Page 2 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 2

Pag. 2                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 015 @ MARfl 2 »UUE 1974
                  ■pbkw







                      EFICIENTA—CEIHHTĂ DE P1IM ORDIN IN


                        TRANSPORTURILE AUTO SI FEROVIARE


                      Eficienta,  ea  problematică  majoră  In  toate  do­  lui  cu  remorci  cu  33  000  tone  faţă  de  aceeaşi  pe­
                     meniile   de   activitate,   subordonează   întregul   rioadă a anului trecut.
                    arsenal  de  inteligenţă  tehnică  şi  conştiinciozitate   Inginerii  Vasile  Drăgan  şi  Ioan  Buligan  de  la
                    profesională  şi  în  transporturile  hunedorene  ru­  R.C.M.  Deva  optează  pentru  o  altă  „expresivi-
                    tiere  sau  pe  C.F.R.  Deşi  capătă  un  aspect  parti­  tate“ în cazul transporturilor feroviare.
                     cular,  în  esenţă,  ea  îşi  găseşte  reflectare  mai   —  Stăm  bine  la  tone  expediate  şi  tone  nete
                     precisă  In  ciţiva  indicatori  de  o  deosebită  expre­  kilometrice.  Dacă  n-am  avea  probleme  cu  imo­
                     sivitate  pe  care  interlocutorii  de  astăzi  încearcă   bilizările  de  vagoane  am  sta  şi  mai  bine.  De
                     să  ni-i  prezinte  in  largul  lor  angrenaj  economic   pildă,  C.S.  Hunedoara  are  depăşită  staţionarea
                     şi social.                                   cu  5  ore  pe  vagon,  întreprinderea  Victoria  Călan
                      Această  precizare  de  ansamblu  îşi  găseşte  re­  consumă  în  plus  70  vagoane  pe  zi,  iar  întreprin­
                     flectare  în  ceea  ce  detaliază  economiştii  Ioan   derile  deservite  de  staţia  Oră.ştie  16  vagoane  pe
                     Grigorescu,  şeful  serviciului  transporturi  marfă   zi.  Iată  un  aspect  care  a  condus  la  creşterea
                     şi  Vasile  Popescu,  şeful  biroului  planificare  dez­  consumului  de  parc  de  vagoane  la  nivel  de
                     voltare de la I.T.A. Deva.                   R.C.M.  cu  700  vagoane  în  medie  pe  zi.  Din  acest
                      —  Dacă  volumul  transporturilor  l-am  depăşit   motiv  regulatorul  nostru  de  circulaţie  nu  şi-a
                     pe  primele  5  luni  ale  anului  cu  483  000  tone  măr­  îndeplinit  sarcina  de  plan  la  rulaj  —  indicatorul
                     furi  şi  8,7  milioane  călători  km  şi  am  realizat   de  calitate  cel  mai  important  în  activitatea  pe
                     circa  1,3  milioane  lei  beneficii  peste  plan,  ţinem   care o desfăşurăm.
                     să  menţionăm  că  în  celălalt  tărîm,  al  veniturilor   Cele  relevate  îşi  au,  fără  îndoială,  o  semnifi­
                     şi  economiei  de  carburanţi,  realizările  sînt  la  fel   caţie  deosebită.  Concluzia  rămîne  că  indiferent
                     de  satisfăcătoare.  Respectiv  depăşirea  nivelului   de  domeniu  —  şi  îndeosebi  în  transporturi  —
                     planificat  la  venituri  cu  7,3  milioane  lei  la  că­  eficienţa  trebuie  să  se  înscrie  pe  ordinea  de  zi
                     lători  şi  869  000  lei  la  marfă  şi  economisirea  a   ca  o  primă  chestiune.  De  aici  şi  fireasca  între­
                     145  tone  de  motorină  şi  1100  tone  benzină.  Este   bare :   unde trebuie acţionat ca transporturile
                     drept  că  aici  îşi  spune  cuvîntul  sporirea  capaci­  auto  si  feroviare  să-şi  dovedească  practic  efici­
                     tăţii  noastre  cu  105  autobuze  noi,  16  autotrac­  enţa  ?  Răspunsul  nu  se  poate  găsi  decît  în  ca­
                     toare  şi  99  basculante  concepute  în  spiritul  efi­  pacitatea  de  mobilizare  a  colectivelor  din  trans­
                     cienţei,  dar  şi  măsurile  pe  care  le-am  luat  pen­  porturi,  care  în  angrenajul  industriei  hunedo­  C.A.P. Simeria.  mecanizatorul  Parc»  Vine  re  .in  (.xcsutâ  ma  ta
                     tru  îmbunătăţirea  cu  1,3  la  sută  a  coeficientului   rene au un rol de o importanţă deosebită.  punclc re prăşii a a doua la cultura porumbului.
                     de  utilizare  a  capacităţii  şi  sporirea  transportu­                ILIE COJOCARU                                                  Foto : V. ONOM3

                      Un imperativ de acută actualitate


                       MOBIlIZARfA mm FORŢELOR IA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR!

                                                                                                                                                           Onde slut
                    Acţiunea  prioritară  pe  agenda   Meritorie  este  şi  preocuparea   şi  îngrijitoare  de  animale.  Aron   explicabil  de  ce  buruienile  au  su­
                  cooperatorilor  şi  a  mecanizatori­  unor  cooperatori  din  satul  Sîrbi   Popa,  Anişoara  Crăciun,  Anişoa-   focat   realmente   cultura.   Nici   legumicultor ii?
                  lor  continuă  să  fie  întreţinerea   care,  actionînd  în  spiritul  sarci­  ra  Farcaş,  Lucreţia  Şoancă,  Emi­  conducerea  C.A.P.  Vaidei  nu  s-a
                  culturilor,  ţinînd  seama  că,  deşi   nilor  reieşite  din  cuvîntarea  ros­  lia   Nicoară.   Cornel   şi   Emilia   preocupat  eu  suficientă  răspun­
                  timpul  este  mult  înaintat,  mai   tită   de   secretarul   general   al   Manea  —  să-i  amintim  doar  pe   dere  de  mobilizarea  cooperatori­  Ferma  de  leg  urne  a  £.A.P.  Sîn-
                  sînt  suprafeţe  însemnate  care  ne­  partidului,  t o v a r ă ş u l   Nicolae   ciţiva  —  lucrau  de  zori  la  în­  lor  la  întreţinerea  culturilor,  e-   tanrîrci  a  înregistrat  restanţe  a-
                  cesită  intervenţie  grabnică  pen­  Ceauşeseu,  la  Conferinţa  pe  ţară   cheierea   praşilei   pe  suprafeţele   xistind  lanuri  cu  porumb  unde   prceiabile  la  onorarea  graficelor
                  tru  distrugerea  buruienilor  şi  e-   a  cadrelor  de  conducere  din  a-   repartizate.  Cuvinte  de  laudă  au   plantele  abia  se  mai  disting  din   tie  livrare  a  legumelor.  Ia  plan­
                  vitarea  compromiterii  recoltei.  Un   gricultură.  au  fost  printre  primii   ţinut  să  adreseze  tovarăşii  din   buruieni.   Inginerul   şef,   Aurel   tarea  răsadului  de  varză  şi  la  în­
                  exemplu  demn  de  urmat  în  pri­  la  prăşitul  culturilor  repartizate   conducerea  C.A.P.  şi  la  adresa   Ghigu,  încerca  să  „motiveze"  a-   treţinerea   culturilor.   Caro   sînt
                  vinţa  modului  cum  trebuie  să  se   în  acord  global.  Voiea  Baba.  Eva   elevelor  Aurora  Cosma  şi  Ange­  ceastă  stare  de  lucrur'  pe  seama   cauzele ?
                  preocupe  de  soarta  recoltei  or­  Muntean.   Cutiţa   Popa,   Lenuţa   lica  I-Iăilă,  care-şi  ajută  în  per­  timpului  nefavorabil,  că  se  inten­  Pentru  a  efectua  lucrările  pe
                  ganele  comunale  de  partid  şi  de   Stănilă,   Lenuţa   Petroi   sînt   e-   manenţă   părinţii   la   executarea   ţiona  să  se  aplice  ierbicide  pe  su­  cele  90  de  hectare  afectate  gră­
                  stat  şi  conducerile  unităţilor  agri­  xemplu  de  hărnicie.  De  aseme­  lucrărilor   agricole.   Am   reţinut   prafaţa  respectivă.  Dacă  nu  s-a   dinii  de  legume,  zilnic  sînt  pre­
                  cole  este  oferit  de  comuna  Bo.şo-   nea,  am  notat  că  şi  preşedintele   însă  şi  reproşurile  aduse  meca­  putut  face  ierbicidarca,  de  ce  nu   zenţi  la  lucru  abia  30—40  de  oa­
                  rod,  unde  prăşi  tul  culturilor  s-n   C.A.P.,  Miron  Munteanu,  şi  bri­  nizatorului  Roman  Olaru,  oare  a   s-a trecut la prăşitul manual ?  meni,  ceea  ce  nu  reprezintă  nici
                  făcut  cu  maximă  răspundere,  mo-   gadierul  Andronic  Popa  au  fost   făcut  multe  greşeli  la  semănat,   Prima  unitate  din  comuna  Lă-   jumătate  din  c*  îţi  sini  necesari.
                  bilizîndu-se  toate  forţele  şi  mij­  în  fruntea  acţiunii.  Cooperatorii   existînd  rînduri  înlregi  unde  n-a   pugiu  de  Jos  care  a  terminat   Consemnăm  ca  meritorie  partici­
                  loacele   existente.   Primarul   co­  din  brigada  Valea  Lungă,  luerînd   răsărit  nici  un  fir  de  porumb,   prăşitul  porumbului  este  C.A.P.   parea  la  muncă  a  cooperatorilor
                  munei,  Ex-onini  Grecu,  si  preşe­  în  ferestrele  dintre  ploi,  au  ter­  ceea  ce  denotă  că  nu  s-a  acordat   Fintoag.  Sub  motiv  că  timpul  nu   Petru  Popa,  Andrei  Gabor,  Petru
                  dintele  C.A.P.,  Ioan  Fulea,  sînt   minat  primii  praşila  la  porumb.   grija  cuvenită  calităţii  semănatu­  a  permis,  sau  că  bălteşte  apa  pe   Stoica,  Adam  Huieţ  şi  Popa  Pi­
                  permanent  prezenţi  în  cîmp,  în   La  data  cînd  am  vizitat  coopera­  lui.  In  acelaşi  timp,  nu  se  poate   unele  terenuri,  la  celelalte  patru   randa,  precum  şi  a  elevilor  (din
                  mijlocul  oamenilor,  ceea  ce  dă   tiva.  mai  era  de  prăşit  porumbul   omite  faptul  că  unii  cooperatori,               alte  localităţi  —  n.n.)  Angel  Co-
                                                                                                                  cooperative  agricole  au  mai  ră­
                  garanţia  că  lucrările  se  execută   pe  mai  mult  de  15  hectare.  Coo­  ca  de  pildă  Carolina  Bota  şi  Le-   mas  suprafeţe  apreciabile  de  în­  dreanu,  Margareta  Eu/.as,  Nagy
                  la timp şi de calitate.         peratorii I.eliţia Popa, care este  ontina  Serghei,  ignorează  îndepli­  treţinut,  fapt  ce  obligă  consiliul   Eva,  Micloş  Ela,  Roşa  Margareta,
                                                                                  nirea  obligaţiilor  ce  le  revin.  Cu   popular  şi  conducerile  unităţilor   Ionel  Achiţei,  Mihai  Soroceanu  şi
                                                                                  toate   insistenţele   conducerii   respective  să  acţioneze  energic,   alţii  —  care  oferă  exemple  dem­
                                                                                  C.A.P..  ei  tărăgănează  executarea   să  mobilizeze  toată  suflarea  co­  ne de urmat.
                                                                                                                                                    Ce aspecte aparte reţin atenţia?
                                                      PRODUCŢIEI i                praşilelor,  astfel  fiind  posibil  ca   munei  la  finalizarea  grabnică  a   ©  în  loc  să  se  repartizeze  re­
                                                                                  recolta  să  se  compromită.  In  a-
                                                                                                                  acestor  lucrări.  Intîrzieri  nejusti­
                                                                                  semenea  cazuri,  fireşte,  se  vor   ficate  la  efectuarea  praşilelor  şi   morca  C.A.P.  pentru  transportul
                                                                                  aplica  prevederile  legii,  nimănui   la   combaterea   buruienilor   din   gunoiului  Ia  grădipă,  aceasta  se
                                                 la sectorul de întreţinere.      nefiindu-i  îngăduit  să  aducă  pa­  culturile  de  plante  prăsitoare  se   foloseşte la transport balast.
                                                  Două  zile  de  muncă  la  cea   gube  cooperativei  agricole  şi  eco­  întîlnesc,  de  asemenea,  la  C.A.P.   ©>  In  tarlaua  de  pe  care  mai
                    E.M.  Ţebea  a  fost  în  toată  a-  mai  înaltă  tensiune,  la  sfîrşitul   nomiei naţiona-le.  Băcia  (unde  este  vitregită  în­  trebuie   recoltată   ceapa,   buruie­
                    ceastă  perioadă  „văduvită"  şi  de  cărora  au  putut  raporta  recupe­  Serioase   restanţe   la   prăşitul   deosebi  cultura  porumbului),  Căs-   nile   au   ajuns   la   înălţimea   de
                                                                                                                                                   1,5—2 m (!).
                    neacoperirea  numărului  scrip­  rarea  în  întregime  a  restanţe­  porumbului   se   întîlnesc   şi   la   tău,  Rapoltu  Mare,  Sălciva,  Tîm-
                    tic  eu  peste  100  de  muncitori  lor.                      C.A.P.  Strei.  In  tarlaua  „Podeie",   pa,  Mărtineşti,  Dineu  Mic,  Sînt-   a   Cultura   de   castraveţi   este
                    productivi.                    In  dimineaţa  zilei  de  ieri,  prin   într-o  zi  excepţională  pentru  lu­  andrei,  Turdaş  —  să  ne  referim   realmente   invadată   de   buruieni,
                     In  zorii  zilei  de  21  iunie  se  telefon,  ing.  Lazăr  Pop,  directo­  cru  în  cîmp,  se  aflau  la  prăşit   doar  la  cîteva  exemple  semnifi­  incit   la   prăşit   înaintea   tracto­
                   părea  că  şanse  pentru  redresare  rul  exploatării,  transmitea  „Me­  doar  doi  cooperatori  pensionari,   cative.         rului   trebuie   să   meargă   un   om
                    nu  mai  sînt.  Dar  a  venit  vre­  tronomului"  :  „Sîntem  bucuroşi   respectiv  Şofron  şi  Tita  Ifondea.                 care să distingă rînduriliu.
                    mea  bună  şi  odată  cu  ea  acti­  de  izbîndă  şi  totodată  convinşi   Intr-o  asemenea  situaţie  este  şi  T. NICOLAE                        N. TIRCOB
                    vitatea  a  reînceput  intr-un  ritm  că  acest  extraordinar  examen
                    intens.  Zilnie,  nu  numai  con­  va  constitui  pentru  noi  toţi  pri­
                   ducerea  minei,  dar  şi  ..Metro­  lej de alte afirmări".
                                                                                                             11
                   nomul"  înregistra  cu  satisfacţie   Să  fie  în  aceste  cuvinte  numai   La „Marmura  Simeria
                   evoluţia producţiei în bine.  efectul  unei  mulţumiri  ?  încli­
                     In  24—25  ale  lunii  trecute,   năm  să  credem  mai  mult,  dar
                   minusul  coborîse  la  sub  800  to­  şi  să  facem  cîteva  constatări.
                    ne,  pentru  ca  vineri,  28  iunie,
                   acesta  să  fie  în  jur  la  700  tone.   Este  drept,  galeriile  minei  Ţe­  Calităţii produselor ~ maximă atenţie
                   La  sfîrşitul  acestei  zile  a  inter­  bea  sînt  dificile  şi  orice  întîm-
                   venit  însă  acel  element  pe  care,   plare  ca  cea  eu  ploile  din  iunie
                   nu  fără  mîndrie,  tovarăşul  II  ie   poate  coborî  producţia  mai  mult                                    nerează,  urmăreşte  înlăturarea  lor  şi  modul  in
                   Visa  —  secretarul  comitetului   decît...  vizibil.  Dar  unde  este   La  „Marmura"  Simeria  —  întreprindere  care
                   de  partid  —,  ni-1  anunţa  ca  pe   efortul  cadrelor  tehnice  de  la   exportă  anual  un  apreciabil  volum  de  produse   care  se  respectă  legea  calităţii  produselor.  Con­
                   cel  mai  semnificativ  din  ultimul   exploatare  şi  de  la  Centrala   —  ridicarea  indicilor  de  calitate  constituie  preo­  statările  sînt  prezentate  comitetului  oamenilor
                                                                                                                                  muncii,  care  stabileşte  măsurile  de  înlăturare  a
                   an  de  zile.  Minerii  s-au  pre­  cărbunelui   Petroşani,   pentru   cuparea  principală  a  întregului  colectiv  de  mun­
                   zentat  la  conducere  şi  au  cerut  „domesticirea"  adîncului  ?  Solu­  că.  Cum  se  acţionează  în  această  direcţie,  ce   neajunsurilor  semnalate.  In  urma  unui  control
                   să  lucreze  şi  sîmbătă  şi  dumi­  ţiile  date  pînă  în  prezent  pentru   preocupări prezente şi de viitor există ?  In  cariera  de  la  Ruşehiţa,  de  exemplu,  s-a  con­
                   nică  —  deşi  erau  zilele  lor  li­  alegerea  celei  mai  bune  metode   Ne  răspund  tovarăşii  Ioan  Haţegan,  director   statat  că  unele  blocuri  de  marmură  de  calitatea
                                                                                                                                  a  Il-a  erau  trecute  la  calitatea  I.  S-a  intervenit
                   bere  —  pentru  recuperarea  in   de  exploatare  ni  se  par  totuşi   adjunct,   Ianoş   Bence,   şeful  compartimentului
                   întregime a minusului.        insuficiente.                       C.T.C.,  şi  preşedintele  comisiei  de  control  a  cali­  oportun  şi  s-a  făcut  ordine.  De  asemenea,  urmă­
                     In  fierbinţeala  acestor  ultime   Este  drept,  mina  lucrează  cu   tăţii  produselor,  Adam  Todor,  secretarul  comite­  rim  recepţia  blocurilor  sosite  în  fabrică,  munca
                   zile  ale  lunii  trecute,  şeful  de  peste  100  de  mineri  sub  efectiv   tului de partid pe întreprindere.  gateriştilor,  croirea  judicioasă  a  placajului  brut,
                   echipă,   Mihai   Faur,   şefii   de  şi*  cu  toate  acestea  are  realizări   Ioan  Haţegan  :  Deşi  lucrăm  cu  un  material  uşor   activitatea  pe  întregul  flux  tehnologic.  Faptul  că
                   schimb  Constantin  Stana  şi  Şte­  din  ce  în  ce  mai  bune.  Dar  ce   casant,  iar  procesul  tehnologic  nu  permite  decît   la  gatere  calitatea  tăierii  s-a  îmbunătăţit  consi­
                   fan  Jurca,  ajutaţi  de  oameni  păzesc  cursurile  de  calificare  ?   toleranţe  minime  la  tăiere  şi  prelucrare,  activi­  derabil,  iar  productivitatea  muncii  a  crescut  de
                   vrednici,  cum  sînt  Ioan  Lazăr  Ce  fac  tovarăşii  plătiţi  pentru   tatea  noastră  nu  înregistrează  pierderi  tehnolo­  2-3  ori,  că  în  ultimul  timp  nu  am  înregistrat  re­
                   şi  Andron  Faur,  au  ridicat  pro­  recrutarea   şi   calificarea   unor   gice.  Toate  deşeurile  rezultate  în  urma  prelucră­  clamaţii  sau  refuzuri  din  partea  beneficiarilor
                   ducţia  sectorului  I  la  cote  re­  noi  muncitori  ?  Numărul  celor  ee   rii  sînt  reintroduse  în  fluxul  tehnologic,  ajung   externi  şi  interni,  din  cauza  calităţii  produselor,
                   marcabile.  Aflaţi  într-o  perma­  absolvă  în  curînd  cursul  de  mi­  din  nou  produs  finit  şi  deci  sînt  la  maximum   se  datoreşte  in  bună  măsură  activităţii  comisiei
                   nentă  rivalitate  la  titlul  de  sec­  neri  şi  ajutori  mineri  demon­  valorificate.  Se  realizează,  ca  să  zic  aşa,  un  con­  de control a calităţii produselor.
                                                                                                                                    Adam  Todor  :  Şi  nu  numai  comisia  de  control
                   tor  fruntaş,  minerii  de  la  „doi"  strează  o  insuficientă  preocupa­  tinuu  circuit  închis.  Deşeurile  de  placaj,  de  dale,   a  calităţii  produselor  trebuie  să  acţioneze  mai
                   —  şi  nu  putem  omite  aici  pe  re  pentru  atragerea  în  sînul   de  contur  poligonal  sînt  supuse  unor  noi  opera­
                   minerii  şefi  de  schimb  Ghcor-  producţiei  a  unor  noi  forţe  pro­  ţii  i  se  taie  la  alte  dimensiuni,  se  reconcasează,   energic,  mai  exigent,  mai  responsabil,  ci  întregul
                   ghe  Negriu  şi  Gheorghe  Anghe-  ductive.                       se  macină,  reintră  în  circuitul  productiv,  ajun-   colectiv  de  muncă,  fiecare  lucrător  în  parte.  Ca­
                                                                                                                                  litatea  produselor  este  condiţionată  hotărîtor  de
                   lina  —  au  răspuns  cu  aceeaşi   Considerînd  că  cele  semnala­  gînd produse utile, solicitate.           pregătirea  profesională  a  muncitorilor,  de  modul
                                                                                      Ianoş  Bence  :  Atenţia  pentru  calitatea  produ­
                   vrednicie.                    te  vor  constitui  motiv  de  reflec­  selor  noastre  nu  începe  însă  în  fabrică,  ci  în  ca­  în  care-şi  fac  datoria,  de  gradul  lor  de  conştiin­
                     Au  fost  tot  timpul  pe  fază  şi  ţie  şi  analiză,  „Metronomul"  îşi   rieră,  şi  este  prezentă  pe  parcursul  întregului   ţă.  Or,  în  aceste  direcţii  mai  avem  mult  de  lucru.
                   lăcătuşii  Ioan  Cor  a  lui  Miron,  propune  să  revină  la  Ţebea,  să   ciclu  de  producţie.  In  această  privinţă,  cei  7   Este  adevărat  că  a  crescut  calitatea  produselor
                   şi   Martin   Zenza,   electricienii  informeze  cititorii  despre  evo­  membri  ai  comisiei  noastre  de  control  a  calităţii   noastre,  dar  organizaţia  de  partid  trebuie  să  ur­
                    Ioan Stana şi Sabin Sava — de  luţia situaţiei de aici.          produselor  —  compusă  din  cei  mai  buni  munci­  mărească  mai  mult  această  problemă,  pcin_  agita­
                                                                                     tori,  maiştri,  ingineri,  oameni  cu  prestigiu  şi  au­  tori,  prin  gazeta  de  perete  şi  cea  satirică,  prin
                                                                                     toritate  profesională  —  desfăşoară  o  activitate   vitrine  ale  calităţii,  prin  alte  forme  şi  metode
                                                                                     susţinută,  exigentă,  responsabilă.  Pentru  a  nu   ale  muncii  politice  de  masă.  Vom  face  totul  ca
                                  COLEGIUL DE REDACŢIE                               dubla  şi  suprapune  controlul  tehnic  de  calitate,   pe  poarta  întreprinderii  să  nu  iasă  nici  un  pro­
                                                                                     comisia  noastră  lucrează  după  un  plan  de  mun­  dus  de  calitate  necorespunzătoare,  să  sporim
                       GHEORGHE   PAVEL   (redactor   şef),   T1BER1U   ISTRATE   (secretar   că  judicios  şi  se  preocupă  să  Identifice  In  stare   prestigiul unităţii în care lucrăm.
                   general   de   redacţie),   SABIN   CERRU.   DUMITRU   GHEONEA,   ELENA   embrionară orice deficienţe, cauzele care le ge­            DUMITRU GHEONEA
                   4JCIU, IOAN MIRZA, NICOLAE TIRCOB.
   1   2   3   4   5   6   7