Page 2 - Drumul_socialismului_1973_11

p
?
l
raws wui w ■ WWJt»' ■ r^!rWPC!^!^W'gy^?'T<W!e/^ ^- T IWWRWWÜU57S
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 850 ® JOI 1 NOIEMBRIE 1973

Vî» adunările generale
„la răscruce de U Pentru
IN SPIUIT CONSTRUCTIV Robert Fuest. Regizorul şl Principalul păcat al peli­ melomani
Iată o nouă versiune ci­
nematografică â unui roman scenaristul său, Patrick culei este că falsifică esen­
celebru prea celebru şi Tilley, au eliminat din baza ţa operei inspiratoare, abu- : ţ Dorin Anastasiu,
; George Enache, Aurelian
zînd din plin de prestigiu]
literară pasaje substanţiale,
prea frecventat de publicul
BAR Şl CRITIC ! cititor din 1847 încoace, ca poveste de dragoste stranie. consolidat al unei cărţi e- I Andreescu şi Corina Chi-
voind să păstreze doar o
j riac au realizat, de curînd,
ditate în milioane şi mili­
să nu-i ispitească pe cine­
aşti de a realiza noi, me­ Bineînţeles, aceste operaţii oane de exemplare, în toa­ j un reuşit disc de music-
reu noi întîlniri cu filmul. de „purificare" n-au dus la te limbile pămîntului. Colac j hali intitulat „Bună seara
Graţie telecinematecii, am nici o poveste de dragoste peste pupăză este Imagi­ I domnule Wilde".
Adunările de dări de sea­ Tărchină) ; conducerea şcolii ce a făcut organizaţia pentru văzut cu Cîtva timp în ur­ stranie, ci doar la întreba­ nea de o violenţă înfioră­ j © Orchestra Bruno Coa-
mă din şcoli ce se desfăşoa­ nu a manifestat suficientă popularizarea codului moral, mă o celebră (cit de obse­ rea nedumerită a spectato­ toare a lui John Coqullon, j trix şi melodiile sale sînt
ră în aceste zile marchează exigenţă faţă de unele aba­ pentru înrădăcinarea norme­ siv ne urmăreşte acest epi­ rului : „De ce-a fost nece­ uneori — oricît de parado­ j imprimate pe un disc ste-
un moment important în tre­ teri ale cadrelor didactice lor sale în comportamentul tet în legătură cu „La răs­ sară mutilarea aici ? Ce-a xal s-ar părea — de un u- j reo intitulat „De pe scena
cerea la aplicarea în viaţă (Silviu Vladislav); şcoala nu cotidian al membrilor de cruce de vînturi" ) ecrani­ cîştigat filmul în plus cu mor involuntar. j Olimpia Paris“ şi oferind
a hotărîrii C.C. al P.C.R. din s-a prezentat cu nici un ex­ partid, la locul de muncă, în zare a lui William Wyler, aceste găselniţe 7" Există a- Filmul este făcut, evident, | melomanilor melodii îndră-
18-19 iunie 1973, reprezentînd ponat la expoziţia municipa­ familie, în societate. Operatoare?. Doina Ştefan, datată din 1939. Doi foarte poi în film şi nişte secven­ cu un bine precizat scop j gite: „Mergînd agale",
un binevenit prilej pentru lă din anul şcolar trecut Dar nu ne-am propus în din cadru! Uzinei de prepara­ mari actori Merle Oberon ţe care pun sub semnul comercial. Nu ştiu, însă, da­ j „Vrăbiuţa mea", „Ce seară
examinarea modalităţilor în (Eric Focht); organizaţia de rîndurile de faţă să facem re a I.M. Barza, îşi realizea­ şi Laurence Olivier, susţinu­ întrebării gustul realizatori­ că era absolut necesară j plăcută", „Cu părul în
ză cu conştiinciozitate sarci­
care se transpun măsurile partid trebuie să se ocupe un bilanţ al adunării : asta nile de muncă, aducîmlu-şl o seră în acea versiune parti­ lor, secvenţe care ne pro­ prezenţa lui pe ecranele j vînt" ş.a.
adoptate recent de conduce­ mai mult şi mai îndeaproa­ a fost bun, asta rău. Orga­ contribuţie substanţială la în­ turile personajelor create pun portretele „inedite" ale noastre, cînd mult mai
rea partidului nostru pentru pe de utecişti şi pionieri nizaţia de partid de la Şcoa­ deplinirea pianului de metal de Einily Bront§. Şi dacă unui dezechilibrat mintal şi simplă (şi civilizată!) ar fi
dezvoltarea şi perfecţionarea (Maria Gîţă). Dar, aşa cum la generală nr. 10 din Hune­ al unităţii. nu putem uita (pentru că ale unei fete cam şuie. Şi fost reluarea versiunii Wy­ Editoriale
procesului instructiv-educa- dealtminteri se întîmplă în doara, Care numără 30 de realmente nu putem uita) de bună seamă ne-ntrebăm ler. Uneori bat neprielnic
tiv, educarea comunistă a asemenea adunări, comuniştii membri, ştie ce are de făcut acest film se datoreşte nu din nou : „Ce legătură au vînturile la răscrucea difu­ % Reeditarea clasicilor
tineretului, pregătirea sa pen­ nu s-au rezumat în cuvîntul şi cum trebuie să facă pen­ povestirii de un romantism zării filmelor. Păcat •! I e o datorie de onoare a
tru Viaţă. lor doar la „micro-dări de tru ca să-şi îndeplinească îndeajuns de agresiv pe a- aceste figuri cu personajele i fiecărei edituri. Printre re-
Am asistat, nu de mult, la seamă", ci au făcut — pen­ misiunea. Planul de măsuri Peste 500 lectorate, locuri, ci creaţiilor de ex­ Emilyei Brontă?" AL. COVACI ! centele apariţii de acest
o asemenea adunare a co­ tru completarea planului de a fost bine gîndlt, cuprin­ cepţie ale lui Merle Obe­ I gen în librării figurează
muniştilor de la Şcoala ge­ muncă întocmit de către bi­ zător şi cu elemente concre­ cercuri şi cursuri ron şi Laurence Olivier, un | Vasile Alecsandri cu două
nerală nr. 10 din Hunedoara. rou — propuneri concrete şi te, realiste, la fel şi comple­ cuplu ideal şi — filmul ac­ : volume apărute în colec-
Cu mult spirit de răspunde­ valoroase. In general, aces­ tările aduse de participanţii pentru femei tual demonstrează — inega­ 1 ţla „Biblioteca pentru toţi"
re, constructiv, pentru desti­ tea vizează aspectele moder­ la dezbateri. Singura noastră labil. I a Editurii Minerva : „Chi-
nele educaţiei tinerei genera­ nizării întregului proces de obiecţie ar fi — şi asta s-ar Filmul de acum realizat j riţa în Iaşi" şi „Fîntîna
ţii, comuniştii au abordat învăţămînt, conform hotărî­ putea referi şi la âlte orga­ Comitetele şi comisiile în 1971 de Robert Fuest, ne ( Blanduziei", Bogdan Pe-
principalele probleme care rii plenarei din iunie a.c., nizaţii de partid ale cadre­ de femei din judeţ, îndru­ tentează dintru începuturi j triceicu Haşdeu cu „Răz-
stau în faţa şcolii, relevînd îmbunătăţirea calitativă a în- lor didactice — lipsa unui mate de organizaţiile de la paralelizări. Şi tentaţia I van şi Vidra", „Trei crai
rezultatele bune obţinute, dar văţămîntului ideologic, inten­ anumit climat al criticii. Ra­ partid, au acordat, în a- este atît de mare, incit cel j de la răsărit", Ion Luca
şi carenţele din întreaga lor sificarea activităţii obşteşti a reori un cadru didactic îşi cest an, o atenţie deose­ ce vizionează — fie el spec­ j Carâgiale cu „O scrisoare
activitate. cadrelor didactice, preocupa­ critică partinic, deschis, co­ bită — în lumina docu­ tator, ori spectator cu sta­ pierdută“, Al. Mirodan
In cuvîntul lor, cei mal rea permanentă pentru în­ legul pentru vreo abatere sau mentelor Plenarei C.C. al tut de cronicar — nu rezis­ „Teatru", V. Eftimiu „O-
mulţi dintre participanţii la drumarea activităţii organi­ neîpdeplinirea vreunei sar­ P.C.R. din iunie a.c., cu tă şi începe un palpitant pere" voi V.
dezbateri s-au referit cu pre­ zaţiei U.T.C. şi pionieri ş.a. cini. Lipseşte acea intransi­ privire la’ rolul femeii in proces de catalogare a va­ 9 In colecţia „File de
cădere la aspectele esenţiale Un fapt pozitiv a fost ac­ genţă a criticii comuniste viaţa politică, economică lorilor : „Aici parcă n-ar istorie" a Editurii politice
r
ale organizării îndeplinirii centul pus în adunare pe faţă de orice lipsuri. Una e şi socială a ţării — orga­ trebui să fie aşa‘ sau : a apărut volumul „Mihai
hotărîrilor partidului, a pro­ problemele îmbunătăţirii con­ să critici, de pildă, starea nizării şi deschiderii în „Dincolo parcă era mai con­ Viteazul — unirea şi cen­
priilor hotărîrl ale organiza­ tinue a vieţii interne de deplorabilă a curţii şcolii, bune condiţii a formelor vingător Olivier, ori : „Vai, tralizarea ţărilor romând®.
ţiei, problemele îmbunătăţi­ partid — modul în care se dînd vina pe şantierul din de ridicare a nivelului po­ dar Anna Calder-Marshall © Institutul pentru stu­
rii stilului şi metodelor de aplică In activitatea cotidia­ apropiere, şi alta e să cri­ litic, cultural şi cetăţe­ nu prea se poate măsura dierea conjuncturii econo­
nesc
diferitelor
adresate
tici un coleg care întîrzie
muncă. Pe lîngă unele re­ de la ore, care nu-şi înde­ categorii de foniei. Astfel, cu Merle Oberon". Conclu­ mice internaţionale a pu­
zultate valoroase şl merito­ nă principiul muncii şi con­ în întreprinderi, localităţi zia finală a punerii în pa­ blicat de curînd lucrarea
rii obţinute de acest colec­ ducerii colective, răspunderea plineşte conştiincios sarcinile şi cartiere au fost organi­ ralel a celor două pelicule, „Conjunctura economiei
tiv relativ nou pe parcursul personală pentru sarcinile didactice. In majoritatea ca­ zate şi şi-au început acti­ aflate la un interval de mondiale“.
unui an şcolar (în şcolariza­ încredinţate şi aplicarea nea­ zurilor, cei amintiţi negativ vitatea, pe baza consul­ timp de 32 de ani una de © Editura Junimea pu­
rea tuturor elevilor şl gene­ bătută a hotărîrilor adopta­ în darea de seamă îşi fac alta, este net favorabilă
te în colectiv. autocritica, dar dintre parti­ tării opţiunilor femeilor, versiunii Wyler. Pentru că blică, sub semnătura a trei
ralizarea invăţâmîntului de 32 lectorate cu femeile autori, o interesantă „In­
Ar fi fost însă necesar ca cipanţi nu ia nimeni atitu­ adevărul adevărat este că
zece ani, dotarea atelierelor adunarea să fi abordat şi salariate şi gospodine, 470 acest nou film, care inten­ troducere algebrică în in­
şi laboratoarelor, acţiunile problema dezvoltării conşti­ dine. cercuri de lectură la ora­ ţionează să supraliciteze pe­ formatică — teoria auto­
de orientare şcolară şi pro­ inţei socialiste a membrilor Am insistat asupra acestui şe şi sate, precum şi 11 licula veche, nu se ridică Spectacole matelor".
cursuri în cadrul univer­
Si Colecţia „Făurirea so­
la înălţimea stabilită de
fesională, preocupările pentru ei, a educării comuniştilor aspect al lucrurilor tocmai sităţilor populare — cursuri William Wyler. Dimpotrivă, cietăţii socialiste multilate­
asigurarea conţinutului ştiin­ în spiritul eticii şi echităţii pentru faptul că organizaţia axate pe tema : „Femeia dispune de nişte valori atît Miercuri. 31 octombrie, frumoasă" susţinut la Hu­ ral dezvoltate" a Editurii
ţific al lecţiilor, activitate socialiste. (Chiar dacă Proiec­ de partid de aici este tînă- în societatea contempora­ de miniaturale, îneît ele orchestra populară „Fla­ nedoara şi aducînd drept politice s-a îmbogăţit de
nă" şi „Pedagogia fami­
metodică susţinută etc.) au tul de norme ale vieţii şl ră, la fel ca şi şcoala de­ liei". nici nu pot fi folosite că căra Prahovei" din Ploieşti cap de afiş pe îndrăgiţii curînd cu o nouă lucrare :
şi-a încheiat turneul în ju­
existat şl domenii In care muncii comuniştilor, ale eti­ altfel, iar fiecare adunare La coordonarea activită­ argumente în favoarea fil­ deţul Hunedoara prin spec­ solişti Benone Sinulescu şi „Ion Dinu. Politica P.C.R.
de dezvoltare şi perfecţio­
s-a insistat mai puţin. Vizi­ cii şi echităţii socialiste este de partid are, oricare ar fi ţii lectoratelor, cercurilor mului actual. tacolul „Prahova, vatră Petre Săbădeanu. nare a bazei tehnico-mate-
ordinea de zi, un rol educa­ Dar să luăm pe rînd vi­
tele la familiile elevilor nu încă în dezbatere, aplicarea şi cursurilor, au fost atra­ riale".
au fost întotdeauna eficiente prevederilor sale este o în­ tiv şi reprezintă o şcoală a se un număr însemnat de ciile versiunii semnate de ______________ \
(Elena Naftei) ; repartizarea datorire pentru fiecare co­ educaţiei comuniste a mem­ cadre didactice, medici,
brilor ei.
sarcinilor în cadrul biroului munist). Să se fi arătat lim­ jurişti, bibliotecare.
nu a fost echitabilă (Aurora pede abaterile (şi nu aluziv !), C. DROZD ------1
Secţii noi In cadrul Marginalii ia un
(•< 1 -VT T
Universităţii serale de festival..folcloric
marxism-leninism (Uimare din pag. t) rea festivalului şi pi-in ex
clorice din şcoli, finaliza
tin Furdui, Virginica Dobre. poziţii, albume, fotografii.
Am sugera organizatori­ De un real sprijin ar fi
Cursurile Universităţii serale de marxism-leni- lor desfăşurarea actualului colaborarea cu formaţiile
nism, filiala Petroşani, s-au deschis în acest an de festival în sezonul cald, de amatori din localitate,
învăţămînt cu o secţie nouă — sociologia religiei — creîndu-se astfel posibilita­ de la Cimpa şi Jieţ, de c-
în care sînt încadraţi membri ai comisiilor de răs- tea angajării plenare a co­ xemplu, cunoscute prin ac­
pîndire a cunoştinţelor ştiinţifice de pe lîngă consi­ tivitatea lor deosebită.
liile locale ale Frontului Unităţii Socialiste. De piilor într-o activitate de o DeCi, festivalul trebuie să
asemenea, la solicitarea conducerii Centralei cărbu­ zi întreagă, a lărgirii po­ aibă, deopotrivă, un sens
nelui au fost întreprinse acţiuni pentru înfiinţarea sibilităţilor de acţiune edu­ major educativ şi, mai ales,
unei secţii de studiere a ştiinţei conducerii socie­ cativă. unul patriotic de prelungi­
tăţii pentru directori şi alte cadre din unităţile eco­ De asemenea, antrenarea
nomice ale Văii Jiului. mai largă a cercurilor fol­ re în timp şi îmbogăţire a
Mutaţii calitative esenţiale a cunoscut şi orga­ tradiţiei.
nizarea învăţămîntului politic de masă. Aşa de
exemplu, peste o treime din cei aproape 20 000
cursanţi din municipiu urmează forme de studiere
a problemelor economice, iar o cincime — proble­
mele de educaţie moral-cetăţenească Comuna capătă in fiecare
Practic, sistemul de învăţămînt prin informări
— anii trecuţi predominant în minerit, construcţii,
sectorul forestier, comerţ — se mai menţine numai
In peisajul dezvoltării învăţămtntulul hunedorean se profilează şl modernul Liceu Industrial minier din Petroşani, dat re­ la cartiere. an un plus de frumuseţe
cent în funcţiune. Foto : ION LICIU
___i
(Urmare din pag. 1) de cetăţeni pentru înfru
museţarea aşezărilor în
Ritmuri înalte — Recent, colectivul de în curs de valorificare. Ele acest studiu se soldează cu o — Desigur, toate acestea ţii, cetăţenii comunei noas­ care locuiesc ar putea
Dar în afară de presta­
continua. Nu trebuie să-i
muncă din C.S. Hunedoara a vizează realizarea unor pro­ economie de 3,5 milioane lei. sînt realizări incontestabile, tre au efectuat şi un ma­ uităm pe cei care ne-au
raportat însemnate depăşiri bleme esenţiale cu care sînt — Ce ne puteţi spune de­ dar, dacă ţinem seama de po­ re număr de zile de mun­ sprijinit în a rezolva cu
de execuţie alo sarcinilor de plan şi an­ în activitatea productiv-econo- spre activitatea obştească a tenţialul existent, se poate de 400 000 lei, cît ne-am bine aceste acţiuni. Din­
confruntate secţiile şl uzinele
că patriotică. Astfel, faţă
tre iniţiatorii şi entuziaş­
gajamentelor pe cele 9 luni
concluziona că aportul ingi­
ale acestui an. Care a fost mică. tehnicienilor şi inginerilor ? nerilor şi tehnicienilor la mo­ propus să reprezinte va­ tii care şi-au adus un a-
— In această direcţie, co­
(Urmare din pag. 1) dumneavoastră ? — adresăm aportul comisiei inginerilor şi — Care sînt urmările de misia noastră a organizat dernizarea producţiei şi a loarea muncilor patriotice, port deosebit menţionăm
întrebarea tovarăşului Geor­ tehnicienilor la obţinerea a- pînă acum ale aplicării aces­ consfătuiri pe diverse teme muncii, la creşterea eficien­ s-au realizat 410 000 lei. Ce pe deputaţii AugnsUn
ge Avram, contabil-şef la cestor rezultate ? tor studii ? ţei economice a combinatu­ reprezintă această valoa­ Igreţ, Viorel Ardelean.
paznicul din parcul nostru cu inovatorii, cum ar fi cele Gheorghe FUrdul-M., Ni-
de camioane aprinde un foc şantierul forestier. , — Practic, se poate spune — Intre altele, s-a sistema­ privind reducerea consumului lui putea fi mult mai mare... re ? In ea sînt înglobate colae Toderan, Vaier
eforturile depuse de lo­
şi încălzeşte apă în mai mul­ — Am montat teracote cu că întreg corpul tehnico-in-, tizat ajustajul laminorului de de cocs, folosirea mai eficien­ — Este adevărat. In activi­ cuitorii comunei la plan­ Neag-Piana, Virgil Neag şi
te cazane. Şoferii pot să-şi plită, în fiecare dormitor. gineresc a contribuit din plin semifabricate, dublîndu-se ast­ tatea noastră întîmpinăm şi tarea a peste 600 pomi Partenie Negru. Acum,
spele cu uşurinţă maşinile şi Focul este supravegheat de la realizările obţinute în toa­ fel capacitatea de depozitare tă a documentaţiei tehnice unele greutăţi pe care vreau pentru că ne aflăm în
au dimineaţa apă caldă pen­ o femeie de serviciu, care te domeniile de activitate din să le amintesc aici succint. fructiferi şi ornamentali, prag de iarnă, am început
tru turnat în radiatoare. are grijă ca seara să fie cadrul combinatului nostru. Astfel, nu în toate secţiile la amenajarea căminelor să ne orientăm asupra
(Paznicul de ia S.U.T. n-a căldură în camere şi apă Aportul inginerilor şi tehni­ se acordă atenţia cuvenită so­ culturale din Tătărăşti şi viitoarelor lucrări ce va
Tisa, la împrejmuirea şco­
primit dispoziţie să facă aşa caldă. Avem, de asemenea, cienilor s-a concretizat, între luţiilor propuse în cadrul lilor, la amenajarea unei trebui să le facem în anul
ceva — n.n.). un vagon-baie, care func­ altele, prin participarea mai num si iniţiativei la care mă refe­ zone verzi, la repararea ce bate la uşă. Dintre a-
Intr-adevăr, nu-i o metodă ţionează toată ziua. eficientă la organizarea pro­ ream înainte. O situaţie ne­ cestea, menţionăm : con­
savantă. Trebuie arătat însă Vizităm camerele. Cald, ducţiei şi a muncii, la depis­ corespunzătoare există în a- şi întreţinerea a 3 kilome­ struirea unui pod nou pe­
tri de drum între aşezări­
că e deosebit de eficientă. In bine, apă caldă, lenjerie de tarea şi valorificarea rezer­ ceastă privinţă la turnătorii, le Cristian—Burjuc, la de- ste apa Valea Tătărăşti,
timp ce la S.U.T. zeci de pat curată. Să ne punem velor existente. In acest sens, lEMICHR SĂ-ŞI ÎNCĂ 0 reparaţii siderurgice, centra­ colmatarea văii din apro­ împrejmuirea şcolii, con­
camioane stau îngheţate, la oare întrebarea de ce fluc­ trebuie să menţionăm străda­ le electrice etc. De asemenea, pierea consiliului popu­ struită în acest an. Vrem
vecini, parcul auto este ac­ tuaţia pe şantierul nr. 7 se niile depuse pentru aplicarea e cazul să arătăm că în pe­ lar. Un număr apreciabil ca şi în anul 1974, zilele
tiv aproape sută la sută. menţine ridicată, iar la fo­ prevederilor planului de mă­ rioada scursă din acest an
restieri se simte un aflux suri tehnico-organizatorice, a- cornuţii SPORITA IA numărul inovaţiilor este mai de zile de muncă volun- propuse să se efectueze,
de forţă de muncă ? bordarea şi soluţionarea unor mie decît cel din perioada tar-patriotică a fost efec­ atît în cadrul prestaţiilor,
Mai multă atenţie faţă tuat de cetăţeni la cură­
Cele două stări de lucruri noi probleme de cercetare şi corespunzătoare a anului ţarea a 40 hectare de pă­ cît şi în acţiunile de mun­
de condiţiile de muncă contrastante ne-au determi­ organizare, introducerea cu trecut, aceasta şi datorită şuni. că voluntar-patriotică, să
BESIEBA EEICIEHIEIECOMK!
şi trai ale constructori­ nat să discutăm cu tovară­ mai multă hotărîre a cuceri­ faptului că inginerii şi teh­ Şirul exemplelor de lu­ fie toate efectuate pentru
şul Ioan Grama, secretarul rilor tehnicii moderne. nicienii nu au mai sprijinit
lor comitetului de partid al şan­ — Aţi putea menţiona cite- cum se cuvine pe muncitori crări efectuate în comună înfrumuseţarea satelor.
tierului 7. va domenii în care contribu­ în găsirea unor modalităţi
In cele mai multe dormi­ — Intr-adevăr, timpul fri­ ţia concretă a comisiei ingine­ Convorbire cu ing. TRAIAN GHEORGHIŢA, respon­ tehnice pentru soluţionarea
toare ale constructorilor de guros ne-a prins nepregătiţi. rilor şl tehnicienilor a fost sabilul comisiei inginerilor şi tehnicienilor din Combinatul problemelor ridicate în secţii.
la şantierul 7 — gheţar nu Vina este a noastră, că mai plină de roade ? siderurgic Hunedoara In unele secţii şl servicii.
alta. n-am insistat din vreme a- — Bineînţeles. De pildă, Cursurile de ciclare şi reci­
— Nu numai că nu avem supra acestui aspect. In a- clare nu s-au desfăşurat în In mijlocul muncitorilor
căldură şi apă caldă, dar dunarea activului de partid sînt de menţionat, în aceas­ mod corespunzător, iar nu­
n-avem vestiar şi nici baie. am stabilit însă măsuri pen­ tă ordine de Ideî, lucrările mărul de manifestări tehnl-
Venim seara de pe şantier tru reglementarea situaţiei. de pregătire a capacităţilor şi îmbunătăţindu- se posibili­ ş.a., care au ocazionat o serie co-ştiinţificC este încă sub De curînd, la întreprin­ rilor de aici, a posibilită­
îngheţaţi. Ne culcăm ade­ Astfel, în scopul asigurării de producţie şi anume a ce­ tăţile de ajustare a laminate­ de măsuri cu efecte directe posibilităţi. Pentru toate a- derea „Victoria“ din Că- ţilor de calificare atît pen­
seori îmbrăcaţi şi nespălaţi pe timp friguros a cantităţii lor privind reparaţia capita­ lor. De asemenea, la lamino­ în îmbunătăţirea activităţii ceste deficienţe, răspunzătoa­ lan a avut loc o întîlnire tru băieţi cît şi pentru fe­
— mărturisea mecanicul de de 55 000 tone agregate, se lă a furnalelor nr. 5 şi 8, rul de 650 mm s-a aplicat o analizate. Amplificînd şi or- re este în primul rînd comi­ a activului pionieresc din te, în scopul încadrării in
utilaje, Vasile Ciontoş (lo­ va organiza lucrul în balas­ precum şi a trei cuptoare soluţie mai bună de amplasa­ ganizînd mai bine iniţiativa sia inginerilor şi tehnicieni­ Călan — membrii coman- producţie in secţiile aces­
cuieşte în baraca nr. 4 — tieră pe două schimburi. Am S.M. de 400 tone şi 90 tone re a noilor dotaţii, care duc lansată anul trecut, potrivit lor, în frunte cu responsabi­ dameritelor unităţilor de tei întreprinderi. Cu acest
n.n.). Am auzit că centrala întocmit un program şi vom pe şarjă, apoi pregătirea in­ la îmbunătăţirea fluxului în‘ căreia fiecare cadru tehnico- lul său. Ne preocupăm însă . pionieri de la şcolile ge­ prilej ing Mihai Demidov,
termică nu are capacitate, urmări modul lui de reali­ troducerii tehnologiei nr. 4 ajustaj şl a sistemului de ingineresc este chemat să re­ de lichidarea acestor neajun­ nerale nr. 1 şi 2 din lo­ şeful secţiei II turnătorie,
dar eu cred că este vorba zare, pentru ca în cel mai de intensificare. In ceea ce control a produselor lamina­ zolve o problemă tehnică sau calitate — cu secretarul le-a vorbit pe larg micilor
de pierdere de căldură pe scurt timp să se asigure cu priveşte cercetarea, se poate te. Tot pe baza unor studii, organizatorică în afara sarci­ suri şi sperăm ca pînă la comitetului de partid pe vizitatori despre specificul
conducte (conductele se a- căldură spaţiile de cazare arăta că s-au îmbunătăţit s-au analizat şi redus la ac­ nilor sale de serviciu, în a- sfîrşitul acestui an contribu­ întreprindere, tovarăşul Ioan muncii în această unitate
flau într-o stare jalnică, ne­ din şantier, birourile, staţia tehnologiile de fabricare a o- tualele condiţii prevederile cest an s-au stabilit progra­ ţia comisiei noastre la creş­ Popa, cu secretarul comi­ industrială, despre frumu­
izolate pe porţiuni conside­ de utilaj şi locurile de mun­ ţelului pentru rulmenţi, a o- unor S.T.E.-uri şi proiecte. me tematice care au inclus terea producţiei, la obţinerea tetului U.T.C., Emil Stăn- seţea meseriilor care se
rabile. De-abia în ziua pre­ că. E drept, lucrăm în pripă, ţelului silicios şi a celui cu Aşa, de pildă, analiza privind probleme de cea mai strin­ unor tot mai substanţiale de­ cescu, cu muncitori din practică aici. S-a discutat
zenţei noastre pe şantier a dar sperăm să remediem granulaţie fină. In domeniul păşiri de plan, într-un cu- secţiile întreprinderii. Ac­ cu acelaşi prilej despre po­
sosit un camion cu vată de grabnic situaţia. organizării ştiinţifice a pro­ necesarul de dotări a halei gentă actualitate şi care au vînt la realizarea exemplară ţiunea a fost prilejuită de sibilitatea iniţierii în vii­
sticlă, în vederea izolării a- ducţiei şi a muncii este demn de turnare de la O.S.M. II a fost repartizate spre rezolva­ a tuturor obiectivelor. care iniţierea cercului uzinal al tor şi a unui cerc al mici­
cestora — n.n.). Cei care se ...Ar fi bine ca aceasta să de relevat faptul că în cele permis reevaluarea dotărilor rea unor colective de maiştri, presupun înfăptuirea cincina­ micilor turnători şi a dat lor furnalişti, despre va­
consolează mai uşor, îşi iau se schimbe încă pînă la fi­ 9 luni care au trecut din a- impuse de realizarea unei tehnicieni şi ingineri din sec­ lului înainte de termen, să prilejul cunoaşterii de că­ loarea pregătirii temeinice
cu găleata apă rece de la nele acestei săptămîni. Şi cest an, colectivele de ingi­ fie mult sporită. pentru muncă şi viaţă, în
fintînile sătenilor pentru a-şi aşteptăm răspuns din partea neri şi specialişti au întocmit producţii sporite de 3 milioa­ ţii. Ca urmare, s-aii soluţio­ tre pionieri a istoricului funcţie de necesităţile eco­
spăla măcar mîinile. Alţii conducerii şantierului 7 şi a şi fundamentat un număr de ne tone de oţel pe an. Demn nat pe această cale peste Convorbire consemnată de întreprinderii, a preocupă­ nomiei socialiste în plin a-
dau o fugă pînă la baia din S.U.T.-ului despre modul în 14 studii, dintre care 11 sînt de subliniat este faptul că 100 de teme. CONSTANTIN PASCU rilor actuale ale muncito- vînt.
Deva... care au rezolvat cele semna­
— Cum se procedează la late în acest articol. V