Page 2 - Drumul_socialismului_1973_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 824 ® MARTI 2 OCTOMBRIE 1973

G2ESS2G

— Invăţămîntui de ani, adică toţi cei cu­ văţămîntului din România". cele comune. In şcoli şi fa­ ACT FINAL LA FESTIVALUL CULTURII
partid din acest an de­ prinşi între 14—30 de — Noul an de învă- cultăţi învăţămîntul se orga­
butează sub seninul u- ; ani. Pe ce număr de ţămînt politic stă sub nizează pe structura anului
nor înnoiri, atît în ce li cursanţi scontaţi în a- semnul înnoirilor şi îrt şcolar şi universitar şi va cu­
categoriile SI EDUCA ŢIEISOCIALIS TE „
priveşte structura or­ cest an şi care va fi ce priveşte pregătirea prinde 4 teme (două comune '73"
ganizatorică cit şi a * tematica învăţămîntului — în acest sens — a — pentru toate
conţinutului problema­ pe categorii de organi­ membrilor birourilor de şcoli şi două la alegere —
ticii pe care o va abor­ zaţii ? comitetelor judeţean, în raport cu specificul şcolii).
da. Faptul că 4-6 teme — Vor fi cuprinşi în for­ municipale şi orăşeneşti Perfecţionarea sistemului
vor putea fi susţinute me organizate de pregătire ale U.T.C. Există 0 te­ de învăţămînt politic, din a- «pontână, anonimă, la dez­ cente descoperiri, creaţiile
chiar în cadrul adună­ politico-ideologică aproxima­ matică adecvată ? cest an, face posibilă cuprin­ Bin agenda ultimelor voltarea conştiinţei poetice, prezentate în concură s-au
rii generale dă posibi­ tiv 85 000 de tineri între — Da. Lista de tematici derea tuturor tinerilor în ca­ ia scrierea şi elaborarea in­ detaşat valoric prin conţinut
litatea dezbaterii pro­ 14—30 de ani. Tematica în­ pentru această categorie drul formelor de pregătire dividuală a poeziei, mai pu­ şi stil, ridicînd totuşi proble­
blemelor ideologice cu văţămîntului va fi grupată de activişti abordează pro­ ideologică, Se va pune un zile ale festivalului ţin supusă astfel influenţei me în momentul ierarhizării.
colectivităţii,
de
concursul
condus
juriului,
Deliberările
întreaga masă a mem­ în trei categorii : teme ce bleme ce privesc atît orga­ accent deosebit pe studiul do­
brilor de partid şi chiar vor fi abordate în organiza­ nizaţiile din întreprinderi şi cumentelor de partid, pe fo­ © Sîmbătă seara, Clubul supra elementelor capabile duminică a fost o premieră de scriitorul Radu Ciobanu,
a unor nemembri de ţiile U.T.C.: 1) din întreprin­ instituţii, cît şi cele de • la losirea tuturor mijloacelor muncitoresc din Aninoasa a să potenţeze acest rol, s-a e- de succes. au dus la stabilirea următoa­
partid — în cazul orga­ deri şi instituţii; 2) din me­ sate -şi din şcoli. Includ teme audio-vizuale care să vină în găzduit un reuşit spectacol- videnţiat necesitatea reluării Poeţii-ţărani veniţi la con­ relor distincţii: Cornelia Bul-
nizării adunărilor ge­ diul sătesc; 3) din şcoli. Pen­ ce se referă la trăsăturile ajutorul cursanţilor ; dezba­ Sehirttb de experienţă ăi bri­ unor asemenea manifestări, curs au impresionat prin sin­ zan, din Vărădia de Mureş,
nerale deschise, De a- terile vor fi astfel pregătite găzilor artistice de agitaţie valoroase schimburi de ex­ ceritatea comunicării artisti­ judeţul Arad, premiul I, Ma-
ria Oprea din Zdrapţi, jude­
sernenea, în ansamblul A ^ A îneît ele să devină un dia­ din Valea Jiului, Şi-au dat perienţa. ce, prin modalităţile variate
învăţămîntului de par­ log viu între propagandist şi îrttîlnire pe aceeaşi scenă, în de creaţie. Menţinîndu-se a- ţul Hunedoara, premiul II,
tid, ponderea o vor de­ iui m de mmm cursanţi, iar conţinutul aces­ montaje pline de vervă şi • Tot sîmbătă seara, iâ desea în sfera folclorului, Ana Munteanu din BîrzaVa,
ţine cercurile de profil tora, alătui'i de abordarea frumuseţe, şase apreciate bri­ căminul cultural dih Romos prin metrică şi chiar prin judeţul Arad, premiul III,
economic şi formele aspectelor teoretice, să vize­ găzi artistice de agitaţie. Ca­ s-a desfăşurat o şezătoare preluarea şi continuarea u- Gheorghe Nistor Ungureanu,
superioare de pregăti­ ze problemele concrete cu sa de cultură din Petroşani culturală dedicată cetăţeni­ nor teme de largă circulaţie, din Larga, comuna Muşeteşti,
re politico-ideologică, care se confruntă colectivul a prezentat, în regia lui lor de naţionalitate română poeţii ţărani creează, totuşi, judeţul Gorj, premiul revis­
care vor ajuta, în mod POlITICO-IOilMIC si IE de muncă, de tineri, din u- Gheorghe Negraru, spectaco­ şi germană, cu prilejul că­ 0 Operă aparte, asupra Că­ tei „Albina“, Ion Frumosu,
deosebit, la îmbogăţi­ nitatea, instituţia sau şcoala lul de brigadă „Indiscreţii", reia, prof. VaSÎle Găinaru, reia pecetea individualităţii din comuna Cuichici, judeţul
rea cunoştinţelor cursan­ respectivă. Pentru aceasta, se brigada instruită de ajutorul din Deva, a prezentat o ex­ creatorului lasă amprente vi­ Caraş-Severin, premiul Cen­
ţilor. Ştim, tovarăşe vor crea nuclee din cei mai de miner Viorel Pop, de la punere pe tema : „Construc­ zibile. Aproape fiecare este trului judeţean de îndruma­
prim-secretar, că şi în buni utecişti care, împreună Clubul muncitoresc Aninoa­ ţia socialistă multilaterală în preocupat să-şi surprindă în re a creaţiei populare şi a
învăţămîntul tineretului, EDUCAŢIE A TIIUERETULÙI SĂ cu propagandistul, să pregă­ România socialistă“. A urmat versuri crezul poetic, fieca­ mişcării artistice de masă,
politico-
ideologic al tească materialul ce va fi sa, a adus montajul „Timpul un program artistic susţinut re denotă o sensibilitate deo­ Emilia Iercoşan, din Ierco-
noul an debutează sub susţinut, fapt ce va da posi­ pulsează“, Casa de cultură de elevii şcolii generale din sebită, capabilă să înregistre- şeni, judeţul Arad, premiul
semnul înnoirilor. De bilitate antrenării tinerilor din Uricani — „Disciplină şi localitate, sub îndrumarea i ze la modul artistic, pulsul juriului. Poeţilor ţărani Au­
aceea, vrem să facem ASIGURE FORMAREA Ut la dezbateri. conştiinţă", Un program re­ prof. Silvia Căstăian şi în­ vieţii colectivităţii din care rel Alic şi Hermina Pupeză,
văţătoarei ThCresia Low.
c u n o s c u t tinerilor, gizat de Dumitru RădoiescU, s-a desprins. Ei simt nevoia din Dăbîca, Romulus Bunea
membrilor organizaţii­ — Desigur că învăţă­ brigâda Clubului din Lonea, • Lă căminul cultural din să spună, să comunice, să dih Orăştie şi Ionel Gavrilă
lor U.T.C, cum este mîntul politico-ideoio- instruită de Viorel Turlea, a Cristur, Toro TiberiU, de la creeze. Este o Chemare adîn- din Unirea, judeţul Hune­
concepută, în acest nou gic, ca sistem organi­ prezentat „Cu teleobiectivul", Universitatea din Timişoara, că, nesupusă capriciilor mo­ doara, le-au fost oferite men­
an de învăţămînt poli­ TEME MCE CMII zat, va fi susţinut, iar echipa de artişti amatori, a vorbit despre politică pârti- dei ori curentelor literare, ţiuni.
tic, activitatea de edu­ completat de alte îya- instruiţi de Nicolae Baban, dultiE şi statului nostru pri­ este însăşi firea românului Reuşita primei manifestări
caţie comunistă a gene- nifestări de educare a prezentat spectacolul vind progresul ştiinţei şi teh­ „născut poet“. de acest gen îndreptăţeşte
raţiei cuprinse între comunistă a tineretu­ nicii în R.S.E. Artiştii ama­ hotărîfea perpetuării ei, a
s lui. Vă rugăm, tovară­ „Spune-mi unde, spune-mi Rodul frământărilor de zeci
vîrsta de 14—30 de ani? i cine ?". Echipa cooperativei tori şi elevi ai şcolii din lo­ stimulării în cohtinUare a
prim-secretar,
că,
— Organizarea activităţii şe încheierea interviu­ „Unirea“ din Petroşani a calitate âU prezentat un pro­ de ăni ori al unei mai re­ creaţiei poeţilor ţărani.
în
politico-ideologice şi de e- lui nostru, să Vă refe­ adus în scenă „Tipuri şi ter­ gram artistic.
ducaţie comunistă a tinere­ riţi şi la acest aspect, tipuri“ regizate de V. Cer­ 9 La orele serii, sîmbătă,
tului — ce se deschide în Interviu cu tovarăşul VIOREL FAUR, prim-secretar chez. centrul municipiului Deva, Sesiunea anuală de comunicări
curînd — e concepută pe al Comitetului judeţean Hunedoara al U. T. C. — Fără îndoială Că la sis­ A fost un spectacol foarte brăzdat de lumini multicolo­
baza programului ideologic temul organizat al învăţă­ plăcut şi divers atît ca va­ re şi de acordurile muzicii, a
al partidului, a Proiectului mîntului politic -se vor adău­ loare, cît şi ca interpretare, Cunoscut o veritabilă revăr­ ştiinţifice a hociaţiei
de norme ale vieţii şi mun­ tru fiecare din aceste cate­ definitorii ale societăţii socia­ ga simpozioanele, colocviile, O surpriză deosebită a re- sare de veselie şi tinereţe.
cii comuniştilor, ale eticii gorii vor fi abordate unele liste multilateral dezvoltate, dezbaterile, dicţionarele poli­ prezentât-0 brigada clubului S-âu îhţîlnit peste 1 009 de
şi echităţii socialiste, în teme comune şi altele la a- la creşterea rolului conducă­ tice şi celelalte forme pe ca­ dih Vulcan, tare a adus la tineri din municipiu, traves­ folcloriştilor hunedoreni
spiritul Directivelor Con­ legere, după specificul uni­ tor al partidului, la direcţii­ re le folosim în propaganda Urt mod artistic plăcut mo­ tiţi ca lâ orice mare carna­
gresului al X-lea şi al Con­ tăţii economice, instituţiei, le principale de dezvoltare a noastră de educare a tine­ mente din viaţa minei din val, însoţind pitoreşti care
ferinţei Naţionale ale P.C.R. sau al şcolii respective. industriei, la perfecţionarea retului. Din această toamnă Vulcan. La fel de apreciate alegorice sau veniţi pur şi „Ovid Oensuşianu“
Deci, conţinutul întregii ac­ — Vreţi să daţi cîte- organizării agriculturii, vizea­ vom trece la o largă muncă au fost brigada clubului Lo­ simplu să urmărească spec­
tivităţi de pregătire politi­ va exemple ? ză problemele formării omu­ de educare moral-cetăţeneas- nea şi a Casei de cultură tacolele susţinute pe estrada
că a tineretului decurge din — Desigur. De pildă, prin­ lui nou, al societăţii socia­ că a tineretului, cuprinsă în din Piaţa Victoriei, de către
aceste importante documen­ tre temele comune pentru liste : principiile politicii ex­ ciclul de activităţi desfăşu­ din Petroşani. Regretabilă fahfard Clubului sindicatelor (Urmare din pag. 1) gistrate pînă în 1970, din 81
te de partid. Un accent deo­ toate formele de învăţămînt. terne a partidului şi statului rate sub genericul „Să gîn- însă absenţa brigăzilor artis­ din Deva, orchestra de mu­ de localităţi, prof. Adriân
sebit se va pune pe pfoble- ce vor fi abordate în orga­ nostru, principalele direcţii dim, să trăim, să muncim în tice ale cluburilor din Lu- zică Uşoară „Sarmis“ şi for­ că şi odihnă, a reliefat sanc­ Vicol a prezentat cîteva din­
ţiunile mistice, juridice, mo­
mele făuririi societăţii so­ nizaţiile U.T.C. din întreprin­ ale muncii de educaţie co­ chip comunist !". Acest ciclu peni şi Petrila. maţii ale Liceului pedagogic tre eele mai frumoase şi va­
cialiste multilateral dezvol­ deri se află „Făurirea socie­ munistă a tineretului. va cuprinde spectacole oma­ DUpă spectacol a Urinat o din Deva. A fost o amplă şi rale şi satirice pe care le loroase înregistrări din fol­
tate, ale însuşirii politicii in­ tăţii socialiste multilateral — Am vrea să Vă re­ giale, evocări, pelerinaje la dezbatere privind „Brigada reuşită întîlnire a tineretului perpetuează cu atîta genero­ clorul obiceiurilor.
terne şi externe a partidu­ dezvoltate — obiectiv funda­ feriţi şi la modul de monumente istorice, primirea artistică de agitaţie, expo­ de cele mai diverse ocupaţii zitate obiceiurile folclorice. Au impresionat prin serio­
lui şi stâtului nostru, ale e- mental al politicii P.C.Rf* în organizare a învăţă­ în organizaţie sau înmînarea nent al opiniei de masă, mij­ din oraş. Un interes deosebit a sus­ zitatea documentării şi pro­
citat prezentarea de către dr.
ducării tinerilor în spiritul etapa actuală“, sau „Partidul mîntului politic-ideolo­ carnetului de membru al loc eficient în combaterea O Duminică, spaţiile verzi Ion Taloş din Cluj a unei funzimea cercetării, comuni­
concepţiei materialisUştiin- şi tineretul. P.C.R. — condu­ gic al U.T.C. pe cate­ U.T.C. pe locuri cu adînc e- lipsurilor din procesul de dedicate petrecerilor cîmpe- cările „CîteVâ consideraţii
ţifice despre lume şi viaţă, cător şi îndrumător al Uniu­ gorii de organizaţii şl cou patriotic, dezbateri cu producţie şi din viaţa socia­ neşti au curtosCut animaţia teme antice în folclorul ro­ privind raportul dintre fol-/
ale cunoaşterii de către a- nii Tineretului Comunist". In l la perioadele pe care tema: ¡.Pentru ce munceşti, lă”. La aceste discuţii au specifică zilelor de sărbătoa­ mânesc —- Oedip, înregis­ clor şi medicină“, prezentai,h
ceştia a aprecierilor tovară­ organizaţiile din mediul rü- le cuprinde. care e idealul tău de via­ participat instructorii brigă­ re, aceasta în Hunedoara şi trată încă la sfîrşitul secolu­ de prof. Victor Oprişu /
şului Nicolae Ceauşescu cu ral vom întîlni teme ca — In organizaţiile U.T.C. ţă 7“ şi altele, Ne gîndim, de zilor, reprezentanţi ai comi­ Lupeni, iar la Orăştie, for­ lui trecut în satul Păucineşti Deva, „Cîntecul bradu Lj
privire la tineret şi lumea „Perspectivele agriculturii ro­ din unităţile Industriale, în- asemenea, la crearea —■ mai tetului municipal de cultură maţiile artistice de amatori din judeţul nostru de către pădureni“, adus de prôi ii ■
Ştefan
Ţarină
învăţătorul
contemporană, ale înţelegerii mâneşti în societatea socia­ văţămîntul se va desfăşura cu seamă în zonele miniere, şi educaţie socialistă şi ai ale casei de cultură din lo­ Semnâiată în variante apro­ şi Ha Oprişa, din AlUn, i-
necesităţii participării la listă multilateral dezvoltată. pe întregul an calendaristic, în construcţii, în sectorul fo­ consiliului municipal al sin­ calitate au prezentat, sub piate şi în alte zone folclo­ tive lirice de pe Valea StrR-
mărea întrecere ce se desfă­ Locul, rolul, importanţa agri­ adică, de la 1 octombrie 1973 restier, la sate — a unor dicatelor. S-a accentuat a- genericul „Lele de la Orăş­ rice. iului", referent prof. Silviu
şoară pentru realizarea sar­ culturii în făurirea unei eco­ la 1 octombrie 1974. Vor fi cercuri de cultură generală supra eficienţei brigăzii în tie", un apreciat spectacol PreZehtînd o variantă plină Guga din Călân şi „Clacă în
cinilor economice, a cincina- nomii moderne", iar pentru dezbătute 6 teme : trei din­ şi pentru răspîndirea cunoş­ colectivităţile de muncă, a- folcloric. de frumuseţe a „Colindei vî- satèlè de pe Valea Grâdiş-
lUi înainte de termen. cele din şcoli : „Dezvoltarea tre cele comune, 3 din teme­ tinţelor ştiinţifice. Desigur, nătorului“ din Bozeş, culeasă tei", sintetizată de prof. Pe­
— Se pare că, înce- învăţămîntului, ştiinţei şi le la alegere, în raport cu toate acţiunile pe care le în acest an, prof. Constandin tru Baciu, dih Orăştie.
pînd cu acest nou an culturii — factor hotărîtor al specificul unităţii economice. vom organiza vizează ridica­ „Din toată “ Clemente a remarcat exis­ Proiecţia de filme „Obice­
de învăţămînt politic, progresului multilateral al La sate, învăţămîntul va fi rea nivelului politico-ideolo- tenţa unui fond arhaic pito­
la cursurile organizate patriei socialiste. Documente­ cuprins în perioada 15 no­ gic al tinerilor, educarea lor resc, a unei veritabile mito­ iuri de iafhà din Hunedoa­
ra“, comentate de lector u-
de U.T.C., vor fi înca­ le Plenarei C.C. al P.C.R. iembrie 1973 — 15 aprilie comunistă. logii româneşti de obîrşie ţă­ hiv. Ion I. Popa, din Timi­
draţi şi tineri care au din iunie 1973 privind direc­ 1974 şi va include 4 teme Interviu realizat de Printre manifestările inedi­ ţele Arad, Caraş-Severin, rănească. Amintind faptul că şoara, a, încheiat această reu­
depăşit vîrsta de 26 ţiile de perfecţionare a •• în- — -'intre care două dintre LUCIA LICIU te ale Festivalului. „Sarmis Gorj..^â.... Hunedoara. D.eschi- « judeţul Hunedoara este prin­ şită manifestate „ ştiinţifică,
’73“, s-a înscris," duminică, zîndu-se unei realităţi pînă tre cele mai bine reprezen­ printr-o Conturare "concretă
t
concursul de Creaţie „Din âciim puţin remarcată, trece- : tate în arhiva Institutului de>' a frumuseţii şi valorii'"deose­
toată inima“, la care au par­ rea, după eradicarea analfa­ etnografie şi folclor Bucu­ bite a cîtorva veritabile co­
Aportul substanţial ticipat poeţi ţărani din jude­ betismului, de la creaţia reşti, avînd 2 749 piese îhre- mori ale folclorului nistru.
J Deviza fiecărui colectiv de muncă al echipelor proprii
de montori pe
\ MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL şantiere
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE j {Urmare din pag, 1)
T.C.M.M. Petroşani doar 63
muncitori — asta în timp
A ce şantierul reclamînd lipsa
acută a echipelor de montori
întreţinerea şi revizia agregatelor - turi în lunile august şi sep­
considerabile
efor­
depus
a
tembrie pentru recuperarea
rămânerilor în Urmă,
la timp şi de hune calitate situaţii în care beneficiarii,
Am dat aici numai cîteva
sub diverse motive, nu şi-au
constituit echipe proprii la
nivelul cerinţelor care să
Secţia din Valea Jiului a tilajele nu sînt reparate con­ te pe trasee. Din acest mo­ sprijine efectiv constructorii.
staţiei de utilaje şi trans­ form graficelor. Mai mult, lip­ tiv, maşinile nu pot fi fo­ Exemplele ar putea continua
port din cadrul T.C. Deva sa unor piese de schimb face losite integral. şi cu I.M.M.R. Simeria, unde
are în dotare toate utilaje­ Ca timpul afectat reparaţii­ Reparaţiile executate în echipele de montori — alt­
le, maşinile şi instalaţiile lor să fie mai lung decit atelierdi propriu sînt de fel constituite pe hîrtie — nu
care deservesc şantierele o- termenul planificat. Cu to­ cèle mai multe ori de slabă sînt prezente la mărirea ca­
biectivelor industriale şi tul nesatisfăcător este fap­ calitate. Lipsesc muncitorii pacităţii din sectorul de va­
construcţiei de locuinţe. Du­ tul că deşi unele utilaje calificaţi, de aceea s-au goane, la fel şi în cazul Di­
Pe scena stadionului „Cetate", în lumina reflectoarelor, d ouă dintre nestematele folclorice hunedorene : dans pădurenesc
pă cum ne informa ing. au fost reparate, o dată du­ luat măsuri pentru pregăti­ recţiei judeţene de poştă şi de la Muncelu Mare (sits) şi nunta de la Dăbîca (jos). ,
Dumitru Albescu, şeful sec­ se pe şantier se defectea­ rea lor pe plan local. Dar telecomunicaţii, care la
ţiei — aici, de la Începu­ ză după 0 perioadă foarte în cea mai bună parte imo­ montajul aparaturii noii cen­
tul anului, au fost obţinute scurtă de timp. Acelaşi lu­ bilizările unor maşini se trale automate, a delegat
realizări mulţumitoare, care cru se poate spune şi de­ datoresc lipsei de răspun­ doar 8 oameni.
denotă conştiinciozitatea in spre întreţinerea pe şan­ dere a şoferilor,'care nu Se Avînd în vedere că la ora
muncă, eforturile depuse de tiere, care trebuie uneori pricep să remedieze nici actuală beneficiarii din ju­
întregul colectiv, menite să făcută de mecanicii de ex­ cea mai mică defecţiune. deţ sprijină constructorii jlii PE tSOARELE JliBEIULUi
asigure o perioadă de func­ ploatare. S-ar impune ca La reparaţii capitale, auto­ doar cu 406 muncitori, se
ţionare oît mai lungă şi la personalul tehnic de con­ vehiculele se trimit la impun cîteva sublinieri.
întreaga capacitate a parcu­ trol să ia măsuri de sanc­ U.R.A. Satu Mare, care a In pfimul rîrid eSte necesar
lui. Realizările perioadei ţionare împotriva celor ca­ făcut şi lucrări de proastă ca îrtcepînd cu primele zile
sînt elocvente în acest sens. re „uită" uneori chiar să calitate. ale lunii octombrie aceştia să Mobilizare activă de forte şi mijloace pentru STRDEÂ SI DEPOZITAREA
Planul la producţia secun­ greseze utilajul. Toate aceste deficienţe treacă de urgenţă Ia reeva­
dară industrială a fost în­ Utilizarea parcului de desigur trebuie înlăturate luarea posibilităţilor pentru
trecut cu 34 la sută, iar cel transport ar putea fi şi mai cît mai urgent posibil din a determina creşterea numă­
de prestaţii către şantiere bună. Spunem acest lucru activitatea secţiei din Valea rului de montori la cel pu­ RECOLTELOR, PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV Şl SEMĂNAT
cu 8 la sută, Pînă In pre­ deoarece doi coeficienţi Jiului. Activitatea bună, lua­ ţin 500. In acelaşi timp
zent a fost îndeplinit şi an­ principali, cei de utilizare tă în ansamblu, trebuie constructorii, în special
gajamentul anual îmbunătă­ a parcului şi capacităţii nu completată cU noi realizări I.C.S. Hunedoara şi şantie­ (Urmare din pag. 1) cooperativa din Şoimuş, porturi şi chiar termina cu cerile unităţilor agricole so­
ţit, fapt ce va permite su­ au fost îndepliniţi, mai ales care să permită desfăşura­ rul T.C.M.M. Petroşani, să Gheorghe Gi-opean, Nico­ această lucrare. cialiste, toţi factorii de răs­
plimentarea în continuare că în aceste zile autocami­ rea unei activităţi susţinute ceară mai ferm sprijinul be­ spre 30 septembrie 8 ha şi lae Crişan, Sâva Costea, In toate unităţile cadrele pundere să mobilizeze for­
a acestuia. Economiile la oanele sînt tot mai mult pe fiecare şantier in parte, neficiarilor. Numai acţiO- acum dădeau zor să termi­ Traian Bodea şi Ion Ar­ de specialişti, preşedinţii şi ţele şi mijloacele de care
preţul de cost se ridică nu­ solicitate pe şantiere. colectivul secţiei contribuind nînd unit, ajutîndu-se reci­ ne cele 10 ha care rămă­ delean, de la Cooperativa brigadierii, şefii de ferme, dispun şi să le folosească
mai pe prima jumătate a proc, beneficiarul şi con­ seseră din tarlaua respecti­ din Bejan, Laurian Dancea, au fost la datorie. întreaga cu randament maxim la
anului la 420 mii lei. — Numărul de autovehi­ astfel cu toate ’ forţele la structorul pot să-şi adtică vă. Pînă la ora 12 au ter­ şeful secţiei de mecanizare, activitate se desfăşura sub f strîngerea la timp şi fără
— Majoritatea maşinilor cule aflate în funcţiune — recuperarea restanţelor la contribuţia Ia recuperarea lu­ minat şi s-au mutat cu to­ s-au însămînţat 25 ha cu conducerea şi îndrumarea pierderi a recoltelor, elibe­
şi utilajelor noastre se află ne declara şeful garajului obiectivele realizate de şan­ crărilor restante, Ia punerea ţii la G.A.P. Hărău, unde grîu, s-au tăvălugit 40 hâ lor. rarea grabnică a terenuri­
pe şantiere — ne spunea auto, tovarăşul Leonte Cos- tierele din Valea Jiului. în funcţiune a noilor capa­ pînă seara au mai arat 15 şi arat 7. De asemenea, la Avînd în vedere că nu lor destinate semănăturilor,
maistrul Ilie Pomană, secre­ tineanu — -este diminuat cităţi în termen optim şi la ha. Mecanizatorii Laurean G.A.P. Şoimuş s=au transpor­ mai sînt decît puţine zile pregătirea în condiţii cît
tarul organizaţiei de' partid. din cauza defecţiunilor ivi- C. DUMITRU I parametrii proiectaţi. Bogdan, Panfil Cepălău şi tat de ia cooperativa dih pînă la expirarea epocii op­ mai bune a patului germi­
De aceea, noi am organi­ Clement Morar au discuit Ostrov 15 tone cartofi de time de însămînţare, este nativ şi însămînţarea cultu­
zat echipe pe grupe de a- la cooperativa din Hărău 30 sămînţă. necesar ca organele locale rilor pe toate suprafeţele
gregate, care asigură între­ ha teren. In această zi, în La cooperativa din Bur- de partid şi de stat, condu- planificate.
ţinerea şi. intervenţia în ca­ toate cele trei cooperative juc, unde din 200 ha păioa-
zul unor defecţiuni. In acest din comună, s-au însămîn- se s-ău însămînţat 118, du­
fel reuşim ca agregatele ţat 20 ha cu grîu, s-au fă­ minică s-au arat încă 11 La C.A.P. Brîznic s-a terminat
să-şi aducă din plin apor­ cut arături pe 25 ha, s-au ha, care se pregătesc şi se vor
tul la recuperarea restanţe­ discuit 30 şi tăvălugit 20 însămînţa în zilele ce ur­
lor la obiectivele aflate în ha. De asemenea, s-a lucrat mează. De asemenea, la însămînţarea griului şi orzului
construcţie. Ia transportul sfeclei de za­ C.A.P. Rapoltu Mare, me­
hăr de pe ultimele supra­
Secţia dispune la ora ac­ feţe. Din planul de 450 ha canizatorii Nicolae Giigor, Un succes de seamă ne-a
tuală de oameni pricepuţi, grîu şi orz, acfeăte Unităţi Acs Franciâc, Ion Bâlosu, fost comunicat ieri, telefo­ au urmărit cu întreaga răs­
care caută să asigure o bu­ au realizat pînă la 30 sep­ Ion Covăceanu, Aurel Resi- nic, de către secretarul co­ pundere finalizarea acţiuni­
nă funcţionare a utilajelor. tembrie 287 ba. ga, Gheorghe Cioran, Ion mitetului de partid şi pri­ lor înscrise în planul întoc­
Prihtre aceştia îi amintim La cooperativele din Şoi- Dănilă şi Ion Ursica au în­ marul comunei Ilia, tovară­ mit pentru efectuarea lu­
pe mecanicii conduşi de sămînţat 15 ha cu grîu, avi crărilor agricole de toamnă.
loan Fleiser şi Dumitru Ga- muş şi Bejan, datorită hăr­ şi arăt şi pregătit 40 ha şi au şul Teodor Vasiu. IîstC Vor­ Duminică, cooperatorii şi
însă-
ba
despre
încheierea
mecanizatorilor
niciei
vrilă. Dar, trebuie arătat cooperatorilor. între care a- 'tăvălugit 20. Aii fost trans­ mînţării griului şi orzului mecanizatorii din comuna
că mai există încă şi din mintim pe Horea Cuteanu, portate şi 15 tone de fu­ pe întreaga suprafaţă pla­ Ilia au avut concentrate
aceia care nu-şi fac în mod Andracs Martin, Reinus Lu- raje. La C.A.P. din Sîrceâ nificată Ia C.A.P. Brîznic. însemnate forţe în cîmp. Ia
conştiincios datoria, fac lu­ paş, Vasile Dumitfâş, Iulius Mică s-aii îhsăfnînţat 5 ha Rezultatul se datoreşte or­ arat, discuit şi semănat, Ia
crări de mîntuială. In bună cu grîu, tăvălugit 20 ha, Strinsul furajelor şi sorta­
Magda, mecanizatori, Ioan arat 5 ha, iar cu 4 autoca­ ganizării judicioase a mun­ tul cartofilor. Adăugind re­
parte, numărul mare de Maier, Nicolae Bexa, Ni­ mioane s-a transportat sfe­ cii, eliberării cu operati­ zultatele înregistrate dumi­
ore-staţionare şi de repara­ colae Paşca, Andronic Păcu­ clă de zahăr la rampa de vitate a terenului şi folosi­ nică Ia cele obţinute ante­
ţii se datoreşte proastei uti­ rar, Nicolae Luca, Petru încărcare din Simeria. Aici, rii cu randament sporit a rior, reiese că în coopera­
lizări a agregatelor din cau­ TurCu, Gavrilă Ciceu, Ru- dacă era o mai bună orga­ tractoarelor. Secretarul or­ tivele agricole din comună
za slabei pregătiri profesio­ salin Florea, Dumitru Ni­ ganizaţiei de partid, Tra­ s-au însămînţat 545 hectare,
nale a unor mecanici care colae, brigadier de Cîmp, nizare a muncii şi mobili­ ian Iorgovan, preşedintele ceea ce reprezintă 75 la su­
le exploatează. In tarlaua „După vii", la brigada din Călanu, Mic, apartlnind C.A.P. Sîncral, se lucrează Aron Pâscu, secretarul Co­ zate forţe suficiente, se pu­ C.A.P., Eugen luga, şi ingi­ tă din prevederile planului
Pentru a asigura în mod de zor Ia culesul porumbului şl eliberarea terenului de coceni. Intre primii care au început re­ mitetului de partid de la- teau face mai muite trans­ nerul şef, Sergiu Beneţchi, pentru această toamnă.
constant lucrul pe şantiere, u- coltatul suprafeţelor angajate' în acord global se află şi Traian Gcorgescu şi soţia sa Viorica.