Page 1 - Drumul_socialismului_1973_11

Primiri la tovarăşul
Proletari din toate tarile, unijl-vă

Nicolae Ceauşescu

Ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, potentiar al Uniunii Sovieti­
secretar general al Partidu­ ce la Bucureşti, V. I. Droz-
lui Comunist Român, pre­ denko, la cererea acestuia.
şedintele Consiliului de Stat Ba întrevedere a participat
al Republicii Socialiste tovarăşul Ştefan Andrei, se­
România, a primit, miercuri, cretar al C.C. al P.C.R.
31 octombrie, pe ambasado­ Cu acest prilej a avut loc
rul extraordinar şi pleni- o convorbire tovărăşească.

Ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti

Miercuri, 31 octombrie, to­ plenipotenţiar al R.S.F. Iu­
ANUL XXV Nr. 5 850 JOI 1 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI varăşul Nicolae Ceauşescu, goslavia la Bucureşti.
secretar general al Partidului La întrevedere, care s-a
Comunist Român, preşedinte­ desfăşurat într-o atmosferă
le Consiliului de Stat al Re­ tovărăşească, a participat to­
publicii Socialiste România,
L’SFŞTT ' ' ” " : . ¿lip varăşul Ştefan Andrei, se­
:
. . . . a primit pe Iso Njegovan,
... . - . yinai ■ i--------- - - - -- ------ l*ff r • >1 ------- ' V ambasadorul extraordinar şi cretar al C.C. al P.C.R.
TTuTJDQD, B i l a n ţ f r u c t u o s

Azi, în prima zi a lunii
creşterea
productivităţii
1 1 1 11
a» » " ' noiembrie, colectivul secţi­ muncii cu 5,6 la sută, ob­
ei alimentare a oţelăriilor
ţinerea unui volum de e-
din C.S. Hunedoara se conomii Ia preţul de cost
prezintă cu un bilanţ pres­ de peste 100 000 lei ş.a.
Pe şantierul Fabricii de ciment şi var de la Chişcădaga tigios pe perioada ce a Suficiente argumente pen­
trecut din 1973 : 40 000 to­ tru previziunea unei acti­
ne fier şarjat trimis pes­ vităţi tot aşa de bune şi
TIMPUL FRIGUROS SĂ NU „ÎH6HETE“ te prevederi oţelăriilor, pe viitor.
PREOCUPĂRILE PENTRU MENŢINEREA Laborator nou la preparaţia Petrlla

La preparaţia Pctrila a Focht Francisc, loan Ciur,
UNOR RITMURI ¡NALTE DE EXECUŢIE fost terminată amenajarea loan Filipini, maistrul me­
canic loan Horoga şi in­
şi dotarea noului labora­
tor destinat determinării ginerul Silviu Constanti-
Pînă prin data de 20 ale grave deficienţe în funcţio­ dimineaţa. Din cauza asta parametrilor calitativi ai nescu, de la preparaţia
lunii trecute a fost cum a narea instalaţiilor. nu ne sosesc la timp betoa- producţiei de cărbune ex­ din Petrila. Noul labora­
fost. Timpul deosebit de — Ba ora actuală — ne nele, se plîngea şeful de e- tras de la minele Pctrila, tor este dotat cu utilaje
prielnic al acestei toamne a spunea tovarăşul ing. Vasi- chipă, Matyus Balaş. La si­ Lonca, Dîlja şi Livezeni, şi aparatură modernă şi
permis o largă desfăşurare le Şandor, şeful şantierului lozurile de făină, unde gli­ precum şi ai cărbunelui funcţionează la parame­
de forţe a constructorilor, nr. 7 — staţiile produc be­ săm în prezent, realizăm preparat. La lucrările de tri înalţi de calitate şi e-
ceea ce a dus la depăşirea ton suficient. Ca dovadă, doar un metru pe zi. Alteori construcţie şi montaj au ficienţă.
substanţială a planului pe numai în luna octombrie am făceam 1,2 metri şi chiar Fabrica de ciment şi var Chişcădaga : Aspect de la montarea pasarelei metalice a benzii adus o contribuţie deose­ EMILIAN DOBOŞ
octombrie. In cazul şantie­ turnat peste 10 000 mc. S-au mai mult. de transport a materiei prime. Foto : VIRGIL ONOIU bită brigăzile conduse de corespondent
rului nr. 7 al T.C.I. Timi­ luat din vreme măsuri pen­ Intrăm, aşadar, într-un
şoara, producţia suplimen­ tru încălzirea instalaţiilor, lanţ al slăbiciunilor.
tară obţinută se ridică la pentru o mai ritmică apro­ — La ora aceasta, ar fi
peste 2,2 milioane lei, iar în vizionare cu agregate şi ci­ trebuit să avem încălzirea
cazul şantierului Chişcăda­ ment. «=. cu abur asigurată şi la alte alb-negru, la care au par­ Expoziţie de
ga al Grupului de şantiere Şi nu numai atît, am a- obiective — releva ingine­ IN ZIARUL ticipat toate unităţile de
de construcţii forestiere De­ dăuga noi. „Pistonat“ de nu­ rul loan Rusu, şef de lot. pionieri din oraşul Petri­
va la peste 400 000 lei. Toa­ meroase intervenţii, S.U.T.-ul Dimineaţa nu putem turna la. Se cere menţionat, în pictură şi grafică
te acestea ilustrează preg­ şi-a concentrat principala a- pentru că e frig, iar seara DE ASTĂZI acest context, sprijinul a- Ieri, la Deva, Ia Ga­
nant că bătălia pentru re­ tenţie tocmai asupra acestui lăsăm mai repede lucrul. Ne cordat de către , Clubul leriile , de artă ale Fon­
cuperarea rămînerilor în' sector de activitate. Faptul gîndim la diverse soluţii FESTIVAL dului plastic, a avut
urmă de pe marele şantier în sine ar fi lăudabil dacă pentru că temperatura este © Ce spun. ce muncitoresc din Lonea în loc vernisajul ’ expoziţi­
buna desfăşurare a între­
al fabricii de ciment s-a nu s-ar fi neglijat prin a- în scădere din zi în zi. ei de pictură şi grafică
desfăşurat cu aceeaşi res­ ceasta alte aspecte. propun, ce mă gului festival, sprijin mate­ Iosif Tellmann. La ver­
rializat în prezenţa fanfa­
ponsabilitate ca şi în lunile In incinta staţiei de utilaj- Cît a fost vara de lun­ suri adoptă co De obicei, referinţa la un a constituit o reuşită. rei clubului la parada pio­ nisaj au luat parte to­
august şi septembrie. transporturi, cu vreo două festival implică suspiciunea Conceput, în esenţă, ca o nierească şi în asigurarea varăşii David Lazăr,
Timpul ploios şi friguros zile în urmă, mai mult de gă... muniştii în a- unei simple treceri în re­ acţiune prospectivă, Festi­ unei bune ţinute tehnice şi secretar al Comitetului
din ultima parte a lunii oc­ 50 de basculante, autovehi­ dunările genera­ vistă, a unei desfăşurări valul a intenţionat (şi, in organizatorice spectacolului. judeţean de partid, vi­
tombrie a stînjenit însă şi cule de mare capacitate, e- Cu alte cuvinte, cît a fost spectaculare în sine. Cu a- bună măsură, a reuşit) să Din programul manifes­ cepreşedinte al Comi­
ameninţă să stînjenească în rau... îngheţate. Lăcătuşii de vara de lungă, nici un gînd le tît mai mult cu cît a de­ pună în lumină originalita­ tării am reţinut : orchestra tetului executiv al
continuare activitatea con­ întreţinere se plimbau nepu­ nu s-a îndreptat cu serio­ venit deja tradiţională or­ tea şi frumuseţea folcloru­ de muzică populară a şco­ Consiliului popular ju­
structorilor. Cum se^ acţio­ tincioşi printre ele, străduin- zitate spre pregătirea unor © Cartea — Sce­ ganizarea unor astfel de lui local. Riscul unei astfel lilor generale nr. 1 şi nr. 6, deţean. Petru Stoican,
nează pentru ca şi în aces­ du-se să fie prompţi la soli­ condiţii optime de. lucru, na — Discul — manifestări şi în rîndul co­ de întreprinderi l-a consti­ dirijată de profesorul Gh. preşedintele Comitetu­
te condiţii să fie menţinut citările constructorului. pentru acest anotimp. Asta piilor. Muscă, tablourile coregrafi­ lui judeţean pentru
un ritm înalt de execuţie ? — N-avem o rampă de fără îndoială, în cazul şan­ Ecranul Oportunitatea valorificării tuit, firesc, slaba reprezen­ ce pe melodiile Măriei Tă- cultură şi educaţie so­
Iată ce ne propunem să ilus­ spălare, n-avem apă caldă, tierului 7. Pentru că, în ca­ creaţiilor folclorice în ac­ tare- a folclorului momîrlă- nase', prezentate de un an­ cialistă, şi .^.Genstandin
trăm . în continuare. le întreţinem sub cerul liber, zul şantierului ce aparţine (In pagina a II-a) nesc şi, în al doilea rînd, Clemente, " directorul
n-avem piese de schimb — Grupului de şantiere de~ con­ tivitatea pionierească este eterogenitatea zonei etno- samblu al Liceului' din Pe­
iată ce ne-au spus aceştia. strucţii forestiere, alta estft • CURIER SOCI­ indiscutabilă atunci însă grafico-folclorice locale. De trila, formaţia de dansuri mo- Centrului judeţean de
Staţia de betoane func­ cînd problematica întregu­ mîrlăneşti a şcolii generale îndrumare a creaţiei
Mergînd pe filiera acestor situaţia. AL—CETĂŢE­ aci prezenţa în spectacolul nr. 4 (din nefericire, sin­ populare şi a mişcării
ţionează normal... dar spuse, am constatat că la — Cum „urniţi“ diminea­ lui festival devine educa­ propriu-zis al festivalului a artistice de masă,- un
centrala termică cazanul ţa autovehiculele ? — am a- NESC : tivă. unor solişti cu un reperto­ gura formaţie de dansuri numeros public.
zeci de camioane stau destinat alimentării cu apă dresat întrebarea tovarăşului Din acest din urmă punct riu inadecvat, prezenţa unor în festival), soliştii Fănel E- După prezentarea ac­
caldă a şantierului nu era Gheorghe Cacuciu, şeful bi­ — fapte de vedere, Festivalul cînte- cîntece din alte zone fol­ nea, Haşdu Ildiko, Constan- tivităţii artistice multir
încă montat. Maistrul de in­ roului plan şi organizarea cului, jocului şi portului clorice. laterale a pictorului
stalaţii, Nicolae Lilă, afirma muncii. — atitudini petrilean, organizat de că­ Remarcabilă a fost para­ Prof. EUGEN BURZA şi graficianului Iosif
Curios şi totuşi adevărat, că mai devreme de 15 no­ — N-am recurs la meto­ — soluţionări Consiliul judeţean al Tellmann, cei prezenţi
n timpul verii şi chiar în iembrie acesta nu poate fi de savante. In fiecare seară, tre Consiliul orăşenesc Pe­ da portului popular, cu Organizaţiei pionierilor au poposit îndelung în
una septembrie constructo- pus în funcţiune, deşi este ILIE COJOCARII — răspunsuri trila al Organizaţiei pionie­ predominaţia atît de carac­ faţa creaţiilor expuse.
convins de oportunitatea rilor în 28 octombrie 1973, teristicului joc de culori (Continuare in pag. a 2-a)
ul reclama că staţiile de (Pagina a IlI-a)
„tragerii“ căldurii şi a apei
ietoane nu produc la nivelul calde la S.U.T. şi pe şantier. (Continuare tn naq. a 2-a)
erinţelor, din cauza unor — Maşinile nu pot porni
t I--------------------N
Secţia Fabricii „Vidra" ceste muncitoare fruntaşe precupeţesc nici un efort In întrecerea
Orăştie, înfiinţată la Hu­ este brigadiera Maria Sa- cînd e vorba de realizarea
nedoara, este o subunita­ bău. sarcinilor. In 1972, de pil­
te tînără, în care lucrează înainte de a o întîlni pe dă, noi am confecţionat în patriotică
nu mai puţin de 400 tinere Maria Sabău, am făcut alţi plus, faţă de prevederi,
muncitoare. Acum, cînd paşi prin secţia în care 34 000 bucăţi căciuli, iar
™ CRONICART prestigioasa fabrică din O- domneşte permanent frea­ în acest an ne-am de­
f
FIDELI răştie îşi sărbătoreşte o mătul unei munci pasio­ păşit sarcinile lunare. Comuna capătă
AI FAPTELOR jumătate de veac de exis­ nante, tinereşti. Şi am a- — Produsele sînt şi de
; DE MUNCĂ :: i tenţă, secţia sa din muni­ flat noi cuvinte de laudă bună calitate ?
cipiul Hunedoara ne apare despre brigadieră. — Desigur, nu am avut
SI VIAŢĂ ca o „mlădiţă“ menită să — Comunista Maria Sa­ pînă în prezent nici o re- în fiecare an un
UNGĂ toare ale co­ bău — ne-a spus tovarăşa clamaţie. Sîntem conştien­
înzecească energiile crea­
te că numai
lectivului săr- _ prin asigura- plus de frumuseţe
bătorit. Aces-...... ........... — f rea unei bune
FLĂCĂRI nă strecurată intr-o mare ir;,.Vidra“ Orăştie... în pragul s«*. °- Ne-am obişnuit de cîţi-
pr
duselor noas­
de întuneric. care am efec­ tre putem să va ani ca în fiecare toam­
nă să facem şi bilanţul
Macaragista trecuse cu bi­ tuat, de cu- semicentenarului ne ridicăm e- activităţilor efectuate pen­
...Deasupra, consola trecu ne şi de această dată de rînd, o vizită în ficienţa mun­ tru înfrumuseţarea comu­
încet, tremurindu-şi rolele un moment dificil. îmi secţia aminti­ cii, să ne adu­ nei. Şi în acest an, desi­
cem
o
con­
tă. Prima in­
pe ondulaţiile abia percepti­ mărturisise că din 1959, de terlocutoare : UNA DIN 400 tribuţie mo­ gur, rezultatele muncii
bile ale liniilor, cu cîrligele cînd lucrează aici, întotdea­ destă la reali- depuse de locuitorii sate­
balansînd în aer, într-un una, după terminarea eva­ tovarăşa Mar­ __________ zarea altor sar­ lor comunei noastre sînt
dans obişnuit al zecilor şi cuării, încerca un moment gareta Cio- __________ cini, mult îmbucurătoare. In cele
can, secretara
sutelor de tone transportate de bucurie. organizaţiei de partid pe Valeria Ivănescu, membră mai mari, ale economiei 2 220 de zile de prestaţii
zilnic, dintr-o parte în alta — Poate crezi că fiind fe­ secţie. în Comitetul municipal de naţionale. cu braţele şi 115 cu atela­
a halei. Am privit spre meie îmi lipseşte în aseme­ — Ce simte colectivul partid Hunedoara — este o — Ce bucurie personală jele, propuse de obşte
geamul mic al cabinei. Din­ nea cazuri curajul. Nu este dumneavoastră din Hune­ femeie modestă şi foarte se leagă de secţia în care pentru a se efectua în a-
colo de sticla prăfuită am aşa ! Munca aceasta grea, doara la jubileul fabricii harnică. Nu se mulţumeşte munciţi şi, implicit, de fa­ cest an, aspectul aşezări­
zărit, ca de atîtea alte ori, cum este şi firesc, m-a dez­ din Orăştie ? niciodată cu ceea ce rea­ brica „Vidra" ? lor a căpătat un plus de
chipul cu trăsături de-o fru­ legat de orice teamă. Emo­ — Deşi colectivul nostru lizează în 8 ore de lucru, — Consider că cei mai frumuseţe. Dintre lucrări­
museţe aparte al macara- ţii există, totuşi, însă aces­ face parte numai de 3 ani deşi rezultatele sînt deose­ frumos moment din viaţa le mai importante realiza­
gistei Ortansa Roşea. Şuvi­ tea sînt legate şi de anumi­ din fabrica „Vidra“, prin bit de bune, vrea perma­ mea s-a petrecut în cadrul te în zilele respective
te mulţumiri.
ţele de păr castanii îi că­ abnegaţia şi devotamentul nent să se autodepăşească, colectivului în care mun­ menţionăm: construirea u-
nui drum nou între cătu­
deau pe frunte, mîinile sub­ — Care sînt ele ? dovedite în muncă pro­ să ofere unităţii succese şi cesc acum. In 1972. am nele Brad—Tisa şi între
ţiri, cu degete lungi, aler­ — Munca, de orice natu­ bează că este împlîntat cu mai bune. Iar ca preşedin­ fost primită în rîndul localităţile Valea Rea—
gau pe controlerele care se ră ar fi, îţi oferă bucurii. rădăcini adinei atît în is­ tă a comitetiilui sindical membrilor de partid ! A Tătărăşti. In acelaşi timp
roteau ameţitor, scinteind Am fost de mai multe ori, toricul unităţii, cît şi în pe secţie se achită cu fost cea mai mare răspla­ s-a făcut reparaţia capi­
scurt din cărbunii contac- şi sînt şi acum, fruntaşă în destinele sale viitoare. conştiinciozitate de sarcini­ tă a muncii pe care am tală la drumul Glodghi-
tori. La marginea oalei ca­ producţie. Dar, pentru mi­ — Dacă am vrea să le pe care le are, partici­ depus-o, cît şi un puternic leşti—Brădăţel, pe o lun­
re se zidea, cîrligele cobo- ne cel mai important lucru scriem doar despre o sin­ pă la toate acţiunile, ştie imbold pentru ^viitor. gime de 9 kilometri, drum
rîră lin, aşezînd pe schela rămîne acela că, datorită gură muncitoare, din cele să mobilizeze colectivul la ★ care în primăvară a fost
superioară grătarul cu că­ muncii, am reuşit să cuce­ 400 cîte lucrează aici, pe înfăptuirea tuturor cerin­ La sărbătorirea a 50 de degradat de viiturile ape­
rămidă, trecînd apoi dinco­ resc stima şi respectul celor cine ne-aţi recomanda ? ţelor. ani de existenţă a fabricii lor.
lo, spre hala ce se zgîlţîia din jur. — Este greu de făcut o — Cîte muncitoare aveţi „Vidra“, credem că acest EMIL FURDUI
sub greutatea macaralelor — Vă rămîne timp sufi­ ierarhie între tinerele noas­ în brigadă, tovarăşă Sa­ sentiment al comunistei primarul comunei Burjuc
Maria Sabău constituie un
mari de turnare. cient şi pentru familie ? tre muncitoare, întrucît bău ? preţios omagiu !
— După noua organizare
foarte multe dintre ele ar
Lingă cuptorul nr. 6 o — încerc să-mi împart cît merita. Totuşi, ca să no­ a secţiei, am 40 de tinere VASILE GR1GORAŞ Institutul în care se proiectează oraşele,, noile cartiere şi edi­ (Continuare tn pag. a 2*a)
bubuitură puternică răscoli mai bine timpul. Am trei minalizăm, una dintre a- foarte harnice, care nu Hunedoara ficii ale judeţului — I.P.H. — Deva. Foto : OTVOS I. GHEZA
un nor de praf, pleznind cu copii. Ca orice mamă, ve­
bucăţi rupte, de zgură, pe­ ghez asupra lor, văd de tre­
reţii betonaţi ai halei. Cup­ burile casei. Sînt multe de
torul se înveli într-un nor făcut şi soţul meu mă aju­
sîngeriu de fum, prăvălind tă foarte mult. 15 PARCHETE magazinele ce funcţionea­ PLĂTI DE ASIGURĂRI surori (diriginte dr. Ni- la circumscripţiile sanita­ TIMPUL PROBABIL
pe jgheaburi metalul lichid ...Dincolo de pereţii halei, IN PREGĂTIRE ză în judeţ bogate sor­ PRIN ADAS chels Walter), a Şcolii re rurale, la dispensare PENTRU LUNA
de întreprindere, la cabi­
tehnice sanitare, a avut
timente de confecţii, tri­
cu reflexe roşii. După o vre­ noaptea îşi revărsa negurile cotaje, ţesături de lină, Gospodarii grijulii ca- loc o reuşită seară dis­ netele şcolare de stoma­ NOIEMBRIE
In cadrul Secţiei de ex­
me, consola trecu încet, cu peste oraş. Cu paşi uşori, ploatare a lemnului Ha­ bumbac şi mătase, încăl­ rc-şi asigură facultativ tractivă, intitulată „Ti­ tologic, în alte unităţi de
ocrotire a sănătăţii.
nereţea noastră ca o floa-
ţăminte de femei, bărbaţi
tremurul caracteristic, dea­ macaragista Ortansa Roşea ţeg au fost atacate şi se şi copii cu reduceri de la bunurile din gospodărie, re' 1 , în cadrul căreia s-a O dată cu urarea de Luna noiembrie, potri­
supra şticului încins. Focul urca scările metalice spre află în diferite stadii de 25 la 45 la sută. ca şi cetăţenii care au desfăşurat un reuşit pro­ bun venit şi succes deplin vit aprecierilor Institutu­
încheiat asigurări faculta­
şi fumul din el urcau biciu­ plafonul înalt, unde o aş­ lucru 15 parchete, însu- tive pentru caz de acci­ gram artistic, compus din în nobila misiune ce o lui meteorologic, va de­
mînd un marc volum de
au, autorităţilor locale le
inter­
dialoguri,
recitări,
ind faţa pe jumătate ascun­ tepta, tăcută, consola. M-am masă lemnoasă. IN CONSTRUCŢIE dente sau viaţă sînt des­ m pretări de melodii de mu­ revine datoria să le asi­ buta cu o vreme frumoa­
să şi uscată.
să după cartonul protector gîndit la cuvintele ei, cu o In aceste parchete, lu­ O ŞCOALA NOUA păgubiţi de ADAS. Pen­ zică uşoară şi populară gure cele mai bune con­ Meteorologii nu prevăd
tru
astfel
cazuri,
de
diţii de muncă şi de via­
a macaragistei Ortansa Roş­ caldă duioşie : „Copiii mei crările de exploatare se In satul reşedinţă de ADAS a plătit unor cetă­ ctc. Şi-au adus contribu­ ţă, mai ales în mediul abateri însemnate in no­
desfăşoară intens şi cu un
luliana
elevele
ţia
Che-
ea. Jugul prins în cîrlige dorm liniştiţi acum ?“ Şi grad de mecanizare ridi­ comună Crişcior s-a înce­ ţeni din judeţ sume între reji, Florica Bivol, Maria rural. iembrie faţă de regimul
put nu demult construi­
termic obişnuit pentru a-
cobori cu ochiurile peste am plecat odată cu consola cat la operaţiile de do- rea unui local de şcoală, 1 000-10 000 lei despăgubiri. Truţă, Cornelia Apostol ceastă lună. Precipitaţiile
In trimestrul III al anu­
scos-a-
buloanele rinei mici. O ma­ care uruia, greoaie, călcînd borît, fasonat şi lemnoasă cu 8 săli de clasă, edifi­ lui, totalul sumelor plăti­ şi altele. CAMPIONATUL vor oscila în jurul valo­
Masa
propiat.
nevră scurtă, cu ' maximum rezultată constituie stoc ciu ce este planificat a fi te pentru astfel de asi­ NOI MEDICI LA LUCRU REPUBLICAN DE TENIS rilor normale şi vor fi
dat
mai frecvente în ultime­
în
funcţie
în
anul
DE CÎMP - JUNIORI,
gurare se ridică la peste
de încordare şi perfecţiune, cu rolele sale pe ondulaţiile necesar bunei desfăşurări 1974, odată cu noul an 78 000 lei. LA HUNEDOARA le două decade, cînd vor
a producţiei în perioada
abia perceptibile ale linii­ şcolar. La lucrări, care se Astăzi se prezintă în cădea atît sub formă de
smulse rina din legătura de iarnă. află cu mult în avans fa­ „TINEREŢEA NOASTRĂ judeţul nostru 33 de me­ Astăzi începe, în sala ploaie cît şi sub formă de
zidită cu cuptorul. O şuviţă lor aeriene. REDUCERI DE ţă de grafic, participă a- CA O FLOARE“ dici — 12 de medicină sporturilor „Constructo­ lapoviţă şi ninsoare, chiar
generală,
şi în zonele de cîmpie.
rul" din Hunedoara, retu­
lături de meseriaşii cali­
stomatologi
21
subţire de metal se scurgea VIRGIL VOIŞAN PREŢURI ficaţi şi cetăţenii comu­ — absolvenţi ai facultăţi­ rul campionatului repu­ Temperaturile cele mai
La casa de cultură a
din marginea rinei purtată oţelar la O.S.M. II a In această săptămînă nei, în cadrul acţiunilor municipiului Hunedoara, lor de medicină, promoţia blican de tenis de cîmp, scăzute se vor înregistra
de muncă voluntar-patrio-
rezervat echip-dor de ju­
1973. Ei îşi vor lua locu­
în perioadele 17-22 şi res­
pe sus, ca o fîşie de lumi- C.S. Hunedoara , s-au pus în vînzare prin tică. din iniţiativa anului II B, rile de muncă în primire niori. pectiv 27-30 noiembrie.