, eficienţei economice a apli­ pîndirea pe mai mult de 37 ani. Este necesar a sublinia zul de toamnă, dozele se re­ unde se face simţită nevoia
rilor’ respective. S-a creat 10 tractoare — la fertilizat, pe care l-am întîlnit în tar­ cării îngrăşămintelor. la sută din suprafaţa arabilă necesitatea stringentă a apli­ duc cu 15—20 kg. In func­ în acest element şi pentru
astfel front larg de lucru arat, pregătit teren, semă­ laua „Cereţi", unde se aflau In cei cîţiva ani de la în­ a judeţului a solurilor acide cării amendamentelor calca- ţie de anumiţi factori agro- grîu şi porumb. Ca doze me­
pentru mecanizatori care, nat şi recoltat legumele. la plug Gheorghe Contor, fiinţare, Laboratorul de agro­ (soluri podzolice, argilo-ilu- roase în condiţiile utilizării fitotehnici şi ecologici locali, dii, pe terenurile acide la
pe aproape 40 de hectare, Tractoriştii Alexandru Me- Martin Vereş şi Aurel Pito- chimie şi pedologie Deva a viale şi podzolite brune) — anuale pe solurile acide a u- doza medie se va modifica grîu şi porumb se recoman­
2
unde cerealele păioase de teşan, Nicolae Nicolaescu, rodescu, a ţinut să evidenţie­ reuşit să execute cartări a- constituie o verigă importan­ nor doze din ce în ce mai în plus sau minus astfel : dă 40—50 kg/ha IC 0, care se
toamnă au ca plante pre­ Ion Băluşe, Ion Tiliban — ze activitatea mecanizatorilor grochimice pe toată suprafa­ tă în ridicarea potenţialului mari de azotat de amoniu, minus 15 kg la soiurile tim­ ajustează în minus cu circa
mergătoare culturi prăşitoa- să-i amintim doar pe cîţiya pentru executarea la timp şi ţa arabilă a sectorului de de producţie al acestor so­ îngrăşămînt care acidifică so­ purii şi plus 10 kg la soiu­ 30 la sută în cazul aplicării
re, au şi efectuat semăna­ dintre ei — îşi îndeplinesc de calitate a lucrărilor de stat din judeţ, precum şi pe luri şi mărirea eficienţei eco­ lul. rile tardive. In raport de a- gunoiului de grajd. Ingrăşă-
tul. Preşedintele ne-a făcut cu conştiinciozitate sarcini­ pregătire a solului şi semă­ circa 30 la sută, din supra­ nomice a îngrăşămintelor mi­ Se ştie că îngrăşămintele provizionarea cu azot în pe­ mintcle potasice se vor apli­
precizarea că este asigurat le cu care sînt confruntaţi. nat. Această unitate a însă­ faţa arabilă a sectorului coo­ nerale aplicate. O asemenea organice sînt eficient valori­ rioada octombrie—februarie ca odată cu arăturile de va­
teren liber pe încă 50 de In această decadă decisivă mînţat 137 ha cu grîu şi orz peratist în cadrul consiliilor acţiune se cere finalizată cu ficate de majoritatea plan­ şi de condiţiile climatice din ră sau toamnă.
hectare, iar în 3—4 zile se pentru încheierea însămîn- din planul de 200 ha şi în­ Haţeg, Toteşti, Călan, precum toată răspunderea în zonele telor, fie în primul, fie în al primăvară, doza se va ajusta In general, pentru evitarea
va efectua şi culesul po­ ţărilor, pentru a întîmpina treaga suprafaţă de 25 ha cu şi la unele C.A.P., ca : Sime- Haţeg, Toteşti, Brad, Ilia, cu- doilea an de cultură. Pentru prin adăugarea de 3 kg pen­ unor stări de suferinţă a
rumbului de pe alto 50 de Ziua recoltei cu rezultate masă verde. ria, Orăştie, Peştişu Mic, Ra- noscînd că se pun la dispo­ cerealele de toamnă, se re­ plantelor legate de nutriţia
tru fiecare 10 mm precipita­
hectare, unde urmează să cît mai de seamă, impor­ însămînţarea griului se des­ poltu Mare, Geoagiu şi altele. ziţia unităţilor agricole în comandă aplicarea unor doze ţii în plus peste normală sau minerală se recomandă : a-
fie însămînţat grîu. Finali­ tant este ca toate forţele şi făşoară, aşa cum subliniau Avînd în vedere constată­ mod gratuit amendamentele medii de 20 t gunoi la hec­ scăderea a 4 kg pentru fieca­ plicarea uniformă a îngrăşă­
zarea grabnică a semănatu­ mijloacele de care dispune interlocutorii noştri şi cum rile asupra gradului de asi­ şi se asigură transportul a- tar pe solurile cernoziomoide re 10 mm precipitaţii defi­ mintelor. păstrarea unui ra­
lui într-o astfel de situaţie cooperativa agricolă să fie gurare a solurilor cu elemen­ cestora pînă la cea mai apro­ şi brune şi 30 t la hectar pe cit. Ca epocă de aplicare, port de maximum 3 : 1 între
ar depinde exclusiv de hăr­ folosite cu randament ma­ ne-am convins la faţa locu­ te fertilizante, repartiţia te­ piată gară de destinaţie a u- solurile acide, în s'are semi- se recomandă administrarea, azot şi fosfor, eliminarea ex­
nicia şi priceperea mecani­ xim la strîngerea şi înma- lui, în condiţiuni bune. Spe­ ritorială a solurilor, rezulta­ nităţii beneficiare. fermentată. administrate o- toamna, la semănat a 1/3 din cesului de umiditate, aplica­
zatorilor. Nu le putem re­ gazinarea grabnică a recol­ cialiştii sînt la posturi şi tele experimentale pe soluri Dacă se intenţionează în­ dată eu arătura. cantitate, iar 2/3 se vor apli­ rea de amendamente calca-
proşa nimic — afirma pre­ tei de porumb şi la finali­ veghează asupra calităţii lu­ similare la unele staţiuni ex­ fiinţarea de trifoişti, se vor îngrăşămintele cu azot re­ ca primăvara, în specia] pe roase pe solurile acide.
şedintele. Ei se străduiesc zarea în timpul cel mai crărilor. Toate măsurile lua­ perimentale, cît şi sortimen­ amenda şi solurile cu pil în prezintă una din principale­ solurile aluviale freatic ume­
să folosească la maximum scurt posibil a însămînţă­ tul principalelor plante care apă sub 6,0 sau 5,2 în sus­ le verigi ale sporirii produc­ de. podzolice şi erodate. Ing. OCTAVIAN SOLOMON
timpul bun de lucru, dar ri lor. te au drept rezultat un ritm se cultivă în judeţ, se pot pensie salină. Amendamente­ ţiei pe unitatea de suprafaţă, In general, faţă de starea şeful Laboratorului
de muncă susţinut. pune la dispoziţia conducă- le se aplică direct pentru pe majoritatea solurilor răs- medie de aprovizionare cu de agrochi-nie şi pedologie
Deva