Page 5 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

A PRIMIT PE MINISTRUL

COMERŢULUI AL REPUBLICII MAU

Preşedintele Consiliului de du-şi dorinţa ca relaţiile de
Stat al Republicii Socialiste colaborare dintre cele două
România, tovarăşul Nicolae ţări să se dezvolte tot mai
Ceauşescu, a primit, joi di­ intens.
mineaţa, pe Assim Diavvara, P r e ş e d i n t e l e Nicolae
ministru] comerţului, condu­ Ceauşescu a avut, apoi, un
cătorul delegaţiei economice schimb de vederi cu minis­
guvernamentale a Republicii trul comerţului malian, cu
Mali. ceilalţi oaspeţi, în probleme
Oaspetele a fost însoţit de actuale şi de perspectivă ale
Mamadou Traore, ambasado­ relaţiilor economice bilatera­
rul Republicii Mali în Româ­ le. Convorbirea a pus în e-
nia, precum şi de Moutaga videnţă dorinţa comună de
Diop, şeful Diviziei de in­ a se găsi formele cele mai
formaţii a Ministerului Afa­ corespunzătoare pentru im­
cerilor Externe şi Cooperă­ pulsionarea cooperării econo­
rii. mice în domenii de interes
Au participat tovarăşii Ion comun, folosindu-se mai efi­
ANUL XXV Nr. 5 851 VINERI 2 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Păţan, vicepreşedinte al Con­ cient posibilităţile pe care le
siliului de Miniştri, ministrul oferă economiile celor două
»«»îmi
comerţului exterior, şi Vasile ţări. S-a apreciat că vizita
Pungan, consilier al preşedin­ delegaţiei economice guver­
telui Consiliului de Stat. namentale a Republicii Ma­
Inmînînd t o v a r ă ş u l u i li, discuţiile purtate şi înţe­
misiei Certej Sarcinile anului Cincinalul Nicolae Ceauşescu mesajul legerile convenite cu acest
prilej au permis o mai bună
adresat de preşedintele Mo-
1973 inainte ussa Traore, conducătorul de­ cunoaştere a căilor de extin­
legaţiei a transmis, totodată,
dere şi diversificare a rapor­
din partea şefului statului
planul anua! realizate integral de termen sale, un cald salut, împreu­ turilor economice în ansam­
blul lor, în avantajul reci­
malian şi a poporului ţării
rării internaţionale.
nă cu sentimentele de sim­ proc, al înţelegerii şi coope­
patie faţă de poporul român. Au fost abordate, de ase­
Una dintre unităţile de frun­ producţie a fost obţinut pe P r e ş e d i n t e l e Nicolae menea. probleme ale vieţii
te ale C.M. Deva - Exploa­ seama creşterii productivită­ Obiectivul imediat al colectivului minei Deva pentru recuperarea restantelor Ceauşescu a mulţumit pentru internaţionale actuale
tarea minieră Certej - a în­ ţii muncii cu 9 la sută faţă mesaj şi a adresat, la rîndul întrevederea s-a desfăşurat
deplinit sarcinile anuale de de prevederi, ca urmare a său, şefului statului malian, într-o atmosferă de caldă
plan la toţi indicatorii canti­ folosirii raţionale a maşini­ un cordial salut, exprimîn- cordialitate.
tativi şi calitativi. Este un lor şi utilajelor, a forţei de
succes de prestigiu dobin- muncă şi a timpului de lu­ De la redresarea efectivă, la ritmuri intense de extracţie
dit de acest harnic colectiv cru, prin organizarea supe­ Şantier obştesc
mineresc în întrecerea ce o rioară a producţiei şi pro­ Cauze obiective au pro­ tembrie. Toată luna trecută la sută. Am creat toate con­ depăşiri frumoase se pre­
desfăşoară pentru realizarea movarea unor metode avan­ vocat în activitatea minei a fost deci o perioadă de diţiile să menţinem depă­ zintă şi brigăzile conduse In satul Săliştioara a început construcţia unei magazii
Deva un serios recul, fă- normalizare a fluxului ex­ şirea respectivă, în aşa fel de Roman Petruţ, Iulian
exemplară a planului şi an­ sate de exploatare. Aş vrea necesară şcolii generale.
cînd ca producţia să stag­ tractiv. Mă simt dator să îneît pînă la finele lui 73 Doţa, Ion Malea, Constan­
gajamentelor pe acest an să mai remarc încă un as­ tin Militaru, Roman Tă- In zilele de lucru şi duminica, printre cei prezenţi pe
neze o bună perioadă de fac precizare^ că brigăzile să recuperăm integral res­
hotâritor al cincinalului. pect. Prin mai buna gospo­ timp. Aşa se face că mine­ de mineri, maiştrii şi ingi­ tanţa acumulată înaintea maş şi alţii. împreună cu micul şantier îi poţi afla pe tinerii utecişti Aurel- Gros a
lui Ioachim, Gheorghe Vasiu a lui loan, Octavian Pîrva,
- După ultimele calcule dărire a materiilor şi materia­ rii de aici s-au văzut în nerii noştri s-au zbătut e- perioadei de stagnare. ei şi cu ceilalţi mineri am Gheorghe Tebieş şi alţii. Alături de ei se află deputatul
făcute - ne-a relatat telefo­ lelor, prin întronarea spiritu­ situaţia de a lichida greu­ norm în aceste zile. Datori­ O relatare evident îm­ hotărît să încheiem anul Nistor Jurca, care împreună cu Nicolae Blăneţ, Mihai Fit-
tăţile survenite şi, în para­ tă lor am reuşit ca, odată bucurătoare. Care sînt fac­ cu planul îndeplinit.
nic tovarăşul loan Stăncu- lui de economisire a resur­ cal. Petru Oprean, Ionel Wagner şi alţii, depun eforturi
lel cu redresarea extracţiei, cu primele zile din octom­ torii care au generat-o ? Efortul brigăzilor de mi­ grabnice pentru finalizarea lucrării.
lesiu, Inginerul şef al ex­ selor energetice, cheltuiala de a depune eforturi pen­ brie, producţia de minereu — Munca noastră — a- neri are, fără îndoială, ro­
O notă aparte pentru Saveta Pîrva, în vîrstă de 64 de
ploatării, reiese că ne-am la 1 000 lei producţie marfă tru recuperarea rămînerilor să se ridice la cantitatea firmă răspicat şeful de bri­ lul hotărîtor în intensifi­ ani, şi loan Vasiliu a lui Toader, în vîrstă de 67 ani, care
îndeplinit sarcinile anuale in a fost redusă, faţă de plan, în urmă şi îndeplinirea pla­ planificată. gadă Petru Groza. Chiar carea procesului de ex­ deşi nu au copii la şcoală au fost dornici să ajute şi ei cu
nului pînă la finele anului. — Se poate, deci, afirma din primele zile cînd am tracţie. La aceasta mai tre­
ziua de 6 octombrie. In a- cu 287 lei. buie adăugată contribuţia braţele lor bătătorite de ani pe nepoţii care urmează cursu­
— De la reluarea activi­ că în prezent mina lu­ reintrat la fronturile de lu­
cest fel, numai pinâ la 31 Avansul de 75 de zile eîş- tăţii a trecut aproape o lu­ crează normal ? , cru ne-am organizat mun­ maiştrilor Gheorghe Marcu, rile acestei şcoli.
octombrie am realizat o pro­ tigat in îndeplinirea planului nă şi jumătate. Cum s-a — Absolut ! Dovadă este ca pentru a realiza ciclul Anton Rinder, Aron Bor-
ducţie suplimentară, peste oferă colectivului de la Cer­ „consumat" acest răstimp faptul că la ora actuală ex­ normal de producţie. Ni deanu, Vasile Mihăilă şi r
la mină ? — l-am întrebat tracţia de minereu depăşeş­ s-au pus la dispoziţie cele Cezar Oprea, care se preo­
prevederile din acest an, de tej largi posibilităţi pentru
pe tovarăşul ing. Nicolae te constant prevederile, ast­ trebuinicioase, iar oamenii cupă cu răspundere de
aproape 1,7 milioane lei. realizarea prevederilor cin­ Bogdan, directorul E.M. De­ fel că pe luna în curs "pu­ din brigadă au lucrat cu Se intorG feciorii
De menţionat că sporul de cinalului inainte de termen. va. tem prelimina o realizare a hărnicie. Aşa am izbutit să AL. VALERIU
— Procesul de producţie planului la cupru în con­ ne depăşim zilnic sarcinile
a început practic la 5 sep­ centrate de cel puţin 104 de plan cu 20 la sută. Cu (Continuare In pag. o 2-a) din holde
La furnalele dr, 1000 mc de la Hunedoara La hotarul dintr-a doua cum, timpul mi mai e aşa
şi a treia lună a toamnei, de încărcat ca şi cel cu­
gospodarii string în ham­ prins între ghiocei, cireşe
bare ultimele bucate. Cam şi crizanteme. Au timp
Indicatorii prevăzuţi pentru primul trimestru al anului tot la hotarul dintre aces­ să-şi facă şi bilanţul mun­
cii, să se gîndească şi la
te două luni ale toamnei,
vin de pe haturi şi flăcăii ei.
cimpului: mecanizatorii. l-am căutat mai deunăzi
viitor vor fi realizaţi mai devreme Vin tăcuţi pe tractoarele la secţia de mecanizare din
lor gălăgioase, purtind pe
Şoimuş pe patru dintre
umeri şi în irisul ochilor sutele de flăcăi care dau
Este o tradiţie pentru plan de 8 040 tone de fon­ nute a procesului de pro­ ratul introdus în furnale urme şi imagini din cele viaţă şi culoare pămîntu-
lui. Despre Ion Pantea am
trei anotimpuri încărcate
colectivul nostru ca în a- tă, cifră pe care o majo­ ducţie în perioada de iar­ va avea o granulaţie cores­ scris în vara acestui an de
ceastă perioadă să acţio­ răm la peste 10 000 tone. nă In principal, avem în punzătoare. Radianţii de ia de freamătul muncii. Vin cîteva ori. Şi de bine şi de
neze prin toate căile şi Prin reducerea consumului vedere funcţionarea cores­ silozuri au fost verificaţi şi îşi aliniază tractoarele rău. Pantea a semănat şi
mijloacele care le are la specific am economisit 850 punzătoare a agregatelor de şi pot fi folosiţi oricînd la secţiile de mecanizare,
îndcmînă pentru a încheia tone de cocs, iar pînă la bază. Furnalele sînt în sta­ este nevoie pentru a pre- sub tăbliţele pe care sînt întreţinut întreaga suprafa­
anul cu rezultate de presti­ sfîrşitul anului ridicăm a- re bună, iar caupercle pot întîmpina îngheţul. Au fost înscrise numerele de înma­ ţă de porumb a cooperati­
giu şi atingerea cu mult' ceasta economie la 1000 să asigure temperatura deja pregătite vagoanele triculare. Atunci, degetele vei agricole din Şoimuş.
mai devreme a indicatori­ tone cocs, ceea ce ne va prevăzută a aerului insu­ cîntar, precum şi toate pos­ palmelor celor ce le-au 110 hectare de pămînt au
lor stabiliţi pentru anul permite să reducem costu­ flat. In perioada imediat turile de comandă a agre­ strunit în cele trei ano­ înverzit şi apoi au căpătat
următor. Cu atît mai mult, rile de producţie cu circa următoare vom înlocui a- gatelor. Oamenii au fost timpuri, cit au stat aduse culoarea aurului din truda
în acest an hotărîtor pen­ 2,5 milioane lei. paratele de încărcare la instruiţi în funcţie de spe­ peste volan, ca şi arcul palmelor lui. Acum Ion
tru îndeplinirea cincinalu­ Ghidîndu-ne după indica­ furnalele nr. 7 şi 9, astfel cificul fiecărui loc de mun- curcubeului peste pămînt, Pantea se gîndeşte la ar­
lui înainte de termen, res­ ţiile preţioase date recent că din punct de vedere al se întind ca drumurile de mată. Peste cîteva zile va
pectăm şi îmbogăţim a- de către tovarăşul Nicolae funcţionării nu avem pro­ NICOLAE MARCULESCU şes. 1 pleca, vorba cintecului, mi-
ceastă tradiţie, conferin- Ceauşescu, ne canalizăm cu bleme. maistru principal, Abia de acum flăcăii lităraş, să-şi facă datoria
du-i valori noi. precădere eforturile în di­ Sectorul de pregătire a Erou al Muncii Socialiste cimpului au timp să mai faţă de ţară. II frămîntă
Deşi mai avem pînă la recţia îmbunătăţirilor cali­ încărcăturii este, de aseme­ ing. PETRU OPRIŞ vorbească şi de-ale lor. De
finele lui 73 doua luni de tative a activităţii pentru nea, în atenţia noastră. Se şeful secţiei furnale „1000“ fapt nu vor sta nici de- N. PANAITESCU
zile, putem estima un bi­ pregătirea optimă a pro­ montează şi se va pune în C.S. Hunedoara acum înainte. îşi vor repa­
lanţ anual rodnic. Avem ducţiei pe 1974 şi asigura­ funcţiune un ciur supli­ ra tractoarele. Dar ori­ (Continuare tn pag. a 3-a)
pînă acum o depăşire de rea unei continuităţi susţi­ mentar prin care aglome­ (Continuare in pag. a 2-a)

IN PAGINA A li-A In prag
H VIDRA“ Oră ştie in pragul
• PRODUCŢIA PENTRU
EXPORT LA TIMP, CU semicentenarului de iarnă
ÎNALTE PERFORMANTE
CALITATIVE
O atenţie deosebit,:! se aeordă în cadrul I.M.M.U. Sinicria
pregătirii noilor muncitori care să rezolve sarcinile mereu mai
mari ale unităţii. In fotografie, strungarul comunist Ştefan Ha- ® FINALIZAREA LU­ BINEMERITAT PRESTIBIU
lasz „divulgă“ din secretele mc seriei tînărului Liviu Bercea- CRĂRILOR DE ÎMBUNĂ­
nu, care urmează cursurile de ucenicie Ia locui de muncă. IMBUNATATIREA CONDIŢIILOR
Foto : VIRGIL ONTOIU TĂŢIRI FUNCIARE
CÎŞTIGAT PESTE HOTARE
DE INCA SI VIATA ALE FORESTIERILOR
Nu demult, cadre din conducerea unei mari fir­
Cit LARG mmm şi perfecţionării me de blănuri din Italia, aflate la „Vidra" Orăştie
pentru a ridica un lot de haine din velur, ne decla­
rau : „Produsele „Favior" sînt cunoscute şi apreciate
în 'multe ţări europene. Şi noi, italienii, colaborăm SA NU FIGUREZE... DOAR
II VUIA IE ORGANIZAŢIE fructuos cu fabrica. Ne uimeşte calitatea produselor
executate aici, competenţa şi seriozitatea colectivu­
lui". E aspră vremea sus în caldă, primitoare, unde să se muncitorilor din brigada Iui
Cuvintele frumoase la adresa fabricii nu sînt în- Retezat. Prima zăpadă s-a încălzească şi să se odih­ Samoilă Bojin, care-s răzleţiţi
Se împlinesc, zilele aces­ nelor, oraşelor, judeţelor şi tăţii pioniereşti. Aflat la a timplătoare. încă din 1952, „Vidra" leagă primele re­ şi aşternut. Ţurţurii de nească după o zi de trudă a- la doborît şi fasonat. Caba-
tea, doi ani de la lucrările naţional. Prin înfiinţarea co­ Il-a ediţie, Forumul judeţean laţii comerciale cu Polonia. In 1957, printre parteneri gheaţă agăţaţi de stînci nu fară ? Mîncarea, alimentele niera-i singură. Trebăluieşte
celei de a II-a Conferinţe mandamentelor comunale, o- al pionierilor hunedoreni or­ se află şi Republica Federală Germania şi Elveţia, lăcrimează nici ziua-n a- ce li se oferă sînt ele îndes­ prin dormitoare. Paturile-s
Naţionale a Organizaţiei Pio­ răşeneşti şi municipale, via­ ganizat vara aceasta la Vaţa pentru ca din 1966 produsele „Favior“ să pătrundă miaza mare 'Mercurul se la­ tulătoare şi după pretenţiile făcute, duşumelele şi scări-
nierilor, care a constituit un ţa pionierească a căpătat noi de Jos a constituit un pas in alte 14 ţări, multe cu tradiţii in prelucratul piei­ să greu spre fundul termo- oamenilor ? Şi cu ce anume le-s frecate. Intr-un dormi­
eveniment de seamă în viaţa dimensiuni antrenînd astfel înainte pe drumul perfecţio­ lor : Olanda, Austria, Suedia, Canada, Danemarca. metrului. Aci, ca peste tot activităţi se risipeşte monoto­ tor, de sub pături noi, cu e-
pionierească a ţârii. Semnifi­ toţi pionierii la activitate nării continue a activităţii Toate acestea au determinat în 1966 o creştere a ex­ în munţi, iarna nu mai e un nia şi se-nviorează lungile tichete pe ele, fac cu ochiul
caţia deosebită a acestui fapt rodnică, pe întreaga rază a pioniereşti. portului faţă de 1957 de peste 10,5 ori, iar în 1971 musafir aşteptat, ci o pre­ seri petrecute-n pădure, la cearşafuri ca neaua abia că­
a constat în participarea di­ localităţii. Remarcabil ca organizare cu peste 137 la sută faţă de 1967. In 1972, aproape zenţă reală. zeci de kilometri de pulsul zută.
rectă la lucrările conferin­ De asemenea, prin înfiin­ şi desfăşurare a fost Forumul jumătate din producţia fabricii a fost destinată ex­ Şi o dată cu frigul şi tot vieţii obişnuite ? — Aici stau eu, iar din­
ţei, a celui mai scump fiu al Naţional de la Livada (jude­ portului. ce presupune el, munca în Am căutat răspunsuri la coace „domnu’ maistru" — se
poporului român şi cel mai ţul Satu Mare) care a pola­ — Ca urmare a competitivităţii - produselor noastre, producţie devine tot mai... toate aceste cerinţe fireşti, laudă cabaniera, arătînd un
drag părinte al pionierilor, rizat atenţia celor aproape cursul de revenire a fost îmbunătăţit an de an — ne caldă. Acum e vremea cînd Tircînd sus în Retezat, pe fi­ dormitor asemănător, cu con­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, 2 milioane de pionieri din spune tovarăşul Iuliu Dicu, şeful biroului plan. De se dă bătălia pentru ultimii rul Rîului Mare şi mai în­ fort ca la O.J.T. Muncitorii
care, de la tribuna Conferin­ ţara noastră şi s-a finalizat pildă, în 1973 realizăm un curs de revenire cu 2,1 metri cubi de lemn din pla­ colo, pe pîraiele ce-l alimen­ stau în alte camere.
ţei aprecia că: „Organizaţia prin elaborarea celor două la sută mai bun decît în 1972, iar faţă de sarcinile tează.
de pionieri este o valoroasă ţarea consiliilor pioniereşti documente primordiale pen­ de plan din acest an putem raporta o îmbunătăţire nul pe ’73. cînd se doboară, Celelalte camere, cu paturi
şcoală de plămădire a celor comunale, orăşeneşti şi muni­ tru organizaţiile de pionieri : a cursului de revenire cu 0,2 la sută. Iată şi motivul se fasonează şi se scoate la ESTE CABANA O CA­ suprapuse, erau altceva. Pă­
mai nobile trăsături morale cipale, activitatea pioniereas­ „Chemarea Forumului Naţio- pentru care pînă în prezent raportăm un volum de drum masa lemnoasă pentru turile sînt subţirele, iar cear-
ale personalităţii : cinstea, că a dobîndit noi valenţe acumulări suplimentare de peste 3,5 milioane lei. anul viitor. SĂ CU ADEVĂRAT
demnitatea, respectul faţă _ de formativ-educative, prin con­ Prof. NICOLAE CRISTEA Munca şi vremea pun, sus Brigada de reporteri :
muncă, mîndria patriotică, lucrarea eficientă a tuturor preşedinte al Consiliului ILIE COJOCARU în munţi, probleme nenumă­ PRIMITOARE ? LAURENJIU VISKI
spiritul internaţionalist, gene­ factorilor educaţionali din te­ comunal Vaţa de Jos al rate, care iau forma unor GH. I. NEGREA
rozitatea şi dăruirea pentru ritoriul respectiv. Organizaţiei pionierilor mari semne de întrebare. Au Merila-i cabană frumoasă, I. VASILE
interesele poporului şi spiri­ (Continuare in pag. a 3-a) forestierii, în cabanele desti­ mai să crezi că-i durată
tul revoluţionar comunist". Dar mai mult, după exem­ (Continuare în pag. a 3-a) nate lor, o casă cu adevărat pentru turişti. Este destinată (Continuare in pag. a 3-a)
Importanţa documentelor plul conferinţei, organizînd
celei de a Il-a Conferinţe şedinţe de instruire comune:
Naţionale a Organizaţiei Pi­ pionieri şi cadre, activităţi
onierilor rezidă în îmbună­ practice comune deschise, ABONAMENTE LA DE STRAJA PATRIEI BILANŢ TURISTIC m tă instructor de unitate, Asemenea lucrări se află VREMEA
tăţirile calitative aduse în dezbateri comune libere etc. I Din statisticile Oficiu­ vor pleca într-o excursie în execuţie şi la C.A.P.
Ciula
Mărtineşti,
Marc,
de studii destinată colec­
structura organizaţiei, în mo­ reuşim să pătrundem mai CARTEA Aşa s-ar putea intitula lui judeţean de turism tării de material didac­ Orăştie, Cigmău şi altele. Pentru 24 ore
dul de lucru al activului cu mult esenţa activităţii pio­ SOCIAL-POLITICÄ o recentă activitate pio­ rezultă că, in 10 luni DELA tic pentru orele de eco­ Vremea va fi rece, cu
pionierii la diferite niveluri, niereşti, să prindem speci­ nierească organizată la din acest an, peste 67 000 logie şi studierii, la faţa PESTE 1 600 CUTII cerul variabil, mai mult
locului,
a
caracteristicilor
Şcoala generală de 8 ani
de oameni ai muncii, e-
în organizarea întregii acti­ ficul vieţii de organizaţie al din satul Criş, comuna levi, studenţi au fost in unor peşteri. Traseul pro­ senin. Vîntul va sufla
Pentru a înlesni procu­
vităţi pioniereşti din R.S.R. pionierilor de diferite vîrste. rarea cărţilor social-poli- Blăjeni, despre care ne excursii prin ţară organi­ pus este : Deva — Brad, POŞTALE potrivit din sectorul nord-
Beiuş — Oradea — Peş­
Chiar din timpul lucrări­ Este şl firesc să fie aşa, tice, Centrul de librării relatează pioniera coman­ zate de O.J.T. tera Mcziad. vestic. Temperaturile mi­
La odihnă şi tralamenl
dant de unitate Sofia Luţ.
cum
infor­
După
lor conferinţei, prin organi­ pentru că aceste organe cu­ Deva a iniţial recent o Cu acest prilej II s-a un număr de peste 6 500 ¡ O ZI mează Valter ne Herman, nime vor fi cuprinse în­
tre minus 8 şi minus 3
zarea secţiunii pentru pio­ nosc cel mai bine cerinţele nouă formă de difuzare vorbit pionierilor despre dc cetăţeni au beneficiat împuternicitul asociaţiei grade, Iar maximele în­
pentru anul viitor a vo­
nieri _ la propunerea secre­ concrete, particularităţile de lumelor ce vor apare in faptele de eroism ale sol­ în perioada respectivă dc ALIMENTARI CU APA dc locatari din Brad, aici tre 2 şi 6 grade.
serviciile
de
organizator
tarului general al partidului vîrstă, specificul local şi al­ ' Editura Politică : abona­ daţilor români, despre al O.J.T. Deva, iar mal IN FERMELE a fost îndeplinită o ve­
tradiţiile
de
vitejie
ale
— pionierii au avut posibili­ te probleme ale celor din mentul. Librăriile unde poporului nostru, iar du­ mult de 3 000 au fost în LA che dorinţă a poştaşilor:
(pînă
la
face
se
pot
in
au
instalate
fost
tatea să-şi exprime liber opi­ jurul lor, în mijlocul cărora 25 noiembrie 1973) aseme­ pă aceea a avut loc o a- excursii peste hotare prin ZOOTEHNICE blocuri cutii poştale indi­ Pentru următoarele
O.J.T.
două zile
niile asupra activităţii orga­ trăiesc. nea abonamente sînt ce­ plicaţie practică cu exer­ viduale. Peste 1 600 cutii
nizaţiei din care fac parte. La nivel de judeţ şi naţio­ le de la Hunedoara (nr. ciţii de pregătire milita­ EXCURSIE DE STUDII Pentru uşurarea mun­ confecţionate cu spriji­ Vremea va fi rece, cu
ră susţinute de pionieri
mult
mai
cerul
senin.
Unele dezbateri în comun : nal s-au organizat forumuri 14), Deva („Mihai Emi- pe terenul sportiv al şco­ cii îngrijitorilor de ani­ nul Cooperativei „Rete­ Vîntul va sufla slab pî­
ncscu“, „Gh. Lazăr“, nr.
male, la fermele zooteh­
zatul“ din Haţeg au fost
copii şi maturi, au contribuit (judeţean şl naţional) în ca­ 11), Aninoasa, Brad, Că- lii. Manifestarea, la care Mîine, un grup de pio­ ALTA nice ale C.A.P. Bcriu, instalate la parterul nă la potrivit din nord-
la mai buna cunoaştere re­ re delegaţii pionierilor şi-au lan, Ghelar, Lupeni, Pe­ au participat şi elevi de nieri de la Liceul de Ostrov, Densuş, Cărăstău, blocurilor, astfel că dis­ est. Minimele vor fi cu­
ciprocă, la înţelegerea comu­ exprimat părerea în diferite troşani („Ion Creangă“) la şcolile aparţinătoare, a cultură generală din Si­ Răduleşti, Totia, Spini şi tribuirea dc către facto­ prinse între minus 6 şl
fost încheiată de un fru­
meria,
Te-
Petrila,
Simeria,
dc
prof.
conduşi
rii poştali a coresponden­
altele s-au realizat siste­
nă a obiectivelor organizaţiei. probleme ale organizaţiei, au liuc, Uricani şl Vulcan. mos program artistic. Aurelia Filip, comandan- me de alimentare cu apă. ţei va fi mult uşurată. minus 2 grade, iar maxi­
mele între 3 şi 7 grade.
Această metodă de lucru a făcut propuneri remarcabile
fost extinsă la nivelul comu­ pentru îmbunătăţirea activi­