Page 6 - Drumul_socialismului_1973_10

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 825 © MIERCURI 3 OCTOMBRIE 1973

PRODUCŢIA DE
Cum organizăm agitaţia vizuală ? *
SE Cimpul ¡şi scoate cu greu „pălăria“

CA SĂ AJUTE, SĂ INFLUENŢEZE, SĂ FACĂ IE EA COTE Am vizitat, de curînd, ca­ cînd au început lucrările la s-a lăsat învins. Frontul ca­
— In aproape un an, de
rierei, cu o lărgime de cir­
riera Fabricii de ipsos Că­
ca 100 ml, continuă să îna­
flu­
CUNOSCUTE SARCINILE Şl REZULTATELE MIOARE lan, va locul de unde viito­ carieră — ne-a declarat ing. inteze viguros, în stratul de
Ignat,
care
Titus
răspunde
productiv
al
xul
ghips care are o grosime de
de acest obiectiv din par­
obiectiv
economic
rului
în
lucrează
25-30
m.
Se
se
alimenta
am
—
beneficiarului
cu
ma­
tea
(Urmare din pag. 1)
terie primai. E simplu de
în descopertare, iar cea de-a
enunţat aceste „legături" de înaintat numai 100 ml. Lip­ două trepte, prima constînd
mare
de
unor
sa
utilaje
La începutul lpnii august, tenţa acordată lucrătorilor localităţile judeţului. Poate ze la un loc mai frecventat producţie dintre cariera şi doua în exploatarea propriu-
în unităţile industriale din de şefii de echipe (cînd s-au întreprinderea, împreună cu gazeta de perete şi cea sa­ în abatajele de cărbune. fabrică, de zugrăvit cu lux productivitate, a curentului zisă a materiei prime nece­
oraşul Simeria — I.j\Î.M.R., întîmplat accidente nu şe consiliile populare comuna­ tirică. Acum, în incintă nu Alţi interlocutori apreciau de amănunte fazele de pre­ electric din perimetrul ca­ sare fabricii. Şoferii, exca-
„Marmura ', întreprinderea afla nici un şef de echipă le, ar trebui să intensifice mai este nici o gazetă de că slaba organizare a mun­ facere prin care vor trece rierei, precum şi unele ne- vatoriştii şi o echipă de mi­
1
de industrializare a lapte­ prezent — consemnează ar­ şi mai mult propaganda le­ perete, iar „Ghimpele" este cii în unele sectoare şi bri­ bulgării de piatră albă neri condusă de Dumu Deac
lui, — a avut loc o trecere ticolul). gată de explicarea avanta­ „curat ca lacrima". Cineva găzi conduce la neîncadra- smulşi pămîntului, de făcut — din cadrul căreia nu lip­
în revistă a agitaţiei vizua­ Gazeta „Tineretul şi pro­ jelor de care beneficiază spunea că au fost, cu cîteva rea ciclului de operaţii în chiar comparaţii cu alte seşte... artificierul — scot
le, urmată de discuţii de­ ducţia" publică articolele producătorii în toate satele zile în urmă, încondeiaţi la program, ceea ce diminuea­ procese similare din ţară! Însemnârî de la zilnic „sterilul" şi-l trans­
spre ce ar mai trebui făcuţ „Săptămîna record" (cu o- hunedorene, să fie popu­ „Ghimpele" doi pletoşi. De­ ză evident realizările. Dar, trebuie spus că însăşi portă pe halda lui, iar pe
pentru îmbunătăţirea aces­ biectivele : 100 tineri la larizaţi cei care au contrac­ spre cei care au sustras bu­ Situaţia producţiei de pregătirea unei astfel de ca­ cariera Fabricii platforma carierei se adună
tui mijlop al muncii poliţi- munci patriotice, 1 vagon tat şi livrat produse, pre­ nuri din întreprindere nu cărbune în Valea Jiului, riere reprezintă o „piatră" din ce în ce mai multă pia­
ce cfe masă. Au fost exa­ de fier vechi adunat şi pre­ cum şi cei care au zis nu­ s-a făcut însă aluzie... după nouă luni, este deci de început a fluxului in­ de ipsos Călan tră albă. Pînă acum au fost
minare posibilităţile, s-au dat, 60 piese de schimb în mai că vor livra (pînă şi-au Tovarăşul inginer Dumi­ aceasta: negativă, îngrijo­ dustrial respectiv, o lucrare dislocate circa 2 000 tone de
emis unele sugesţii orienta­ plus să fie realizate de că­ rezolvat nişte solicitări per­ tru Cadinoiu, secretarul co­ rătoare. A mai rămas un de anvergură care compor­ ghips, pămîntul ce exista
tive. au fost stabilite şi niş­ tre tinerii din partida „pie­ sonale). De asemenea, ar fi mitetului U.T.C., care a pri­ trimestru din acest an ho- tă pricepere şi efort din potriviri între soluţiile pro­ deasupra acestora ajungînd
te termene (acceptate de se de schimb"), „Tineri util un panou, în incinta mit sarcina din partea co­ tărîtor pentru îndeplinirea partea constructorilor. Acest iectelor şi realitate au de­ la peste 80 000 mc.
secretarii organizaţiilor de mitetului de partid să se cincinalului înainte de ter­ proces este mult mai com­ terminat acest ritm care ni Înghesuită sub scoarţa
partid din aceste unităţi). ocupe de confecţionarea ca­ men. Un trimestru în care plex şi ridică pretenţii mari se pare încetişor. groasă a lutului, piatra de
Cura se prezintă, acum, drului pentru gazeta de pe­ sarcinile sînt sporite faţă în faţa celor care vor să-l — Cimpul înseamnă că ghips, materia primă a fa­
şiţuaţîa ? rete, se justifică : de precedentele trei. Ce şe ăesăvîrşească- nu-şi scoate uşor „pălăria", bricii situate în apropiere, se
Agitaţia vizuală, şi mai Din nou prin citeva unităţi — Nu avem cine să ne impune este lesne de înţe­ In concret, începerea lu­ nu se lasă descopertat cu lasă încet-încet desfăcută
ales aictivitatea gazetelor de toarne betonul pentru fun­ les, ştiu bine conducerea crărilor de pregătire a ca­ una cu două. din încleştarea sa surdă.
perete« de la I.M.M.R. este din oraşul Simeria daţie... Avem un singur om Centralei cărbunelui Petro­ rierei de pe Dealul Sîncra- — Intr-adevăr, ne dă mult Astrelita, care bubuie de
corespunzătoare, axată pe la investiţii... Nu vin tinerii şani şi a ministerului de iului a însemnat pornirea de furcă — ne-a spus comu­ multe ori pe zi, face grote
problemele ce preocupă co­ (peste 100), la muncă volun­ resort, ştiu bine conduceri­ unei bătălii cu necunoscu­ nistul Aurel Balica, excava- mari în pieptul dealului,
tară, pentru că spun, că sînt le tuturor exploatărilor mi­ torist în cadrul carierei. Dar, dinspre păşunea „Vezuini"
lectivul. Sînt expuse la loc la seral... Betonul armat tul ! Fiind vorba de desco-
vizibil angajamentele co­ printre tineri“, care eviden­ întreprinderii, pe care să este pretenţios de execu­ niere : analiză lucidă a lip­ pertarea terenului respectiv, noi trebuie să fim, şi în spre „Braniştea". De fapt,
surilor şi neajunsurilor, mă­
lectivului, graficul prin care ţiază activitatea muncitori­ se arate, de exemplu, de ce tat... suri concrete la dimensiu­ se înţelege că oamenii şan­ mod real sîntem, mai puter­ după ani de exploatare a
se urmăreşte lunar realiza­ lor Aurel Chirica, Nicolae ■ n-a fost ridicat în unele nea posibilităţilor reale ale tierului nr. 3 al I.C.S. Hil- nici chiar decît pămîntul pietrei, cariera va avea o
rea planului pe întreprinde­ Poenar şi a elevului Ion In halele de fabricaţie nedoara — iar de la 1 iulie stratificat astfel de milenii. formă de „L". Pînă atunci
re. diferite chemări. Gazeta Hoţnorodean, precum şi un zile laptele de la unele ale întreprinderii au fost a- mineritului din Valea Jiu­ 1973, cei ai beneficiarului, Eu am lucrat, tot ca exca- însă, cu ajutorul utilajelor
dp pereite a comitetului de C.A.P. şi cine se face vi­ fişate cîteva lozinci. Dar, lui — care sînt mult mai care au preluat în întregime vatorist, la carierele fabri­ noi care au- sosit de curînd
profil ai tînărului ptepişt novat. despre ceea ce s-a vorbit mari decît sînt concretiza­ cilor de ciment din Turda şi
partid şti comitetului sindi­ Petrişor Oană, strungar la la începutul lunii august, te în prezent —, îmbunătă­ soarta carierei — nu pose­ pe şantier, oamenii sapă a-
catului publică, de regulă, atelierul mecano-energetic, De sugestii privind mai despre realizarea unui sis­ dau. şi situaţia se prezintă Tîrgu-Jiu, însă acolo parcă ici, la bază, pentru a scoate
ediţii săptămânale, gazeta care a lucrat după orele de buna organizare a agitaţiei tem simplu de. evidenţiere ţirea rapidă, substanţială, la fel şi acum, decît cerce­ a fost mai uşor fiindcă lu­ piatra necesară fabricii. $i
satirică „In lumina reflec­ serviciu la confecţionarea vizuale — în conţinut, for­ operativă a rezultatelor ob­ prin toate formele şi mij­ tările topometriştilor şi son­ crările erau deja avansate. tot pînă atunci, un pîlc de
torului“ ja atitudine, cu o- unor piese pentru S.M.A. mă şi chiar amplasare — ţinute de salariaţi, se vede loacele a disciplinei de dorilor. Or. acestea, cum Pămîntul virgin din coa­ pruni aşezaţi sus, lingă pă­
pgrativitate, faţă de actele Ilia. nu a dus lipsă organizaţia că s-a uitat, deşi s-a notat. producţie, sprijin efectiv, s-a întîmvlat şi la Călan, nu ma Sîncraiului s-a opus, cu
de partid de la „Marmura".
de indisciplină, gazeta „Ti­ Desigur, agitaţia vizuală Dar n-au „prins". Aici nu corespund întotdeauna reali­ forţa de care poate să dis­ durea Sîncraiului, cresc li­
neretul ştî producţia“ vor­ la I.M.M.R. poate fi între­ se poate. Nu se poate reali­ ☆ competent şi permanent a- tăţii existente sub „pălăria" pună el, transformărilor niştiţi şi-şi văd de roadele
beşte concret despre com­ gită. Astfei, un panou ara­ O concluzie, deloc nouă, colo vinde se hotărăşte soar­ de nămînt. iarbă şi pomi a conduse şi înfăptuite de lor.
portarea .tinerilor în pro­ tă ce înseamnă realizarea za planul pentru că sînt se impune. ta producţiei de cărbune. dealului. oameni. Pînă la urmă însă MARIN NEGOITA
cauze obiective, nu se poa­
ducţie. De pildă, în ediţia cincinalului în 4 ani şi 9 te lua o atitudine publică Agitaţia vizuală nu este
actuală a gazetei de perete luni, cît s-a angajat colec­ împotriva indisciplinei, nu un decor, ci un mijloc de
este publicat un articol de­ tivul : îndeplinirea planuri­ se poate... influenţare a activităţii oa­
lor anuale în 11,4 luni, a menilor. Ea nu serveşte cu
spre modul cum au răspuns S-a propus comitetului de nimic dacă are un conţinut Pentru pregătirea lucrătorilor
1
meseriaşii la chemarea or­ celor lunare în 28,5 zile ca­ partid să ia măsuri pentru general. De exemplu, dacă
ganizaţiei de partid, de sin­ lendaristice, a celpr pe refacerea panoului, foarte la un utilaj punem o in­ Schimburile de duminica ale tineretului
dicat şi a conducerii secţiei schimb în 7 ore şi 48 de sugestiv ca idee, care o- scripţie „Atenţie ! Pericol de
de a trecp să lucreze în minute. Nu se arată, însă, glindea pe harta mapamon­ electrocutare !“, de ce în a- din domeniul culturii
sectorul de decapare a cis­ cum se prezintă situaţia pî­ gitaţia vizuală nu arătăm,
ternelor, unde erau şi sînt nă acum, care este avansul dului relaţiile ample de co­ Rod al preocupări pentru
cîştigat. De asemenea,^ală­ merţ exterior ale întreprin­ cît mai la vedere, „Atenţie!
serioase strangulări. Deşi turi de graficul pe între­ derii, unde se exportă pro­ Sîntem sub plan cu...“. Şi, şi a! difuzării presei
este o muiiică mai puţin ca­ prindere, trebuie şă existe dusele realizate. Aşa cum în întreprinderile din Si­
lificară, mtuncitorii Aurel şi un grafic cu rezultatele arată acest panou astăzi — meria la care ne referim, citaţă Direcţia judeţeană urgentarea unor fuerări
Ioaneş, Ioan Popa, David pe secţii, pe formaţii de lu- „operă grafică" a coopera­ ar fi absolut necesare ase­ La Hunedoara, s-a efectuat P.T.Tc. în legătură cu orga­
Toader, Constantin Boboc, , cru. tivei „Munca colectivă" din menea atenţionări pentru un studiu-sondaj, din indica­ nizarea unor cursuri profe­
Ioan Toc, Dorel Jţigan, Va- La întreprinderea de in­ Simeria — nu poate fi ac­ că planul nu se realizează ţia organului municipal de sionale cu difuzorii, ' aceasta
sile Tomuţaţ, Iosif Cristei, dustrializare a laptelui, a- ceptat. Harta continentelor integral. partid, privind pregătirea nu a răspuns cu promptitu­ de reparaţii şi & recuperare
Remus Ghiţiă, Dănuţ Banu, gitaţia vizuală a fost revi­ politică şi de cultură genera­
Ioan Boldea şi Gheorghe zuită şi se axează, îndeo­ poate fi luată drept o în­ Agitaţia vizuală din in­ lă a lucrătorilor din dome­ dinea care era necesară.
de
cercare
— Vom continua, în acest
de
cartografiere
1
Rogeanu au răspuns cu în­ sebi, pe calitatea produse­ acum 3-4 secole, drept de­ cinta unei unităţi socialiste niul cultural şi al difuzării an, un ciclu de expuneri a rămînerilor îi urmă
trebuie făcută şi cu gust es­
ţelegerea cuvenită unei ast­ lor. In domeniul contractă­ sen naiv sau suprarealist, tetic. Nu „monumente", ci presei. Constatările n-au fost cu lucrătorii din aceste do­
fel de situaţii. Numai Va- rilor — partea cea mai ca­ Pe concret: să fie ştearsă gazete, panouri, grafice în­ deloc îmbucurătoare — spu­ menii — preciza tovarăşul
sile Pitar iji-a răspuns. De renţă a activităţii colectivu­ cu bidineaua şi refăcută grijit executate. nea tovarăşul Nicolae Vinti- Vintilă. Este însă necesar ca Preocupate de a traduce în viaţă planul de măsuri
fapt, se arattă în articol, el lui — agitaţia din incinta corect de către cei de la lă, activist al comitetului şi organizaţia de partid de al Plenarei C.C. al U.T.C. din iulie 1973 — care a anali­
„nici în alt loc nu îndră­ întreprinderii nu poate prea cooperativă, Este un rebut, E o părere, referitoare la municipal. îndeosebi salaria­ la poştă 'să se ocupe de edu­ zat activitatea tineretului din industrie —, comitetele
U.T.C. din municipiul Deva au trecut la o serie de ini­
geşte rnupca“'. Un alt arti­ mult infţuenţa. Comuniştii iar Comitetul orăşenesc de „Marmura" : dacă agitaţiei ţii care lucrează în domeniul carea politică a lucrătorilor ţiative ce vizează sprijinirea procesului de producţie.
col se ocupă d? cauzele ca­ de aici, alţi salariaţi au partid Simeria, tovarăşii de vizuale, care este la vede­ difuzării presei au o pregă­
re au generat, în trimestrul răspuns la. acţiunile organi­ la „Marmura“ nu trebuie re, nu i se acordă atenţie, tire profesională şi politică din sectorul difuzării presei, Consultîndu-se cu conducerile administrative şi, sub
III, accidente în secţia I zate în acest trimestru pen­ să tolereze (şi să plătească) ce s-ar putea spune concret sub nivelul cerinţelor ; prac­ pentru că aici este o situa­ îndrumarea organelor de partid, comitetele U.T.C. de la
reparat cisţârne : deficienţe­ tru impulsionarea contrac­ rebuturi ! despre celelalte forme ale tic, unii difuzori de la ţie cu totul anormală : din Termocentrala Mintia şi mina Deva au hotărît împreună,
le din pregătirea trecerii la tărilor şi achiziţiilor de S-a mai sugerat comite­ muncii politice de masă ? chioşcuri nu au şcoala gene­ 32 salariaţi, doar 4 activează cu uteciştii, să organizeze în următoarea perioadă schim­
în prganizaţia U.T.C. Nici ri­
noua tehnologie şi din asis­ lapţe şi produse lactate în tului de partid să amplase­ I. MIRZA rală completă şi nu euposc nul nu este membru de par­ buri de duminică ale tineretului. De menţionat că aceste
necesitatea
lu­
unor
urgentării
au
apărut
din
iniţiative
hTTátíáSGS&i. cum trebuie recomandată o tid. deşi majoritatea salaria­ crări de reparaţie, cît' şi pentru recuperarea unor rămî-
publicaţie. Deşi a fost soli- ţilor sînt femei. Şi difuzea­ neri în urmă Ja executarea pieselor de schimb pentru di­
ză presă şi publicaţii de ferite utilaje. Aşa i-a găsit la lucru duminică pe cei 43
r................. partid ! tineri de la atelierele mecanice ale Termocentralei Min­
tia şi minei Deva.
Discutînd cu secretarul organizaţiei U-T.C. de la ate­
ß acţiune pentru cultivarea simţului estetic lierul mecanic al termocentralei. Tiberiu. Zsok, acesta ne
Timpul favorabil mărturisea că este mulţumit de felul cum majoritatea ti­
nerilor au răspuns la chemarea organizaţiei U.T.C.. amin­
Discoteca elevilor ii tind dintre aceştia pe strungarii Petru Popa, Iosif Gher-
man. Viorel luga, Cornelia Porcom, lăcătuşii Adrian luga,
echipă
Dorin
Antone
de
Gabor,
Vaier
şeful
Martin,
Liceul „Decebal" din Deva a găzduit, la începutul aces­ folosit din plin Bucur.
S-a remarcat, de asemenea, echipa de ucenici la lo­
tei săptămîni, o acţiune, care s-a bucurat de o largă audi­ cul do muncă care. manifestînd preocupare pentru însu­
enţa în rîndul elevilor. Avînd drept scop cultivarea sim­ (Urmare din pag. 1) şirea meseriei, reuşeşte să execute lucrări de bună cali­
ţului estetic, a gustului pentru frumos şi cultură muzicală, tate la ajustarea bucşelor şi bolţurilor A.C.B. Amintim
acţiunea denumită lapidar „Discoteca elevilor" a adunat în din echipă pe uteciştii Ştefan Kiss, Ionel Ciubotaru, Eca-
jurul, ci — din prima Z.i — peste 250 de utecişţi. „Disco­ tei. Măsurile tehnice şi orga­ terina Oltean, Elena Coroş şi Pavel Moldovan.
teca elevilor" de la liceul deveah a fost organizată de co­ nizatorice iniţiate ne permit Adresîndu-ne maistrului şef de atelier, Alexandru
mitetul U.T.C. pe şcoală, la iniţiativa şi cu sprijinul direct să încheiem semănatul în e- Raţiu, acesta ne-a declarat că apreciază în mod deosebit
al amor tineri melomani : studenţii Vasile Văzdăuţeanu, poca optimă. iniţiativa comitetului U.T.C., întrucît era neapărat nevoie
Mareei Breaz — absolvenţi ai liceului „Decebal" — şi de confecţionarea unor piese cum ar fi : bucşele, sită ro­
—
Pe ce considerente se
Mihai Sîrbu, elev în amil III al aceluiaşi liceu. bazează afirmaţia ? tative, ciocane concasoare pentru cărbune şi blindaje pen­
Manifestarea, care a debutat prin prezentarea unor nou­ tru mori. care, din lipsă de materie primă, au întîrziat.
tăţi din universul liricii româneşti şi mondiale, prin audie­ — De pe cele 12 hectare să fie executate. Dealtfel, valoarea producţiei realizată
rea ulior piese muzicale inedite, s-a încheiat în ritmul unde grîul urmează după po­ de tineri în acest schimb se ridică la peste 16 000 lei.
rumb s-a făcut recoltatul, La atelierul mecanic al minei Deva, discutăm cu
dansului — moment de plăcută şi meritată relaxare pentru iar acum se lucrează intens
elevii liceeni, ce şi-au dovedit cu prisosinţă strădania şi la eliberarea terenului de maistrul Ilie Toma. secretarul organizaţiei U.T.C., care ne
hărnicia la munca de pe ogoare, desfăşurată de la înce­ sfeclă. Producţia de pe 8 declară că tinerii au răspuns cu dăruire iniţiativei comi­
tetului U.T.C. Au rămas chiar unii care au lucrat în
putul acestui an şcolar. hectare s-a scos, rămînînd să schimbul III.
Neasemuita frumuseţe a muzicii simfonice va constitui urgentăm doar transportul ei Lucrările ce le executăm sînt de o mare importanţă
tema viitoarei ■;manifestări a „Discotecii elevilor" de la din cîmp. Pînă la sfîrşitul pentru secţia mină Este vorba de repararea perforatoa­
liceul „Decebal", la a cărei realizare şi-a anunţat colabo­ săptămînii se va finaliza lu­ relor, sănii tip Baia Mare, pivoţilor pentru maşinile de
rarea profesorul Cornel Bogariu. crarea pe toate cele 17 hec­ încărcat, capacelor fuzetă şi rolelor de la maşinile de în­
tare. Zilnic participă cîte cărcat. Valoarea muncii în această zi s-a ridicat la peste
i \ ŞTEFAN COSTEA 40-60 de cooperatori la strîn- 50 000 lei. Sînt de evidenţiat Ioan Burciu, şeful brigăzii
student Instantaneu de la expoziţia Cărţii politice deschisă la mina Lonea. Foto : ION LICIU gerea sfeclei. Avem pregătită de tineret, Ioan Câta, Sicoe Laurean, Dumitru Păcesila,
şi o suprafaţă de 20 hectare Gheorghe Boceanu, Tudor Tudoran, Emilian Chiţiba şi
de rezervă în eventualitatea Marin Ioan.
că timpul nu ne va permite Fiind prezenţi la locurile de muncă şi secretarii co­
O verigă importantă în şi- respectat în totalitate lucră­ vitate şi lipsă de iniţiativă rală mai scăzută se vor în­ O atenţie deosebită trebuie să încheiem recoltatul la ter­ mitetelor U.T.C. pe întreprinderi, Dumitru Petrindean
•ul factorilor care hotărăsc rile tehnologice prevăzute. faţă de aceste probleme. mulţi soiurile Dacia, Favorit, să acorde lucrărilor agricole menul stabilit. (termocentrală) şi Lazăr Iosif (mină), ei ne-au declarat că
soarta recoltei de cereale pă- Chiar în aceste condiţii, se­ In scopul sporirii recoltei Turda — 195. din această campanie ferme­ — Cum se foloseşte timpul asemenea schimburi de duminica ale tineretului şe vor
oase o constituie asigurarea minţele la majoritatea unită­ de grîu în anul următor şi La data actuală este în­ le specializate în producerea de lucru ? mai organiza — urmînd să se extindă şi la celelalte or­
seminţei din cele mai valo- ţilor sînt depozitate în maga­ producerii seminţelor necesa­ grijorătoare rămânerea- în seminţelor din cadrul C.A.P. —• Zi-lumină cooperatorii şi ganizaţii, cum ag fi reparaţii cazane, reparaţii turbine,
:oase soiuri, cu o valoare zii şi spaţii improvizate, fă­ re pentru recolta anului 1975 urmă a condiţionării semin­ Geoagiu, Vaidei, Mărtineşti, mecanizatorii se află în cîmp. flotaţie şi altele.
culturală ridicată. Bunii gos­ ră a fi etichetate pe soiuri — ale cărei baze se pun de ţelor, foarte multe probe de I.A.S. Mintia şi Simeria, care Tractoriştii Petru Mezei, Gri- Biroul Comitetului municipal al U.T.C. consideră că
podari şi-au reţinut sămînţa şi categorii biologice. Aşa es­ pe acum — se impune să fie seminţe analizate în labora­ preiau seminţele din catego­ gore Negriei, Ion Filip şi acesta este doar un început, urmînd ca în perioada urmă­
din loturile semincere pro­ te cazul la C.A.P. Peşteana, întreprinse o serie de acţiuni. tor fiind respinse la puritate. riile biologice elită şi înmul­ Nicolae Nasta dovedesc răs­ toare această iniţiativă să se extindă şi la organizaţiile
prii, recoltate la maturitatea Densuş, Rişca, Brad şi altele. Astfel, este necesar ca în fie­ Este greşită optica unor spe­ ţirea I, pentru a le înmulţi pundere şi hărnicie în înde­ U.T.C. de la I.R.E.D., I.J.I.L., S.U.T. şi pe şantierele de
deplină a boabelor, aşa cum La numeroase unităţi agri­ care unitate să se asigure cea cialişti care au prelungit ne­ pe suprafeţele care să per­ plinirea sarcinilor cu care construcţii.
au procedat unităţi ca : C.A.P. cole nu s-au reînnoit schiţele mai indicată structură a so­ motivat condiţionarea semin­ mită reînnoirea seminţelor în sînt confruntaţi. De aseme­ Acţionînd pe această linie, organizaţiile de tineret vor
Geoagiu, Orăştie, Dobra, de amplasare a culturilor de iurilor, care să permită rea­ ţelor pînă la aflarea germi­ toamna anului viitor în can­ nea, s-au evidenţiat coopera­ contribui mai concret la recuperarea unor rămîneri în
Gurasada, Ostrov, Deva etc. toamnă şi nu sînt delimitate lizarea unor producţii mari naţiei la probele-sondaj din tităţi ’ suficiente pentru res­ torii Copronţoi Ladislau, Eli- urmă, la rezolvarea unor probleme de producţie de stric­
Constatările din teren aduc pe schiţe parcelele stabilite şi organizarea corespunzătoa- loturi de seminţe necondiţio- tul unităţilor de producţie din tă necesitate, de care depind realizarea şi depăşirea sar­
la lumină şi , unele neglijen­ judeţ. sabeta Haţegan, Gheorghe cinilor de plan pe anul 1973.
ţe de care sfe fac răspunză­ Pentru a aprecia mai just Adam, Ion Istrate, Nicolae OCTAVIAN MIREŞTEAN
tori specialiştii din unităţi. rezultatele de producţie a Bejenaru, Viorel Todor, Ana prim-secretar al Comitetului municipal
au fost depozitate la voia în- CALITATEA SEMINŢELOR - MUDA A diferitelor soiuri, stă la înde- şi alţii care au încheiat pri­ Deva al U.T.C.
Trif, Ion Crişan, Ion Stoica
Astfel, o parte din seminţe
specialist
fiecărui
mîna
să
tîmplării, în spaţii necores­ organizeze microculturi, cu- mii recoltatul sfeclei şi po­
punzătoare, avînd o umidita­ prinzînd în condiţii pedo-- rumbului. Brigadiera Kiss
te ridicată la depozitare (de ACTIVITĂŢII CADRELOR TE1MCE DII O.A.P. logice asemănătoare, în tere­ Elisabeta şi şefele de echipă
peste 20-22 la sută). Simpla nuri cu fertilitate apropiată, Kiss Ida, Aurelia Filimon şi
lopătare a seminţelor nu a 3-4 soiuri, fiecare soi culti­ Maria Hangheş se preocupă
fost suficientă pentru a adu­ vat pe cel puţin 2-3 ha. In îndeaproape de mobilizarea
ce seminţele la STAS (14 la ca loturi semincere, cu men­ re a lucrărilor de recoltare, nate. Impurităţile prezente acest fel se vor putea trage cooperatorilor şi de buna des­
sută), într-un interval de 3-4 ţionarea soiurilor şi categori­ alegînd 1-2 soiuri nearistate . în masa seminţelor menţin concluziile mai precise pri­ făşurare a recoltatului şi în-
zile, fără să afecteze germe­ ilor biologice ce vor fi folo­ (Bezostaia, Aurora) şi un soi ridicată umiditatea acestora vind comportarea diferitelor şămînţărilor
nul seminţei. Uscarea la soa­ site. aristat (Turda — 195, Dacia, şi contribuie la deprecierea soiuri mai nou introduse în Pe mecanizatori i-am întîl-
re, prin mijloace improvizate, • încă de la elaborarea pla­ Favorit). Pentru obţinerea re­ calităţii seminţelor, astfel în- producţie (Turda — 195, Fa­ nit în plină acţiune şi la
care s-a recomandat unităţi­ nurilor de producţie, inspec­ zultatelor scontate, se impu­ cît germinaţia seminţelor la vorit, Dacia, Caucaz, Aurora). C-A-P- Spini. Ion Gore, Petru
lor la timpul potrivit, nu s-a torii aprobatori din cadrul ne o, exigenţă mai mare din loturile necondiţionate este Desigur, obţinerea unor Trif şi Ion Dobra pregăteau
organizat decît izolat şi pen­ Inspectoratului judeţean pen­ partea specialiştilor din uni­ doar informativă. C.A.P. Den­ producţii mari în anul 1974, front de lucru — pe 20 de
tru cantităţi mici de sămîn- tru calitatea seminţelor şi tăţi faţă de calitatea lucră­ suş. şi C.A.P. Peşteana au a- la nivelul potenţialului exis­ hectare — pentru semănatul
ţă. Din această cauză la o materialului săditor au sta­ rilor de arat şi îndeosebi pen­ mînat ne justificat condiţiona­ tent, care să recupereze res­ grîului. Preşedintele C.A.P.,
serie de unităţi ca: C.A.P. bilit la fiecare unitate pro­ tru pregătirea patului ger­ rea • seminţelor. In multe si­ tanţele din acest an, obligă Constantin Rădulescu, şi in­
Vaidei, Sălaşu de Sus, Rişca, centul de participare a so­ minativ. Trebuie susţinute e- tuaţii este necesară recondiţi- cadrele tehnice să respecte şi ginerul şef Maria Cismaş
Lunca. Densuş etc. seminţele iurilor la cultura griului, li­ forturile pentru asigurarea onarea seminţelor la selector, celelalte lucrări legate de bu­ ne-au precizat că semănatul
şi-au pierdut facultatea ger­ mita loturilor semincere, pla­ condiţiilor diferenţiate de a- aşa cum este situaţia la na desfăşurare a campaniei s-a făcut, pînă ieri, pe 55 de
minativă au prins miros de nul de reînnoire a seminţe­ grotehnică pentru fiecare soi C.A.P. Rîu Bărbat, Livadea, însămînţărilor de ■ toamnă hectare din 90 planificate-
mucegai, fiind în pericol lor, conform prevederilor Le­ în parte, în raport cu cerin­ Clopotiva etc., la care după (calitatea lucrărilor la semă­ Unitatea are prevăzut ca pe
chiar schimbul de seminţe,, gii nr. 13/1971. In mod nor­ ţele sale fiziologice şi de cul­ prima condiţionare boabele nat şi după semănat, înca­ 12 hectare să însămînţeze
ceea ce atrage după sine mal, fiecare unitate ar tre­ tură. Pe cele mai fertile te­ au rămas îmbrăcate în paleie drarea în timpul optim etc.). grîu după porumb. Recolta­
cheltuieli mari neprevăzute bui să aibă o evidenţă preci­ renuri, care se găsesc în u- sau nu s-au îndepărtat toate In felul acesta se vor asigu­ tul acestei culturi se va în­
pentru procurarea altor se­ să a comportării în producţie nitate şi pe cele ocupate cu seminţele de buruieni şi alto ra condiţii ca, lanurile Să in­ cepe însă numai de joi. Eli­
minţe. Multe unităţi nu şi-au a soiurilor cultivate, pentru plante premergătoare timpu­ impurităţi. Aici trebuie să tre bine înfrăţite în iarnă, berarea grabnică a terenului
realizat planul de producere ca după 2-3 ani să poată tra­ rii, care permit o mai bună reamintim necesitatea cumpă­ cu densitate normală, de ca­ impune o concentrare masivă
a seminţelor de grîu şi orz ge unele concluzii practice pregătire a patului germina­ rării prin asociere a selectoa­ re depinde mărimea recol­ de forţe şi folosirea cu chib­
pe soiuri, pentru reînmulţire privind alegerea şi înmulţi­ tiv. se vor amplasa în spe­ relor mari, care să fie folo­ telor anului viitor. zuinţă a timpului bun de
în cultura mare, iar alte u- rea celor mai corespunzătoa­ cial loturile semincere din site irpediat eu recoltarea se­ Ing. ŞTEFAN POPESCU lucru în cîmp. Iată o cerin­ Utecistul Simion Gabor se preocupă continuu de ridi
nităţi au pierdut seminţele re soiuri. Unii specialişti la­ soiurile Aurora, Bezostaia, minţelor din cîmp, precum de la Inspectoratul judeţean ţă acută care aşteaptă să fie carca calificării profesionale. Lucrînd în cadrul secţiei de ter
care fuseseră reînnoite în a- să însă totul să decurgă la Caucaz, Lovrin — 231', iar pe şi prmiA.'ării de maşini pen­ pentry calitatea seminţelor şi materializată în fapte şi la motchnică a C.S. Hunedoara, execută lucrări de bună calitate.
nul 1972-, semn că nu s-au întîmplare, manifestînd păşi­ terenurile cu fertilitate natu- tru tratarea seminţelor. materialului săditor — Deva C.A.P. Spini. Foto : VIRGII, ONOIU ■—P