Page 4 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Ni
Pînă. la cel de-al Xl-lea Fo ve. Vom folosi şi alte forme pen
rum al Partidului Comunist -a-- 5"~ *1 tru a face ca toţi minerii noştri
Român ne mai desparte___________- o P.C.R să cunoască, să înţeleagă progra
•erioadă scurtă. Potrivit practicii mul partidului de dezvoltare a
le ani şi ani, statornicită în ac- României, care este programul
'ivitatea partidului, programul de nostru, al fiecăruia.
icţiune pentru dezvoltarea viitoa
arătat
Interlocutorii
noştri
au
re a ţării a fost elaborat, supus MD» POHTICt Dl IMITA R cîteva dintre mijloacele pe care M.
dezbaterii, partidul a pus în fa
ţa noastră, a tuturor, jaloanele, le folosesc pentru a populariza şi 9.00
face cunoscute prevederile proiec
liniile directoare ale înaintării telor Programului şi al di tea în
României pe drumul edificării so DIFIRTITIATt. Dl IA ce ; IC
cietăţii socialiste multilateral dez 7 rectivelor Congresului al Xl-lea cumen
voltate, spre comunism. > al partidului. Trebuie subliniat, Combi
se
tot
că
însă,
peste
nu
Avem un program clar, limpede, ne revine în a populariza şi face de propagandă şi agitaţie, care din fabrica noastră şi-au adus din acţionează corespunzător pe aceas nedoar
documentat ştiinţific, un pro cunoscute documentele celui de-al îşi dovedesc eficacitatea. plin contribuţia la acest frumos tă linie. In unele locuri agitaţia cîntcci
— Pentru a face cunoscute do
Xl-lea Congres al partidului. De
succes. In această perioadă pre
gram care ne priveşte pe fie aceea, orientăm activitatea noastră cumentele celui de-al Xl-lea Con mergătoare celui de-al Xl-lea vizuală nu ţine pasul cu noul, cu Gheori
care în parte şi pe toţi politică, de propagandă, în toate gres al partidului folosim o gamă Congres al partidului, munca po ceea ce a apărut. Lipsesc panou artistă
laolaltă, pentru că este pro formele sale, spre a arăta şi ex rile, graficele, articolele de la u- produc
gramul nostru. Noi l-am elaborat, plica tuturor oamenilor sensurile variată de forme şi mijloace — litică cunoaşte la noi o desfăşu nele gazete de perete sînt scrise 12,05 F
rare tot mai intensă. Vrem ca
tovarăşul
arăta
Nicolae
Hanciu,
noi trebuie să-l înfăptuim. De majore ale ideilor, Programului membru în biroul Comitetului de la modul general. Nici agitatorii nical (
modul în care îl cunoaştem, de şi directivelor. Am declanşat, partid de la întreprinderea chi fiecare membru al colectivului nu sînt folosiţi cu destulă chib vacanţ
nostru să fie în cunoştinţă de
modul în care acţionăm pentru în în acest sens, şi o acţiune : la mică Orăştie. In primul rînd ne-am cauză, să înţeleagă sensul real al zuinţă, iar organizarea de dezba de pe
făptuirea lui, indiferent unde întreprinderea „Victoria" am mo axat pe contribuţia agitatorilor. Ei politicii partidului de dezvoltare teri, discuţii pe grupuri şi indi Telex !
muncim, depinde transpunerea lui bilizat toate cadrele cu studii su pot purta discuţii de la om la om, a ţării, politică sintetizată clar viduale, este in unele locuri ti 18,20 :
n fapt, a liniei politice a parti midă. 18.30 l
perioare — ingineri, economişti, la fiecare loc de muncă. Dar mai în proiectele Programului şi al tre ! ;
dului, viitorul patriei. jurişti etc. — timp de cîteva zi intîi trebuie să fie ei bine pre directivelor. In acest sens folosim Există, fără îndoială, o sume lucrate
Comuniştii, întregul popor_ este le, la studierea aprofundată a do gătiţi, înarmaţi cu solide cunoş gazetele de perete, panourile, agi denie de forme şi mijloace prin 19,25 1
hemat în aceste zile de înaltă cumentelor Congresului al Xl-lea. tinţe. De aceea, ne ocupăm în tatorii, organizăm expuneri şi care cuvîntul partidului poate şi 19.30 3
fervescenţă politică şi în muncă Apoi am făcut o dezbatere amplă, permanenţă de pregătirea lor cît dezbateri, discuţii în grupuri şi trebuie să ajungă la oameni, pe cconon
,ă dezbată proiectele Programu- la obiect, dezbatere la care a luat mai temeinică. De un real folos ne de la om la om şi, bineînţeles, a- înţelesul lor, al fiecăruia. Timpul te ; 20
ui partidului şi al directivelor cuvîntul fiecare cel puţin o dată. sînt şi gazetele de perete, agita "dunările generale ce urmează să scurt care a mai rămas pînă Ta ciul „I
elui de-al Xl-lea Congres. D_ez- După aceasta i-am repartizat pe ţia vizuală, în general. Desigur, aibă loc, - invăţămîntul de partid. Congresul partidului se cere fo tre" , ,
âtînd, învăţăm şi ne angajăm, organizaţii de partid, pe schim în perioada imediat următoare — După apariţia în presă a losit cu maximă eficacitate în 21,55 I
e mobilizăm activ la îndeplini- buri, secţii, brigăzi şi echipe, vom intensifica întreaga activitate proiectului de directive, — decla munca propagandistică, de expli că uşo
■a sarcinilor puse de partid în pentru a explica tuturor salariaţi de popularizare şi dezbatere’ pen care, cunoaştere şi înţelegere a
aţa noastră Organelor şi organi- lor proiectul dc Directive ale tru ca toţi comuniştii, toţi anga ra tovarăşul Ioan Gal, secretarul politicii partidului nostru. Iar ÎÎMKR
comitetului de partid de la E.M.
tţiilor de partid le revine în a- Congresului al Xl-lea, a face cu jaţii noştri să cunoască şi să a- dezbaterile documentelor Congre
eastă perioadă o înaltă respon- ei dezbateri sub forma întrebări- plice programul partidului nostru. Deva, am organizat studierea lui sului al Xl-lea trebuie să însem 9.00
pe capitole, în colectiv. Am con
ibilitate. întreaga muncă politică — Faptul că fabrica noastră a în ne pentru fiecare comunist, pen rii; 9,i
i-ebuie să se desfăşoare la o co- răspunsuri, a clarifica orice pro fecţionat panouri ilustrative ale tru toţi oamenii muncii, o mobi se lite
i ridicată de înţelegere şi cu- blemă. Iniţiativa a dat roade. .Cred deplinit planul cincinal la data de creşterilor din toate domeniile de lizare totală la îndeplinirea e-
rindere, să fie străbătută de un că la adunările generale, comu 22 iulie a.c. este şi rodul mun activitate, cu accent pe ramura xemplară a sarcinilor de produc »Cu rai
minieră, specifică activităţii noas
cii politice desfăşurate — subli
■uflu nou. niştii se vor prezenta bine puşi la nia tovarăşul Alexandru Muntea- tre. De asemenea, toţi agitatorii ţie, indiferent în ce ramură şi — legi
— Am înţeles întru totul — punct şi dezbaterile vor avea o la ce loc de muncă sîntem. teca p
ounea tovarăşul Ionel Hodorog, înaltă ţinută teoretică şi practi nu, locţiitorul secretarului Comi noştri au fost instruiţi pentru a Sabia ;
ecretarul Comitetului orăşenesc că. Bineînţeles, folosim în acest tetului de partid de la F.I.L. O- fi în măsură să explice oamenilor GH. I. NEGREA vacanţi
ie partid Călan — răspunderea ce sens şi alte mijloace ale muncii răştie. Cei peste 550 de comunişti prevederile proiectului de directi copii: .
Jurnal
Emisiu
cală ; :
serial
nul De
RECOLTATUL CARTOFILOR ŞI SFECLEI DE ZAHAR în vederea completării deficitului gerca
r
STRINGEREA ŞI DEPOZITAREA FURAJELOR de nutreţuri suculente. buna .
Eforturi deosebite sînt nece rării ]
Inlrc acţiunile de sezon care
umărătoarea inversă a început! polarizează întreaga atenţie a lu lizate şi alte forţe, astfel îneît sare la lucrările de strîngere şi social
lucrarea să poată ii încheiată in
crătorilor ogoarelor la loc de decada a treia a lunii septem depozitare a furajelor. Cu toate seri. 1\
că nu le prisosesc nutreţurile, la
frunte se situează recoltarea car brie. Sarcini deosebite stau Ţn cooperativele agricole din Homos, nai ; 2
Există posibilităţi Ga obiectivul tofilor şi sfeclei de zahăr. In- faţa conducerilor cooperativelor Băcia, Cîmpuri-Surduc, Gurasa- tor. Ir
blice, :
agricole din Toteşti, Sîntămăria-
magazinarea fără pierderi a în
tregii producţii de cartofi de pe Orlea, Ostrov, Sarmizegetusa, da, Batiz şi altele, importante Congrt
cantităţi de fînuri şi ierburi se
cele peste 1 600 hectare ocupate Unirea, Sînpetru şi altele, care depreciază în cîmp (nerecoltale P.C.R.
să intre în funcţiune la termen ? cu această cultură în C.A.P. şi au suprafeţe de cîte 35—100 hec sau în căpiţe) sub privirile bine Ciclul
I.A.S. impune ca în fiecare uni
tare ocupate cu cartofi. Datoria
tate munca să fie organizată ire lor de căpetenie este să asigure voitoare ale preşedinţilor, şi in „Mărtu
Complexul de depozitare şi transport al minereului Bălţa (Peşliş) proşabil, astfel incit acţiunea o mobilizare masivă a cooperato ginerilor şefi. Să nu mai amintim poliţie
— una dintre marile lucrări de investiţii ale judeţului. Beneficiari respectivă să se realizeze cu ma rilor la recoltat, organizînd ne- că acţiunea de însilozare se gă publici
C.S. Hunedoara. Constructor i I.C.S. Hunedoara. Termenul de pune ximă operativitate. O asemenea intîrziat activitatea la strjngerea seşte doar în faza de... intenţii, (Mihai
re în funcţiune : 30 septembrie a.c. necesitate este impusă cu acui resturilor vegetale de pe eulluri numai astfel pulîndu-se explica Consta
★ tate de faptul că pe majoritatea şi valorificarea acestora prin în- de ce pînă acum nu s-a realizat eseu, 1
...La începutul săptămînii trecute, cînd „Metronomul producţiei* suprafeţelor ce se eliberează de silozare, cît şi eliberarea în în nici 15 la sută din cantitatea de d.Tn şi
siloz planificată.
s-a prezentat pe marele şantier, stadiul lucrărilor de atunci nu lăsa cartofi urmează să se însămîn- tregime a terenurilor, pe tarlale, 24 de
să se întrevadă mulţimea evenimentelor care urmau să aibă loc. ţeze cereale păioase de toamnă. pentru a permite executarea o- Stadiul întirziat al lucrărilor la
De ce ? Pentru că la multe părţi din obiectiv — chiar dacă pe an Deşi s-a indicat ca lucrarea să perativă a arăturilor. Fireşte, care ne-am referit creează seri
samblu se stătea „binişor" — se înregistrau substanţiale rămîneri in fie declanşată cu toate forţele în succesul deplin este condiţionat oase motive de reflecţii pentru
urmă i la staţiile intermediare ale benzii transportoare, lungă de decada a treia a lunii august de desfăşurarea ireproşabilă a organele comunale de partid şi
peste 6 km şr la obiectivele din cadrul complexului propriu-zis. a.c., recoltatul s-a început doar transportului recoltei din cîmp şi de stat, pentru conducerile uni
tăţilor agricole şi consiliile in-
Cauzele ? 31ai multe ! Dar principalul a fost, şi, încă pe alo sporadic în cîteva unităţi. La de depozitarea producţiei potrivit tercooperatiste, care au datoria
curi rămîne, nelivrarea la termen a unor utilaje, care condiţio fermele din Orăştie şi Aurel destinaţiei stabilite. de mare răspundere să asigure
Vlaicu, ale I.A.S. Simeria, sînt
nează vital punerea in funcţiune a obiectivului. Apoi ritmul destul In această, săptămînă, potrivit stringerea la timp şi fără pier
de lent în care s-a lucrat chiar şi în prima parte a lunilor iulie şi prezenţi zilnic cîte 60 de oameni graficelor încheiate, maximă gri deri a întregii recolte de car
august. Dar ce s-a întâmplat mai apoi ? şi două maşini care asigură strîn- jă se cere acordată recoltării
gerea recoltei de pe cele 94 de sfeclei <)e zahăr, livrării produc tofi, sfeclă şi furaje şi îndeplini
luni, 26 august a.c. „Operativa" mulţumeşte constructorilor care hectare. In această săptămînă se ţiei şi însilozării coletelor în a- rea exemplară a indicatorilor 8,30
în zilele de 23 şi 24 August au muncit fără întrerupere, reuşind să preconizează ca aici să fie mobi mestec cu alte resurse furajere economici. Iui.
recupereze o bună parte din rămînerile în urmă. Se stabilesc şi 8,40 C
probleme curente. Azi trebuie finalizate neapărat fundaţiile ben serial
zii D2-5. S-a lucrat cîteva ore peste program, dar sarcina a fost 10,00
îndeplinită. ştim :
Cum pregătiţi însămînţările de toamnă?
Morţi, 27 august. Paralel cu celelalte lucrări, intr-un termen 11,45
record se termină cofrarea buncărelor de la staţia de concasare şi Măsurile care se întreprind în nităţi din cadrul consiliului inter fil Nicula şi Francisc Goro lu capodt
patriei
staţia nr. 7. Se rezolvă astfel frontul de lucru pe care il reclamau această perioadă în cooperativele cooperatist". crează cu conştiinciozitate pentru cal ;
celelalte meserii. agricole şi fermele de stat sînt de Ing. Dumitru Ilariga, directorul a_ pregăti temeinic declanşarea în-
o importanţă decisivă pentru soar I.A.S. Simeria : sămînţărilor. In continuare, avem 16,25 i
Miercuri, 27 august. Au început să „uruie" rolele de pe banda ta viitoarei recolte de cereale pă — „In ultimul an al cincinalu în atenţie eliberarea cu prioritate artiştii
transportoare. Emoţie, satisfacţie. Formaţiile maiştrilor Alexandru ioase. Cum se acţionează în sco lui actual sîntem confruntaţi cu a culturilor de pe suprafeţele des bhcila
Cîmpeanu, Petru Morar, Gheorghe Sgondca, Lucian Chelemen, pul valorificării depline a rezer sarcini sporite, trebuind să reali tinate însămînţărilor de toamnă". lor st
Gheorghe Marcu, Marian Munteanu — şi ale celorlalţi maiştri — velor de creştere a producţiei la zăm peste 3 000 kg grîu şi aproa Aurel Ncgescu, preşedintele tic Mi
revin la optimismul lor robust: Se concentrează noi forţe la staţia hectar ? Iată opiniile cîlorva fac pe '3 000 kg orz la hectar de pe C.A.P. Ruşi, şi Corneliu Niţu, şe <* I 1'
de descărcare — pentru definitivarea accesului vagoanelor — la tori de răspundere. cele 800 hectare destinate cultu ful secţiei de mecanizare i pămîn
staţia nr. ,7 şi la turnul de alimentare de la staţia de concasare, Ing. Ioan Mcdrea, directorul rilor respective. Rezultatele din — „In toamnă cultivăm grîu I; Vlm i
unde se înregistrează cele mai mari rămîneri în urmă. 1974 nu ne satisfac nici pe de
S.M.A. şi preşedintele consiliuluui şl orz pe 200 hectare. Cele 85 hec
intercooperatist Haţeg : parte. De aceea sîntem preocu tare unde păioasele urmează tot
Joi, 28 august. „Operativa" stabileşte că s-a muncit deosebit de paţi să pregătim temeinic recolta după păioase au fost arate şi fer
bine în zilele anterioare şi, dacă „se forţează" planul pe luna au — „In această toamnă avem de viitoare. Sămînţa de grîu este a- tilizate aproape în întregime. Trac
gust, „va Ieşi". Se montează construcţia metalică pentru staţia de ' însămînţat cu grîu şi’ orz peste sigurată din producţie proprie pen toriştii Ion Mureşan, Gheorghe
concasare şi vreo 3,5 km de pînză de cauciuc la banda transpor 2 500 hectare. Tractoarele şi ce tru toate fermele, iar pe cea de Oaidă, Traian Barbu, Constantin
toare. lelalte utilaje sînt în perfectă sta orz va trebui s-o’ schimbăm cu -Dobriţoiu şi Ionel Ban lucrează
re de funcţionare. Amplasarea cul un soi mai productiv. Avem crea
Vineri, 29 august. Se anunţă că mîine va veni comisia de re turilor s-a făcut în toate unită te condiţii să fertilizăm întreaga ziua şi noaptea pentru finaliza
DEV
cepţie pentru tot tronsonul dintre staţiile 2-7. Se reglează role, se ţile, rezultînd că pe aproape 25 suprafaţă cu cîte 150 kg substan rea grabnică a arăturilor. Mai 3-4 A
şi
trebuie
condiţionată
sămînţa
f
fac probe... La un alt punct de lucru, dulgherul Daniel Telman, cu la sută din suprafaţă avem ca ţă activă la hectar. Pînă acum, în schimbate 3 tone la baza de recep extrenr
oamenii lui îşi strîng sculele. Directorul I.C.S. Hunedoara le spu plante premergătoare păioasele, pe cîmp s-au transportat peste 1 200 ţie. Stă in posibilitatea noastră ca, le pop
sese să termine lucrările de la staţia de expediţie pînă în 5 sep 35 la sută porumbul, iar pe restul tone gunoi de grajd la fermele din prin înlăturarea neajunsurilor ma 3-4 „S(
tembrie. Ei le terminaseră azi 1 terenului trifoliene, cartofi şi al- Bîrcea. Nu sîntem încă mulţumiţi nifestate în privinţa respectării corpul
te_ culturi. In ceea ce priveşte să- de stadiul arăturilor, care este,
Sîmbătu, 30 august. La recepţia benzii — mici discuţii, dar to mînţa, toate unităţile şi-au asi frînat din cauza lipsei preselor tehnologiilor înaintate, în anul vii „Căluţi
tor să obţinem recolte superioare
şu“ ;
iul este In regulă. La staţia nr. 7 şi turnul de alimentare de la gurat cantităţile necesare din cîte pentru eliberarea terenului de pa prevederilor planului". rurgist
staţia de concasare restanţa fizică a coborit numai la 6 zile. Ingi 2-3 soiuri. Ca acţiuni care trebuie ie. Pentru impulsionarea arături Evident, se constată unele în- 5- 8 „T
impulsionate aş aminti schimbul
nerul Tiberiu Conţ, adjunctul şefului şantierului nr. 2 construcţii- de seminţe cu bazele de recepţie lor am organizat executarea aces tîrzicri inadmisibile în privinţa seriile
montaj, spune că „pînă aici a fost greu". De acum obiectivul va tora şi pe timpul nopţii". pregătirii însămînţărilor — la a- Iubire"
şi condiţionatul acestora. O altă
intra eu siguranţă în grafic, iar la 20 septembrie la staţia de des latură a pregătirilor vizează fer Alcxe Mariş, vicepreşedintele rături, fertilizări şl condiţionatul sudulu
cărcare va f\ deschis accesul pentru primele vagoane cu minereu tilizarea terenurilor. La C.A.P. Bă- Consiliului popular comunal Ilia i seminţelor. Este imperios necesar ca „Consti
destinat furnalelor. răşti, Haţeg, Sînpetru, Unirea şi — „Cooperativele agricole din factorii de răspundere din fiecare cartuş*
Silvaş s-a administrat superfosfat comuna noastră trebuie să însă- unitate agricolă să acţioneze e- 6- 8 „C
Duminică, 31 august. Da ! S-a lucrat şi astăzi, cu aproape În pe suprafeţe însemnate. Insistăm mînţeze în toamnă peste 600 hec nergic pentru a înlătura grabnic combal
tregul efectiv. La ora 12 facem bilanţul săptămînii i S-a montat ca fertilizarea să fie declanşată în tare, din care pe aproape 300 s-au restanţele şi a asigura condiţii ca apărar
semănatul griului şi orzului să fie
utilajul la staţia de desprăfuire, s-a pregătit o suprafaţă de peste toate unităţile, inclusiv cu îngră efectuat arături, iar pe mai mult realizat pe toate suprafeţele la vers Tr
1 000 mp pentru depozitarea minereului, s-au executat peste 150 m şăminte organice, deoarece, pînă de 100 s-au aplicat îngrăşămin timpul optim şi la un nivel agro mestru
de cale ferată spre staţia de descărcare etc. In această săptămînă acum nu s-a aplicat nici o tonă te. Seminţele le asigurăm pe plan tehnic corespunzător cerinţelor. rioasă"
de gunoi de grajd pentru însă local. Tractoriştii Ion Nelega, Vi- le I-II
: valoarea lucrărilor executate a fost mai mare cu 25 000 lei decît mînţările de toamnă. Rămîneri în salon Popovici, Roman Olaru, Teo- N. TIRCOB oaia n
I media săptămînilor de vîrf înregistrate pînă acum.
urmă avem şi la eliberarea tere Poseidi
Şefii de echipe Aurel Neac.şu (fierar), Ioan Boia (linior), Ioan nurilor şi la executarea arăturilor „Mistei
Răuţ (lăcătuş), Ioan Sas (instalator) şi alţii au de ce să fie mândri după păioase, unde realizările nu 8-9 „/
şi nu se sfiesc să ne-o spună. __ depăşesc 75 la sută din prevede PETRC
rile planului. Experienţa acestui, 3-4 „Fi
...Au fost — izolate — şi două cazuri de indisciplină. S-a dis | Lumină electrică la 1800 m altitudine |
cutat de la om la om. S-au auzit promisiuni ferme. an ne-a demonstrat că prin apli „Conte
carea corectă a tehnologiilor sta Carolir
Recuperarea aproape în întregime a restanţelor doar într-o bilite pentru cultura griului se La iniţiativa Bazei de cercetări a Academici Timişoara, inginerul ■ „Aurul
| săptăr.iînă înseamnă mult pentru şantierul nr. 2 al I.C.S. Hunedoa pot obţine producţii sporite. Spre : Emillan Suciu, (Institutul politehnic Timişoara, pădurarul Iosif Bugău. E 5-8 „I
: electricianul Mircea Stroia, lăcătuşul Gheorghe Cozma, Împreună cu £
ra. Aceasta este, de fapt, garanţia că la 30 septembrie complexul exemplu, la C.A.P. Haţeg s-a în ; cercetători ştiinţifici, tehnicieni, studenţi, ajutaţi de I.I.L. Haţeg, au 6 „Semu:
va intra in funcţiune, aşa după cum este şi angajamentul pe care registrat o producţie medie la ■ construit, în Retezat, o microhidro centrală. In dimineaţa zilei de 28 § LUPEI
eons .ructorii şi l-au asumat în cinstea Congresului al Xl-lea al hectar mai mare cu peste 200 kg • august, datorită muncii inimosului colectiv, s-a aprins lumina electrică ■ „Bani
partidului. faţă de plan. Stă In atenţia noas : In Retezat, la o altitudine de 1 800 m. (RADU ANTON ROMAN, co- E E nă vo:
: respondent).
ILIE COJOCARII tră ca asemenea rezultate să ob 8 „Orr
ţină In anul viitor fii rol el ni te u- L___ ___________ ’ • 1--------- ----------- - -------1 ... ?
