Page 4 - Drumul_socialismului_1974_07
P. 4

DRUMUL SOCIALISMULUI            Nr.
        fag. 41
                                          3 mmmmKseamtaBsmar&mm 'smtmmrnm'vssimvum

                                                                                                                                                                                 m
                                                                                                              W^i
                                                                                                          ■ ■ . vv;                                                               ir
                                                                                                                                                  rm*
                                                                                                                                                    . y> •
                           Haţeg: Q aşezare străveche                                                                                                                            te
                                                                                                    \
                                                                                                    ) Audientele — tratate cu
                                     trăieşte o eră l                                               \
                                                                                                    \   competenţa şi răspundere
             (Urmore din pag. 1)       că  a  articolelor  scrise  despre   le  abatorului  din  localitate  —  în   \
                                       Haţeg ?                        S.U.A.,  Italia,  Spania,  Portuga­
         blioiecă  cu  mai  bine  de  30  000   —   Nu  m-am  gindit  la  aşa   lia  ;  articolele  cooperativei  „Ha-  \  In  fiecare  zi,  la  orele  fixate,  dului  şi  statului  pentru  continua   PROCEDEU
        volume,  cinematograf,  teatru  de   ceva.  Oricum,  numărul  lor  este   ţegana"  —  îţi  Japonia,  S.U.A.,  i  are loc   la Consiliul popular oră-  creştere a   nivelului de trai   al  La căminul
         vară,  spital  cu  205  paturi.  Şi  la   de ordinul miilor...  Franţa,  Anglia.  Cum  s-ar  putea   1  şenesc   Orăştie desfăşurarea  populaţiei.  In anul trecut   s-au  Sirbi se întîlne
         Haţeg  prinde  contur  un  Oraş   „Cronicarul  oraşului",  recunos­  scrie  despre  toate  aceste  trans­  t  programului de audienţe. Cetatea-   predat 200  de apartamente   din ) deu original în
        nou,  in  care  s-au  construit,  in   cut  şi  stimat  de  toţi,  ar  putea,   formări,  despre  Haţegul  de  azi   '  nul se   adresează organelor locale  care 100   proprietate personală,   i  larii" filmelor,
         blocuri  moderne,  aproape  600'  de   punîndu-şi  articolele  cap  la  cap,   in toată complexitatea lui ?  cu  încrederea  şi  convingerea  că  va  precum  şi  două  cămine  pentru  ne   3-1 zionării unor en
        apartamente   confortabile,   ele­  să  scoată  ,  o  monografie  de  isto­  ...Mai  poposim  cîteva  clipe  în   rezolva  problema  ce  îl  frămîntă.  familişti  cu  344  de  locuri.  In  acest  l  vizor sau a alt
                                                                                                                                             r
         gante.                        rie   contemporană,   socialistă   a   centrul  oraşului.  Admirăm  for­  —  Comitetul  executiv  al  Consi-   an  se  vor   P eda  încă  200  de  apar-  ■  culturale, se in:
                       ★               Haţegului.                     fota,  rîsul  voios,  tonic  al  tineri­  liului  popular  orăşenesc  Orăştie  tamente  din  care  100  proprietate  1 eipanţilor, contr;
          Despre  istoria  de  30  de  ani  a   —  Cum  aţi  scrie  astăzi  despre                     acordă  toată  grija  respectării  ri-  personală  şi  s-a  dat  în  folosinţă  l să ruleze vreun
         Haţegului,  despre  trecutul,  pre­  Haţeg ?                 lor,   podoabele   vitrinelor,   florile   guroase  a  programului  de  audien-  un  nou  cămin  pentru  nefamilişti  ,  cinematograf ! h
         zentul  şi  viitorul  său  am  stat  în-   —  Ar  fi  mult  mai  greu...  Din   şi  trandafirii  parcului.  Vizavi  de   ţe,  tratării  cu  multă  răspundere  cu  225  de.  locuri.  Printre  cei  care  ţ meni să ,stopeze
        delung  de  vorbă  cu  un  localnic,   1944,  oraşul  şi-a  dublat  popu­  parc,  pe  cel  mai  frumos  bloc  al   a problemelor ridicate de cetăţeni au primit apartamente se numără t  practică ?>
         cu  acel  om  atit  de  sugestiv  şi   laţia.  Pe  locul  unde  s-a  ridicat   Haţegului,  sus.  scrie,  cu  litere   — ne • spunea tovarăşul Ion Păs­  Aurelia  Ciuciu,  Constantin  Călin,  >
        complet,  denumit  „cronicarul  o-   noul  cartier  erau  bălării,  cintau   mari,  roşii  :  „Trăiască  Partidul   trăv, secretar al Comitetului oră-   Ida Căpuşan, Ioan Pătraşcu — l  LOCUINŢA •
                                                                                                                                              »
        raşului'   —  Pelrică  Fă  rea  ş  iu,  un   broaştele.  Aici,  în  centru,  unde   Comunist  Român,  în  frunte  cu   şenesc de partid, primarul oraşu-  !?  au cl e C °P    _ şj  mu ]ţi 7  blocul  F  1,  din
              1
                                                                                                                                 cal
                                                                                                                                           U
                                                                                                                                       ‘
         om  de  o  aleasă  modestie,  de  o   se  află  cochetul  parc  al  oraşului,   Comitetul  său  Central  !“.  Sint   iui Orăştie. In fiecare zi, un  *P -
                                                                                                                             a
                                                                                                                               1
                                                                                                                                                                     Mai  cu  seamă  li
        înaltă  ţinută  comunistă.  Din  1951,   era  piaţa.  Ţăranii  din  împreju­  cuvinte  ce  exprimă  vrerea  ne­  membru al comitetului executiv “  Dar  în  audienţă  merg  mulţi  oa-  .l  3  locatari  de  a;
         de  peste  23  de  ani,  dinsul  a   rimi  îşi  vindeau  puţinele  pro­  strămutată  a  haţeganilor,  ghidul   are  program  de  audienţe,  care  se  meni,  locuitori  ai  oraşului  care  1  cind  s-au  mutat
         scris  filă  cu  filă  biografia-cro-   duse,  aşezate  pe  jos.  Astăzi,  ori   lor  curat,  de  profundă  recunoş­  respectă  întocmai.  Sint  însă  şi  sint  preocupaţi  de  buna  gospodă-  )  an,  „acompaniaţi
         nică a Haţegului.             din  care  sat  vin  oameni  la  Ha­  tinţă  pentru  cel  care  a  adus   cazuri  cind  un  cetăţean  vine  la  rire  şi  înfrumuseţare  a  localită-  l
          —  Cind  aţi  scris  cel  dinţii  ar­  ţeg,  toţi  sint  bine  îmbrăcaţi,  să­               consiliu  în  afara  programului  sta-  ţii,  de  păstrarea  şi  apărarea  avu-  1  mot  asurzitor,  p
         ticol  despre  oraşul  dumneavoas­  nătoşi.  Apoi,  marca  „Fabricat  la   viaţa  cu  bucuriile  şi  împlinirile   bilit. Asta ^ nu ^înseamnă că^ el^nu miui obştesc. De multe ori eetă- ţ  agregat   frigorifi
         tră ? — l-am întrebat.        Haţeg"  este  cunoscută  acum  în   ei  şi  pe  aceste  meleaguri  de   este  primit.  Manifestăm  tot  inte                  ria  de  la  parter,
          —    In  1951.  L-am  intitulat   multe  ţări  ale  lumii.  Conservele   străveche  rezonanţă  istorică,  de   resul şi solicitudinea faţă de ori-  ţenii  au  venit  cu  propuneri  con-  1  umblă  la  condu
        „Munca îşi arată roadele".     —  în  U.R.S.S..  Brazilia,  Anglia,   adinei  prefaceri  prezente  şi  vii­                   crete de efectuare a unor lucrări 1  tivei  clin  Ilia  şi
                                                                                                                care cetăţean ce ni se adresează, edilitar-gospodăreşti prin muncă i
          — Aţi ţinut cumva o statisti­  Austria, Cehoslovacia ; produse­  toare !                      T rt tinncf om nnH zi 1 'Tfl rl n. pnf m _ «ntrîrttînn oor’ft on cnAnîf fi'iimuen- . popular,  cerînd
                                                                                                        In acest an, peste 170 de eetă
                                                                                                                                      patriotică  care  au  sporit  frumuse-  ,
                                                                                                                                                                     ameliorare  a  zgi
                                                                                                       ţeni au fost în audienţă la consi­
          Călan : Oraşul cu puls de foc™.                                                             liul popular. Ei s-au adresat pen­  ţea oraşului.             ţ  ti'  agregat  deft
                                                                                                                                       Dialogul viu, fructuos, cu eetă- l
                                                                                                                                                                     zadar».  Un  local;
                                                                                                       tru rezolvarea celor mai diferite
                                                                                                         , ,
                                                                                                                                    ,  ţenii
                                                                                                                _ .
                                                                                                                                              aflaţi la audienţe face posi- . zgomotul  la  rec
                                                                                                       probleme. Cei   mai mulţi   au for-   buă    cunoaşterea mai detaliată a \
          Din  oricare  parte  te  vei  în­  ai  transportului  in  comun.  Eu   acţiuni   sint   mereu   comuniştii,   mulat cereri   pentru repartizarea  problemelor cetăţeneşti, rezolvarea   ţ  trat  pe  bandă.  E
                                                                                                                                                                     tul  asurzitor.  Şi
        drepta  spre  Călan,  la  orizont   am  mai  prins  vremea  cină  mer­  deputaţii,  dintre  care  aş  numi  pe   de locuinţe şi   butelii  de  aragaz.,  unor   doleanţe de interes personal '  puşi să-l potolea
         apar  mai  întîi  limbile  focului  său   geam  şi  veneam  de  la  Simeria,   cei  mai  destoinici  —  arăta  loan   ţ  Multor  cetăţeni,  în  special  celor   sau   obştesc,  înfăptuirea  propune  - \
                                                                                                       cu copii mai mulţi, ii s-au apro
         nestins   şi   înălţimile   blocurilor   cite 30 kilometri zilnic, pe jos.  Bacriu,   secretarul   consiliului   1 cu copii mai mulţi, li s-au apro-  j] r venite din rindul locuitorilor  SPOHi» VI SI
                                                                                                                               r 0
        Oraşului  nou.  Intre  ele  există  o   In  perspectiva  anilor  următori,   popular  orăşenesc:  Gheorghe  An­  bat cererile pentru locuinţe sau oraşului   \
        simbioză  perfectă,  o  îngemănare   uzina  siderurgică  a  Călanului  va   drea,  Uscar  Ernest,  Ioan  Dudaş,   butelii. Rezolvarea cerinţelor a              OFSAID © Mih
        organică, firească.            lua  proporţii  noi,  impunătoare.   Gheorghe  Petricăloiu,  Maria  Tu-   \  fost posibilă datorită grijii parti-  S. CERBU   ter Turnaşi şi h
          —   Uzina  a  „făcut"  oraşul  —   In  aceeaşi  perspectivă  se  pre­  doroiu,  Maria  Cimpoeş  şi  mulţi                                                  din Ghelăr, au
                                                                                 contribuţia
                                                                                           cetăţeni­
                                                                      alţii.
                                                                            Prin
        spunea  Gheorghe  Deminescu,  vi­  vede  şi  dezvoltarea  în  continua­  lor  s-a  construit  un  frurnos  ate-                                              cu cite 300 lei
        cepreşedintele   consiliului   popu­  re  a  oraşului.  Oraşul  nou  începe   lier-şcoală,  cămine  culturale  în   r....                                    pescuit in perie
        lar  orăşenesc.  Pe  măsura  dezvol­  să  se  împartă  în  microraioane.   satele  aparţinătoare  Grid  şi  Că­                                              a Pentru ieşire
        tării  şi  modernizării  uzinei,  a   Populaţia  Călanului  va  ajunge   lanul Mic.                                                                          ren cu arma di
        sporirii  producţiei  sale,  s-a  dez­  la  19—20  000  de  locuitori,  de  la                       Simpozion „Populaţia şi                                 tentativă ă>' br
        voltat  oraşul,  viaţa  oamenilor  lui   12  000,  cit  are  astăzi.  Oraşul  va                                                                             puri, vînătoni Ş
        a  primit  noi  coordonate  de  bu­  face  parte  —  conform  schiţei  de                                                                                    N. Butnarii şi
        năstare şi prosperitate.       sistematizare  —  din  complexul   Cum  şi  Călanul  îşi  are  „croni­   mediul înconjurător"                                 Gheorghe, de la
          Intr-adevăr,  credem  că  nu  gre­  urban  Deva  —  Hunedoara  —  Si­  carul"  său,  în  persoana  lui  Iosif                                              cioara, au fost s
        şim  cind  spunem  că  Oraşul  nou   meria  —  Călan.  Dacă  în  prezent   Craşca,  azi  pensionar,  am  stat   In  ziua  de  29  iunie  a.c.  a  a-  tru  Ştiinţă  şi  Tehnologie,  Aca­  i retragere
                                                                      de  vorbă  pe  îndelete  cu  dum­
        Călan  a  fost  printre  cele  dinţii   nu  este  casă  în  care  să  nu  e-   nealui.                                                                      ’ practica  vînătour
        apărute  pe  harta  judeţului.  Un   xiste  aparat  de  radio  ori  televi­                     vut  loc  la  Deva,  simpozionul  demiei  de  Ştiinţe  Medicale,  Mi­  ţ luni.
                                                                                                                                               Educaţiei  şi
                                                                                                                                                            Invăţă-
                                                                                                                                      nisterului
        oraş  care  astăzi  numără  mai  bi­  zor,  frigider  şi  mobilă,  bunăsta­  —   Numai   la   „Scînteia"   am   «Populaţia  şi  mediul  înconjură­  mîntului,  Comitetului  pentru  pro­
                                                                                                        tor",  organizat  de  Comisia  ju­
        ne de 1 200 de apartamente, com­  rea  oamenilor  va  spori  în  con­  scris  peste  3  000  de  scrisori  de­                                             ) PARCARE SA
        plex  comercial  şi  meşteşugăresc,   tinuare,   pe   măsura   rodniciei   spre  Călan  —  ne-a  spus  dinsul.   deţeană  de  demografie,  în  cola­  blemele   consiliilor   populare,
                                                                                                                                                             R.S.R.  \  Foarte  mulţi  pos'
                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                      Comisiei
                                                                                                                                               Naţionale
                                                                                                        borare  cu  Casa  judeţeană  a  cor­
        liceu,  şcoală  profesională,  şcoală   muncii  lor  harnice,  responsabile.   Ştiu  Călanul  de-o  viaţă.  Ce-mi   pului  didactic.  Manifestarea  a  pentru   demografie,   Institutului   I  turisme  propriet;
        generală.  In  curînd,  oraşul  va   Va  cunoaşte  rezolvare  şi  proble­  văd  ochii  astăzi  nu-mi  vine  să  t I                                        1  care  locuiesc  la
        avea  o  casă  de  cultură,  o  grădi­  ma  poluării,  a  canalizării  oraşu­  cred.  Şi  cind  te  gîndeşti  că  toate   avut  loc  Sn  cadrul  Anului  mon-  de  Geriatrie,  Institutului  „Victor   1   construit   gara
        niţă  cu  240  de  locuri,  creşă  cu   lui  vechi,  modernizarea  lui  per­  realizările  s-au  înfăptuit  In  anii   ţ  dial  al  populaţiei,  care  se  săr-  Babeş",  Institutului  de  medicină   Alţii   n-au   ai
        100 de locuri.                 manentă.  Pentru  că  nici  dărui­  noştri,  că  viitorul  va  aduce  ora­  =  bătoreşte  sub  egida  O.N.U.,  pen-  din Cluj.  raje.  Unii,  din  li
                                                                                                         tru
                                                                                                              întîmpinarea
                                                                                                                          Congresului
                                                                                                      \
          —  Acum  30  de  ani  —  îşi  a-   rea  în  muncă  a  locuitorilor  săi   şului  împliniri  şi  mai  măreţe,   :  mondial  al  populaţiei,  care  îşi   In  cadrul  simpozionului  s-au   alţii  nu  vor  să-ş
        minteşte   tovarăşul   Deminescu,   nu  cunoaşte  Umile.  Numai  în  a-   gîndul  se  îndreaptă  cu  statornică   ?  va  desfăşura  lucrările  in  luna   prezentat  13  comunicări  Intre   Mai  ales  cei  din
        Călanul  nu  avea  nici  un  centi­                           dragoste  spre  acel  care  a  luat  in   : august, la Bucureşti.  care  i  „Tendinţe  actuale  şi  de   gorie  sint  foarte
        metru  pătrat  de  asfalt  sau  tro-   cest  an  pe  şantierele  înfrumuse­  mină  destinele  ţării  acum  30  de            viitor  privind  evoluţia  populaţiei   ţa.  Pe  lingă  fapt
                                       ţării  şi  bunei  gospodăriri  a  Că­
        Uiar.  Priviţi-l  acum.  Nu-i  stra­                          ani,  spre  acel  care  a  adus  pen­  Ş   La   simpozion   au   participat  judeţului  Hunedoara  ;  repartiţia   lor  este  mereu  p
        dă  fără  pomi  ţi  flori,  trandafiri   lanului,  valoarea  muncii  depuse   tru  totdeauna  dreptatea  pe  pă-   Ş  oameni  de  ştiinţă  şi  cultură,  teritorială  a  resurselor  de  mun­  uneori  pe  locuri
        şi  spaţii  verzi.  21  de  autobuze   trece de 2 000 000 lei.  mîntul  României  —  Partidul  Co­  :  cercetători  din  diferite  domenii  că  şi  pregătirea  cadrelor",  „Ur­  pentru  copii,  pe
        servesc pe cei 95 de kilometri   — In fruntea acestor lăudabile  munist Român !               ţ  de  activitate,  precum  şi  cadre  banizarea,  o  cucerire  a  timpuri­
                                                                                                      l  didactice,  medici,  biologi,  geo-  lor  moderne",  „Medicina  şi  de­  trotuare  etc.,  da
                                                                                                      :   grafi,   statisticieni,   cadre   cu  mografia",   „Factorii   calitativi   pil,  fie  şi  mai  r
                                                                                                      :  munci  de  răspundere  de  la  eon­  ai  mediului  care  au  influenţă   maşina,  fac  scam
                                                                                                      ii  siliile  populare  municipale,  oră-  asupra   morbidităţii,   mortalităţii  .  bui  să  li  se  ex|
                                                                                                      jţ  şeneşti  şi  comunale.  Au  fost,  de  şi  fecundităţii",  „Sistemul  infor­  l  ce  înseamnă  „a
                                                                                                      ;   asemenea,   prezenţi,   reprezen-  maţional  în  domeniul  probleme­  gara"?
                                                                                                      = lanţi ai Consiliului Naţional pen­  lor de demografie" şi altele.
                                                                                                                                                                      VITRINE ALE
                                                                                                                                                                    ŢEI  e  Magazinul
                                                                                                                                                                    ţia"  din  Hunedoai
                                                                                                           Nou pentru dumneavoastră                                 el  de  vitrine.  In
                                                                                                                                                                    prezentate  însă  i
                                                                                                                                                                    nat,  atrăgător  n
                                                                                                         o  Huncdorcnii  vor  avea,  nu  peste  mult  timp,  un  local  intim.   trincle  acşstui  m
                                                                                                      Acum,  se  află  in  plină  renovare  barul  „Oriental",  care  prin  îmbu­  mă  mai  mult  deze
                                                                                                      nătăţirile  ce  i  se  vor  aduce  în  arhitectura  lui  şi  mobilier,  va  fi   glijenţa.  Pe  cind
                                                                                                      intimizat.  o  In  microraionul  6  din  Hunedoara  au  fost  date  în  fo­  frumos  aranjate,
                                                                                                      losinţă  cofetăria  „Amandina"  şi  bufetul  „Păltiniş".  ©  Hunedorenii   gă  publicul  ’cump
                                                                                                      au  primit  cu  multă  satisfacţie  deschiderea  ştrandului  „Valea  sea­  cam  aşa  arată  şi
                                                                                                      că",  unde  circulă  cu  regularitate  autobuzele  I.G.C.L.  Ştrandul,  cu   tiseriei  din  centr
                                                                                                      cele  3  bazine  ale  sale  —  pentru  copii  şi  adulţi  —  are  în  incintă   dică  aici  sint  ma
                                                                                                      şi  un  bufet,  unde  se  găsesc  zilnic  preparate  la  grătar,  dulciuri  şi   Aşa  cum  de  cel
                                                                                                      răcoritoare.  ©  La  Geoagiu  s-a  predat  ieri  un  nou  pavilion  cu  108   ori  e  şi  unitatea,
                                                                                                      locuri.  Doritorii  unei  odihne  plăcute  se  pot  adresa  direct  la  admi­  reclamă,  dar  ma
                                                                                                      nistraţia  staţiunii  din  Geoagiu  sau  la  filialele  O.J.T.  din  judeţ,   cauza slabei api
                      Imagine din CâlanuJ nou, Călanul de azi.                 Foto : V. ONOÎTT       o  In  perioada  aceasta  (1—5  iulie),  O.J.T.  Deva  a  pus  în  vînzare
                                                                                                      bilete  de  odihnă  în  frumoasele  staţiuni  de  pe  litoral  —  Neptun,
                                                                                                      Jupiter şi Eforie Sud.
                 Secvenţe edilitar-gospodăreşti
          întrecerea  patriotică  pentru  gospodărirea  şi  înfrumuseţarea          I ioni aprovizionare, § servire civilizată, promptă!
       comunelor,  ce  se  desfăşoară  In  cinstea  celor  două  mari  eveni­
       mente  ale  acestui  an  i  a  30-a  aniversare  a  Eliberării  patriei  de
       sub  dominaţia  fascistă  şi  Congresul  al  Xl-lea  al  partidului,  ca-
       pata  noi  valenţe.  Cetăţenii,  dorind  ca  localitatea  lor  să  ocupe  un   (Urmare din pag. I)  turile  alcoolice.  In  unităţile  de  preparate   proprii,   ele   reprezen-   viţi  calde,  iar  glie;
         c
             e
        .  _  “   frunte  în  această  întrecere,  obţin  noi  si  importante  rea­                alimentaţie  publică  din  oraş  şi  tînd  peste  35  la  sută  din  planul
       lizări In muncă.                                              In   ce   priveşte   aprovizionarea  cele  de  pe  traseele  turistice  se  o-   pe  semestrul  I,  organizaţia  co­  se  topească  afară
          ŞOIMUŞ.  Cetăţenii  comunei  noastre  —  spunea  tovarăşul  Ion   unităţilor  s-au  făcut,  de  aseme­  feră  o  gamă  largă  de  preparate   mercială  de  stat  din  Brad  situ-   —  N-am  în  ce  s
       Mandula,  secretarul  consiliului  popular  —  s-au  angajat  să  reali­  nea,  progrese  vizibile.  Sint  totuşi,   şi   produse   proprii,   specialităţi   îndu-se  pe  primul  loc  din  acest   Deci  nu  ekistă  u
       zeze  în  acest  an  jubiliar  lucrări  cu  caracter  edilitai'-gospodăresc   unele  neajunsuri  în  ajungerea  u-         punct  de  vedere  pe  judeţ.  Totuşi   să  se  pună  gheaţa
       în  valoare  de  peste  1  200  000  lei.  Hărnicia  de  care  au  dat  şi  dau             ale  casei,  iar  servirea  se  face  în   în  ce  priveşte  alimentaţia  publi­  sucuri.  Dar  în  fiec;
       dovada  s-a  concretizat  in  realizarea  pînă  acum  a  unor  lucrări   nor  mărfuri  şi  produse  în  reţeaua   condiţii  tot  mai  bune.  La  toate   că  există  încă  unele  neajunsuri.   aici  cite  4  blocuri
       de  larg  interes  obştesc  în  valoare  de  1  172  600  lei,  astfel  că  pînă   de  desfacere.  Este  vorba  de  pro­  magazinele  alimentare  cu  autoser­  Intre  ofertă  şi  cerinţe  mai  sint   re  se  topeşte  la  că!
        a  23  August  angajamentul  anual  va  fi  depăşit  în  mod  substan­  dusele  de  cofetărie  şi  carmange­  vire,  venindu-se  în  întîmpinarea   discordanţe.   La   restaurantul   ţei.  Factorii  respoi
       ţial.  Intre  cele  mai  importante  realizări  se  numără  i  executa­  rie,  de  răcoritoare  care  se  produc   cerinţelor   cumpărătorilor,   s-au     mas  în  acest  caz  a
       rea  de  lucrări  de  reparaţii  şi  întreţinere  pe  45  km  de  drumuri,   fie  In  unităţi  proprii,  fie  în  uni­  organizat  raioane  „Gospodina",  ca­  „Perla  crişului"  din  Brad  se  ser­  bufetul  şi  grădina
       amenajarea  şi  Îngrijirea  a  6,5  ha  parcuri  şi  zone  verzi,  plantarea   tăţi  ale  industriei  locale.  Deci,  se   re  oferă  preparate  şi  semiprepa-   vesc  zilnic  aceleaşi  ciorbe  dar  cu   Gurabarza  trebuie
       a  4  000  pomi  şi  300  ml  de  gard  viu,  construcţia  a  14  podeţe,  exe­  impune  o  mai  bună  organizare  a  rate proprii.  alte  denumiri,  la  felul  doi  nu­  cineva  pe  mătură  :
       cutarea  de  lucrări  de  îmbunătăţiri  funciare  în  valoare  de  700  000   transportului,  o  respectare  strictă   In   domeniul   aprovizionării   şi   mai  fripturi  şi  şniţele.  Se  pre­  răţenie şi ordine.
        1
                 ' t   cetăţenilor  la  construcţia  căminului  cultural  din
       î?   ’  '?. nt;ri 3U ia                                     a  graficelor  pentru  ca  aprovizio­                          gătesc  numai  cite  10-15  porţii,   Am  făcut  un  poj
            c
       I'ornădie,  a  anexelor  gospodăreşti  de  la  căminul  cultural  din  Bă-                  servirii  populaţiei  s-au  făcut  mari   Iar  celor  care  solicită  mîncare  li   taurantul  „Zai'ănd"
       lata şi altele.                                             narea  să  se  facă  în  afara  orelor   progrese  şl  în  oraşul  Brad.  Şl  se  spune  i  A  fost  dar  s-a  termi­  In  local  există  un
                                                                   de  program,  evitîndu-se  golurile
          CRIŞCIOR.  Aici,  In  cadrul  întrecerii  patriotice,  s-au  obţinut                     aici  s-a  dezvoltat,  modernizat  şl   nat.  Ca  salate  ţi  se  oferă  şi  a-   scrie  :  „Restaurantu
       importante  succese  care  contribuie  la  ridicarea  gradului  edilitar-   care  duc  la  aglomeraţii  şi  nemul­  diversificat  reţeaua  de  desfacere,   cum...  gogoşari  în  oţet.  La  bufe­  consumatorilor  exc<
       gospodaresc  al  comunei,  între  care  i  construcţia  a  1  347  mp  străzi   ţumiri  în  rindul  cumpărătorilor.   au  fost  reamplasate  şi  reprofila­  tul  de  la  autoservice  (gestionar   parate   ale   bucăt
       şi  1  384  mp  trotuare,  reparaţii  şt  întreţineri  pe  35  700  mp  străzi,   Consiliul  popular  şl  conducerea   te  unele  ^  unităţi.  O  caracteristică  Maria  Alic)  am  asistat  la  urmă­
       trotuare  şi  40  km  de  dt-umuri,  plantarea  a  4  400  pomi,  construcţia   cooperativei  se  îngrijesc  şi  urmă­  dominantă  este  şi  aici  grija  pen­  ciorbe,  tocăniţe,  m
       a  12  podeţe,  amenajarea  a  2  baze  sportive  simple  şi  altele.  Din   resc  ca  toate  mărfurile  care  sint        torul dialog i                  ciori,   virşli,   grătai
       angajamentul  anual  de  1  965  600  lei,  s-au  realizat  pînă  acum  lu­  în  depozite  să  se  găsească  şi  în  tru   îmbunătăţirea   aprovizionării   —  Virşli aveţi ?  să  gustăm  şi  noi  d
       crări în valoare de 1 290 762 lei.                          reţea.  Membrii  comitetului  exe­  şi  satisfacerea  într-o  măsură  tot   —  Nu.             le   preparate"i   dos
          ClRJIŢl,  Locuitorii  comunei  fac  prin  munca  si  activitatea  lor   cutiv  al  consiliului  popular  au  mai  mare  a  cerinţelor  populaţiei.
       ca  satele  să  prospere  continuu.  In  cadrul  întrecerii  patriotice  —   intensificat  controlul  în  piaţă  şi  S-a  înfiinţat  o  unitate  „Femina",   —  Dar grătare ?  să  mîncăm  o  pere
      sublinia  tovarăşul  Ion  Podaru,  secretarul  consiliului  popular  —   în   unităţile   comerciale.   Acest   un   magazin   specializat   pentru   —  S-au terminat.  Dar  a  trebuit  să  n
           executat  lucrări  gospodăreşti  în  valoare  de  peste  400  000   control  se  face  zilnic  pe  bază  de   instrumente  muzicale,  discuri  şi   —  Răcoritoarele de ce le ser­  ta în cui. Lipseau.
       lei,  faţa  de  453  000  lei  cit  prevede  angajamentul  pentru  anul  1974.   grafic.   La   toate   unităţile   din   articole  fotografice,  s-au  deschis
      .Ş-au  construit  1,5  km  de  drumuri  şi  3  podeţe,  s-au  făcut  lucrări   preajma  întreprinderilor  s-a  lăr­  două  noi  unităţi  alimentare  la   Atît la Orăştie cit şi la Brad sint necesare în co
      de  reparaţii  şi  întreţineri  pe  16  km  de  drumuri  şi  altele.  Cetă­  git  gama  produselor  alimentare  şi             turi pentru îmbunătăţirea activităţii comerciale pe t(
      ţenii  au  contribuit  cu  muncă  patriotică  la  construcţia  magazi-   a  preparatelor  proprii,  s-au  pus   Gurabarza  şi  Gura  Ruzii,  două   Stă în putinţa consiliilor populare şi organizaţiilor
      nului  sătesc  care  a  fost  dat  în  folosinţă  la  începutul  lunii  iunie   în   vînzare   răcoritoare   şi,   chioşcuri  şi  altele.  A  crescut  vo­  asigure o tot mai bună aprovizionare si o continuă î
      si la alte obiective social-culturale.                       fapt pozitiv, s-au scos băii-.  lumul desfacerilor de nrndnce <sl
   1   2   3   4   5   6   7   8   9