Page 6 - Drumul_socialismului_1974_09
P. 6

Pag. $                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6024 • MARŢI 3 SEPTEMBRIE 1974


     Manifestările culturale trebuie să se afirme
       ca forme vii, eficiente, ale muncii politice


       In  cadrul  amplei  analize  între­  mentare,  concursuri  gen  „Cine  ştie,   Desfăşurîndu-şi  de  multă  vreme
     prinse,  de  Plenara  C.C.  al  P.C.R.   cîştigă" ş.a.           activitatea  în  cadrul  întreprinderi­
     d!j»  3-5  noiembrie  1971,  consacra­  Pentru  perioada  următoare,  pla-   lor  şi  instituţiilor  oraşului,  prezenţa
     tă  activităţii  ideologice,  de  ridica­  rtul  cuprinde,  de  asemenea,  un   aşezămîntului  cultural  a  devenit  de
     re  a  nivelului  general  al  cunoaşte­  mare  număr  de  manifestări,  varia­  notorietate  publică.  „Pentru  a  ajun­
     rii  şi  de  educaţie  socialistă  a  ma­  te  în  formă  şi  bogate  în  conţinut,   ge  la  rezultatele  dorite  —  ne  de­
     selor,  au  fost  subliniate  contribu­  cele  mai  multe  vizînd  întîmpinarea   clară  Petru  Pavel,  directorul  casei
    ţia  de  seamă  pe  care  o  pot  adu­  Congresului  al  Xl-lea  al  partidului.   de  cultură  —  am  deplasat  din  sola
     ce  aşezămintele  culturale  la  reali­  Am  ;ă  citez  cîteva  dintre  acestea  :   casei  de  cultură  la  locul  de  muncă
     zarea  acestor  obiective,  rolul  şi  sar­  un  larg  simpozion  cu  tema  „Per­  diferite  manifestări,  cum  au  fost,
     cinile ce le revin.             spectivele   dezvoltării   siderurgiei   de  pildă,  dezbaterile  din  luna  au­
                                     hunedorene  în  lumina  proiectului   gust,  dedicate  aniversării  Eliberă­
       Ne  propu,em,  în  rîndurile  de
     faţă,  să  urmărim  felul  cum  aceste   Programului partidului şi proiectului   rii  patriei  noastre  de  sub  domina­
     orienta:!  îşi  găsesc  aplicarea  în   de  Directive  ale  Congresului  al  Xl-   ţia  fascistă,  la  nivelul  întreprinde­
     via;ă.  Pentru  început,  ne-am  oprit   lea  al  P.C.R.,  cu  privire  la  planul   rii  chimice,  la  fabrica  de  industrie
     ]  atenţia  asupra  caselor  de  cultură   cincinal  1976-1980  şi  liniile  direc­  locală,  la  întreprinderea  de  plante
     >din Hunedoara şi Orăştie.      toare  ale  dezvoltării  economico-so-   medicinale,  cooperativa  meşteşugă­     Ion Tengheru — „August 1944“.
                                     ciale  a  României  pentru  perioada   rească’  ş.a.,  apoi  expunerile  prile­
       La  Hunedoara,  casa  de  cultură   1981—1990“  ce  va  fi  organizat  în
     desfăşoară  de  multă  vreme  o  acti­  colaborare  cu-  comitetul  sindicatu­  juite  de  acelaşi  eveniment,  depla­  EXPOZIŢIE OMAGIALĂ
     vitate  susţinută  de  educaţie,  mani­  lui  din  C.S.H.  şi  comitetul  munici-   sările  brigăzilor  ştiinţifice  la  Dineu
     festările   organizate   aici   afirmîn-   pai  al  U.T.C,  o  expoziţie  documen­  Mare,  Costeşti,  Dineu  Mic,  Cigmău.
                                                                                                        Organizată  în  cinstea  celei  de
     du-se  ca  forme  ale  muncii  politi-   tară  avînd  ca  fond  proiectul  de  Di­  Primele  constatări  :  a  crescut  con­  a  XXX-a  aniversări  a  Elibe­  magiul  lui  August”  şi  „Omagiul
     [ce.  «Pentru  instituţia  noastră  -  ne   rective,  o  gală  de  filme  documen­  siderabil  sfera  de  cuprindere  a  pu­  rării   patriei,   expoziţia   festivă   Hunedoarei")  persistă  mult  timp
                                                                                                                                     în  memoria  privitorului.  La  fel,
     j  spune  Florin  Sichitiu,  instructor  la   tare,   un   colocviu-dezbatere   de­  blicului,  iar  eficienţa  actului  educa­  deschisă  la  Casa  de  cultură  a   lucrările  lui  Iosif  Teilmann  —
     casa  de  cultură  -  cele  două  mari   spre  „Educaţia  tineretului  în  spiri­  tiv este incontestabil «sporită.  sindicatelor   din   Petroşani   o-   de  o  frumoasă  consecvenţă  In
     evenimente  ale  acestui  an  au  în-   tul  cultului  muncii,  al  Programului   Pentru  luna  în  curs,  planul  nos­  feră  privitorilor  un  număr  în­  distribuirea   formelor   şi   culo­
     | semnat un puternic reviriment în în­  Partidului  Comunist  Român",  iar  în   tru,  întocmit  special,  prevede  conti­  semnat  de  lucrări  —  imagine   rilor —, ale   Elenei Bianu şl
     treaga  noastră  muncă.  Am  întocmit,   localităţile  Zlaşti,  Răcăştie,  Hăşdat   nuarea  unor  asemenea  acţiuni,  fi­  sugestivă  asupra  procesului  ac­  Victor   Sylvester,   viguroase   şl
    i  cu  sprijinul  şi  sub  îndrumarea  Co­  şi  Peştişu  Mare,  brigăzile  noastre   reşte,  locul  central  ocupîndu-l  dez­  tual  de  creaţie  plastică  hunedo-   sobre,  impun  prin  forţa  lor  de
    mitetului  municipal  de  partid,  un   ştiinţifice  vor  dezbate  în  cadrul  în-   baterea   proiectului   de   Directive   reană.  convingere.
                                                                                                                                       Prezenţa  unor  lucrări  cu  sens
                                                                                                        Indiscutabil,  fiecare  din  expo­
     program  special  al  activităţilor  po­  tîlnirilor  cu  cetăţenii  cele  două   pentru   Congresul   al   Xl-lea   al   ziţiile  colective  ne  pricinuieşte   omagial  apropie  arta  de  reali­
     litice  şi  cultural-educative,  Găutînd                         partidului  şi  proiectul  Programului   un  sentiment  de  satisfacţie  prin   tate,  arta  căpătînd  astfel  căl­
                                      importante  documente  —  proiectul
     ea  acesta  să  vină  în  întîmpinarea   de  Program  al  Partidului  Comunist   Partidului  Comunist  Român.  Dintre   ţinuta  artistică  a  ansamblului   dură  şi  nobleţe.  Este  cazul  lu­
     cerinţelor  unor  largi  categorii  de   Român şi proiectul de Directive.  cele  mai  importante  manifestări  aş   lucrărilor,   prin   varietatea   şi   crărilor  lui  Ion  Tengheru,  Petru
     cetăţeni  ai  municipiului,  precum  şi   La  Orăstie,  activiştii  culturali  în­  aminti  organizarea  în  curind  a  u-   multilaterala  producţie  artistică.   Suciu, Ion   Pîrvan,   Ernest
                                                                                                                                     Kovâcs,  Horea  Popp,  Iosif  En-
                                                                                                       O  a  doua  sursă  de  satisfacţie
     să  fie  îndeplinit,  folosindu-se  o  ma­  cadraţi  şi  obşteşti  sînt  antrenaţi  în-   nui  important  simpozion  la  nivelul   o  constituie  consecvenţa  celor   gel,   Mircea   Bîtcă,  Ioan   $eu,
     te  varietate  de  forme.  Pînă  acum   tr-o  intensă  activitate  consacrată   oraşului,  deplasări  ale  brigăzilor   mai  mulţi  dintre  expozanţi  faţă   Ecatcrina  Sylvester,  Eva  Suto,
     ou  fost  organizate,  de  pildă,  seri   întîmpinării  Congresului  al  Xl-lea   ştiinţifice,  popularizarea  celor  două   de  propriile  lor  crezuri  estetice,   Aurel Florea ş.a.
     literare,  simpozioane,  expuneri,  me-   al  P.C.R.,  cît  şi  apropiatei  aniver­  importante  documente  ale  partidu­  sincera  dorinţă  de  a  se  expri­  O trecere   individuală  în re­
     ■  se  rotunde,  dezbateri,  expoziţii  do­  sări  a  750  de  ani  de  atestaje  do­  lui  prin  cabinetul  de  consultaţii   ma  pe  sine.  Aflăm,  mulţumită   vistă   a   lucrărilor   expuse   ar
     cumentare, gale de filme docu­   cumentară a oraşului.           juridice  şi  prin  cele  două  cursuri   afirmaţiilor  pe  care  artiştii  le   necesita  un  spaţiu  considerabiL
                                                                                                                                     Diversele  modalităţi  <je  expre­
                                                                                                       semnează  în  catalogul  expozi­
                                                                      ale  universităţii  populare,  ce  se  va   ţiei  (el  însuşi  o  certă  reuşită   sie,  mareînd  personalitatea  dis­
                                                                      deschide In curind etc.“.        grafică)  cum  arată,  în  fapt,  de­  tinctă  şi  talentul  fiecărui  ar­
     j Asigurarea cu uniforme şl rechizite şcolare                      Am  enumerat  succint  doar  cite-   claraţiile lor de principiu.  tist  plastic,  converg  toate  spre
                                                                      va  dintre  preocupările  şi  manifes­  Lucrările   membrilor   Filialei   acelaşi ţel i   omagiu   ţării la
                                                                                                       U.A.P.  Petroşani  şl  Cenaclului   aniversarea  noii  sale  istorii,  o
                                                                      tările  celor  două  aşezăminte  cultu­
                                                                                                       U.A.P.  Deva  punctează  creaţia   patetică  dedicaţie  adresată  pa­
                                                 or ce nu             rale.  Succesul  de  care  se  bucură   desfăşurată  în  ultimii  ani,  cu   triei.
                                                                      acţiunile  demonstrează  că,  în  ma­
                                                                                                                                       Aşa  cum  se  prezintă,  expozi­
                                                                                                       lucrări  bogate  în  sensuri  pa­
                                                                      joritatea  lor,  manifestările  organi­  triotice  şi  reuşite  în  realizarea   ţia  rămîne  semnificativă  pen­
                                                                      zate  aici  se  afirmă  ca  forme  vii,  e-   plastică.   Ne   aflăm   astfel   în   tru  orientarea  ideologică  şi  po­
                                                                      ficiente,  ale  muncii  politice.  Per­  prezenţa  unei  participări  active,   litică  a  creatorilor  hunedorenl,
                                                                                                                                      care  înţeleg  să  se  îndrepte  că­
                                                                      manenţa  acestei  munci,  formele  fo­  entuziaste  şi  patriotice,  a  artiş­  tre  o  artă  angajată,  şi  militantă.
       Pregătirile   pentru   deschiderea   dieră,  stilouri.  Stilouri  rvu  se  gă­  losite,  numărul  şi  calitatea  lor,  au­  tilor  noştri,  lucrările  lor  fiind   Exprimin^  cu  linie  precisă  via­
                                                                                                       pagini  de  autentică  creaţie  ar­
      noului   an   şcolar   presupun   —   sesc  nici  în  librăriile  de  la  CĂLANj   dienţa  de  care  se  bucură  din   tistică.  ţa,  munca,  gîndurile  şi  aspira­
      dincolo  de  amenajarea  localurilor   se  află,  in  schimb  la...  chioşcu­  partea  maselor  largi  de  cetăţeni   In  expoziţie  se  remarcă  în   ţiile   oamenilor,   arta   plastică
      de  învăţămînt  cu  întregul  necesar   rile  pentru  ţigări  (?  1).  La  Călan,                primul  rlnd  lucrările  artiştilor   primeşte  acea  forţă  vie  care  îl
      pentru  desfăşurarea  în  bune  con-   librăria  nr.  6  e  aprovizionată  cu   ar  putea  constitui  un  exemplu  de   maturi.   Iosif   Mâtyâs   prezintă   justifică   succesul.   iar   artistul
      dlţluni  a  procesului  instructiv-edu-   de  toate  —  minus  stilouri,  ascuţi­  urmat  şi  pentru  alte  asemenea  in­  tablouri  în  care  compoziţia  es­  devine  un  adevărat  mesager  al
      cativ  —  şi  o  aprovizionare  cores­  toare  şi  coperţi  pentru  cărţi.  „Pen­  stituţii.     te   rezolvată   printr-un   joc   celor  anonimi  care  se  recu­
      punzătoare  a  unităţilor  de  profil   tru  stilouri,  îndrumăm  cumpără­                       de  paletă  bine  condus,  iar  ima­  nosc în creaţia sa.
      cu  uniforme  şi  rechizite  şcolare.   torii  la...  chioşcurile  de  ţigări”  —   C. DROZD     ginea celor două „omagii” („O-                       C.D.
      Măsuri  pentru  desfacerea  acestora   ne   spune   responsabila   Florica
      din  timp,  pentru  a  asigura  elevi­  Sîrbu.  Mai  lipseşte  aici,  ca  şi  la
      lor  condiţii  optime  din  prima  zi   librăria  din  oraşul  vechi,  o  vi­                                                   dualitate  distinctă  celor  mai  bu­
      de  cursuri  şi  pentru  a  se  evita   trină  care  să  îndemne,  cît  de  cît,                                                 ne  pînze  este  structura  riguroa­
      aglomeraţiile   din   perioada   pre­  cumpărătorii  să  se  aprovizioneze                                                      să,   calculul,   rigid   aproape,   al
      mergătoare'  deschiderii  noului  an   cu  rechizite  şcolare.  Cu  un  glob                                                     cîmpurilor  colorate.  Se  remarcă
      şcojcr  se  cuvin  a  fi  luate  de  că­  pămîntesc  şi  trei  serviete  (vitrina                                                totodată  şi  predilecţia  artistului
      tre  fiecare  magazin  şi  librărie.   librăriei  din  oraşul  vechi),  cu  2                                                    pentru  redarea  naturilor  cu  flori,
      Cum   acţionează   acestea   ?   Un   călimări,  un  tampon  de  sugativă   SUCCESUL ANSAMBLULUI FOLCLO­  Presa,  radioul  şi  televiziunea  au   obţinind  efecte  elegante  în  „La­
      raid,  prin  cîteva  unităţi  de  profil   şi  cîteva  caiete  într-un  colţ  (li­  RIC „HAŢEGANA" FN AUSTRIA  consacrat  spaţii  largi  evoluţiei  an­  lele  galbene”,  .„Flori  de  ’cîmp”,
      din  oraşele  Deva,  Hunedoara  şi   brăria  din  oraşul  nou)  nu  se  fa­                     samblului.
      Călan ne-a edificat.            ce...  reclamă.  In  schimb,  la  ma­  In perioada 14-26 august a.c., an­  UN SPECTACOL DE CiTEVA ORE I  „Lalele în ulcică" ş.a.
           HUNEDOARA. Magazinul „Pri­  gazinele  de  confecţii  nr.  83  şi  76,   samblul  folcloric  hunedorean  „Ha-   Duminică,  timp  de  cîteva  ore,  în   Totuşi,  actuala  expoziţie  a  a-
           chindelul". Ca-n fiecare an, aici   afişe  —  expuse  în  vitrine,  amena­  ţegana"  a  întreprins  un  turneu  în          cestui  talentat  artist  plastic  ră­
        preocuparea pentru aprovizionarea   jate  special  —  invită  i  „Au  sosit   Austria  partlcipînd  cu  spectacolul   localitatea  Cernişoara  Florese  (co­  mîne   un   eveniment   neîmplinit.
                                                                                                       muna  Bunila),  cetăţenii  au  avut
         ţşi desfacerea uniformelor şcolare   uniforme  şcolare.  Magazinele  vă   „Joc  şi  cintec  românesc”  la  Festi­  prilejul  să asiste la un amplu spec­  Axîndu-şi  lucrările  doar  pe  des­
           !  începe o dată cu... vşcanţa de   stau  la  dispoziţie”.  „Noi,  in  fieca­  valul  internaţional  de  folclor  de        făşurări  cromatice,  artistul  omite
         vară. „încă din luna iunie am tre­  re  an  începem  sezonul  unifor­  la  Burgenland,  precum  şi  la  „Zi­  tacol  de  cintece  şi  dansuri  pre­  acele   reprezentări   inspirate   din
                                                                                                       zentat  de  formaţiile  artistice  din
         cut la desfacerea uniformelor şco-   melor  încă  din  luna  iunie.  Expe­  lele  culturii  româneşti”  de  la  Vie-   Şoimuş,  ale  căminelor  culturale   viaţa,  munca  şi  preocupările  oa­
          ! lare. Hunedoara are mulţi elevi.                           na.  In  cadrul  festivalului,  artiştii   din  Deva  şi  Cristur  precum  şl  ale   menilor,  reprezentări  care  fac  oa
          jDacă nu începem din vreme, ne  rienţa  ne-a  învăţat  că  aşa  e  bi­  hunedorenl  au  prezentat  un  şir  de               arta  să  devină  un  fenomen  cu
     >      facem greutăţi şl nouă, şi cum­  ne" (responsabila Florica Martin).  spectacole   In   localităţile   Rust,   Teatrului de estradă din Deva.  adevărat viu.
      părătorilor.  Avem  în  stoc  aproape   Aşa  e  bine.  IN  DEVA,  insă,  la   Deutschkreutz,   St.   Margarethen,   EXPOZIŢII
      2  000  de  uniforme  pentru  băieţi  şi   data  raidului  nostru,  doar  maga­  Plnksfeld  şi  toipersbaeh,  mult  a-   La  Galeriile  de  artă  ale  fondu­  La  Centrul  de  proiectări  Hu­
      tete,  pentru  toate  clasele  şi  mă-   zinul  „Ulpia”  era  „pe  fază”.  A-   plaudate  de  zecile  de  mii  de  spec­  lui  plastic  din  .  Deva  s-a  deschis   nedoara,  a  fost  recent  deschisă
     i  rimile.  CJnd  un  număr  se  epuizea-   proape  3  000  de  uniforme,  pentru   tatori austrieci.  expoziţia  de  pictură  a  lui  Tiron   o  expoziţie  de  artă  plastică  a
     iză,  un  altul  îi  ia  locul.  Avem  şi   toate  clasele,  în  numere  complete,   Totodată,  în  ziua  de  21  august,   Budiu,  membru  al  Cenaclului  U-   artistului  Victor  Mihăilescu,  de­
     :   articole  pentru  uniforme  de  pio-   vitrină  specială,  birouri  de  co­  „Haţegana”  a  evoluat  în  cadrul  u-   niunii artiştilor plastici.  dicată  celei  de  a  XXX-a  aniver­
     j  nierl  şl  pentru  sportul  şcolar,   menzi  pentru  numere  speciale.  Ce-   nui  mare  spectacol  de  gală  dedi­  Tiron  Budiu  demonstrează  stil,   sări a Eliberării patriei noastre.
     i  Cele  două  vitrine  în  care  am  ex-                        cat   celei   de-a   XXX-a   ani­  profunzime  în  redarea  subiectului,   Artistul  prezintă  lucrări  de  gra-
     :pus uniforme — de la numere    .lelalte  unităţi  de  profil  aşteaptă,   versări   a   Eliberării   patriei   o  manieră  coloristică  interesantă,   fi  că  şi  metaloplastie  dintre  care
      pentru  preşcolari,  pînă  la  cele  mal   probabil,   indicaţii   speciale.   Sau   noastre  —  ce  a  avut  loc  în  „curtea   ceea  ce  face  ca  lucrările  să  fie  a-   remarcăm   „Insurecţia",   „Elibera­
     I  mari  —  au  fost  amenajate  încă  în   vor  începe  desfacerea  articolelor   cu  arcade”  a  primăriei  din  Viena,   tractive.  In  peisaje  —  „Sfîrşit  de   rea",  „Sărbătoare"  ş.a.  Două  mari
     I  prima  jumătate  a  lunii  august.   şcolare la... 15 septembrie ? I  iar in ziua de 25 august peste 3 000   iarnă",   „Toamnă   aurie",   „Peisaj   panouri  prezintă  portrete  de  oa­
     [Desfacerea   se   desfăşoară,   după                             de  spectatori  i-au  aplaudat  pe  ar­  naiv"  —  notăm  un  lirism  discret,   meni  ai  muncii,  fruntaşi  din  în­
     I  cum  puteţi  observa,  în  bune  con-    LUCIA LICIU           tiştii noştri la Palatul Schonbrun.  iar elementele ce conferă indivi­  treprinderile hunedorene.
     i  diţiuni  —  ne  mărturiseşte  vînză-
     I  toarea  Xulia  Chelaru,  locţiitoarea
     !  responsabilului de magazin.
       „Elevi,  pentru  a  evita  aglome­
      şcolar,  procuraţl-vă,  din  timp,  re­ Ospitalitatea căminelor pentru nefamiiişti o creează şi locatarii lor!
      raţia  cu  ocazia  începerii  anului
      chizite  şcolare  I  Librăriile  dispun
      de  un  sortiment  variat  de  ghioz­  In  toate  oraşele  judeţului  s-au   tarea  lui  i  televizorul,  scaunele,   nitară.  Alţi  tineri  —  Viorel  Cor-   ne  le  revine  îndatorirea  de  a  sa
     dane,  caiete,  stilouri...".  Paradox  I   construit  şi  se  construiesc  cămi­  feţele  de  masă  etc.  E  drept,  ti­  doş,  Vasile  Cordea,  după  cum  ară­  ocupa  mai  mult  de  educarea  ace­
      Anunţul  de  pe  uşa  librăriei  cen­  ne  pentru  muncitorii  nefamiiişti.   nerii  simt  nevoia  unui  club.  Dar   ta  administratorul  Maria  Şoimoşi,   lor  tineri  certaţi  cu  ordinea  şl
      trale  din  Hunedoara  (alături  de   Date  în  grija  şi  administraţia  în­  va  trebui  ca  şi  răspunderea  lor   refuză  să  lase  cheile  pentru  a  li   disciplina  de  cămin,  a  acelora  ca­
      casa  de  cultură)  este  contraman­  treprinderilor,  căminele  sînt  che­  în  ceea  ce  priveşte  grija  pentru   se  face  curăţenie  în  camere.  Aşa   re  distrug  mobilierele  din  dota­
      dat  de  un  altul,  scris  cu  litere   mate  să  asigure  tinerilor  confor­                   că  la  ei  există  mereu  dezordine   re.  Iniţierea  unor  „schimburi  de
     j  de  o  şchioapă  i  „INVENTAR".  A-   tul  şi  căldura  casei  familiale.  De­  apărarea  avutului  obştesc  să  creas­  şi  murdărie.  In  blocul  G1,  la  a-   experienţă"   între   locatarii   celor
                                                                      că.
     ;  şadar,  poftiţi  la  noi  că  am  închi*   sigur,  aici  şi  tinerii,  toţi  locatarii         partamentul  85,  locuit  de  Gheor-   mai  frumoase  camere  şi  celor  mal
     1   pentru  cinci  zile  I  Chiar  acum,  In   trebuie   să-şi   aducă   contribuţia.   Am  trecut  prin  mai  multe  ca­  ghe  Mutulete,  picupul  cîntă  mereu   neglijate  sau  a  unor  întreceri  pen­
     |  prag  de  an  şcolar.  Bună  organiza-   Pentru   că   orice   am   zice,   in   mere.  Cele  in  care  locuiesc  Viorel   la  maximum,  cieranjind  locatarii.   tru  „cea  mai  bine  pusă  la  punct
     i  re  I  De  aceea,  la  librăria  nr.  17   casa  In  care  locuim  noi  sfinţim   Ocneanu,  fraţii  Ploscaru,  Gheor-   In  rest,  am  Văzut  foarte  multe  ca­  cameră",  punerea  în  discuţia  lo­
     i  e  aşa  m  xe  aglomeraţie.  „Avem   locul...                 ghe  Iftione  şi  mulţi  alţii  sînt  cu­  mere  în  care  ţi-e  drag  să  intri,   catarilor  a  tinerilor  ce  nu  sâ  în­
     .  orar  de  Ia  7  la  13  şi  de  la  17  la   Blocul  X  2,  din  Hunedoara,  apar-   rate,  bine  îngrijite.  In  altele,  însă...   ca  cele  locuite  de  Emil  şi  Gheor-   cadrează  în  normele  de  _  conduită
     1 20,  dar  ne  găsesc  aici  şi  orele  15,   ţinînd  întreprinderii  de  construc­  rufe   întinse   la   uscat,   foto­  •  ghe  Purdescu,  Petru  Veină,  Cor­  ale  căminului  sînt  doar  cîteva  din­
      şi 22. Ce să facem, e lume multă,  ţii  siderurgice.  Aici  locuiesc  387   grafii  bătute  în  cuie,  clanţe  rup­  nel Marchiş şi alţii.  tre  formele  care,  credem,  aplicata
     >      trebuie s-o servim — e de părere  de  tineri,  în  164  de  apartamente.   te (ap. 74 etc.).  In  multe  alte  blocuri  pentru  ne­  ar  întări  răspunderea  locatarilor
      responsabila   Valentina   Bodran.   Aurica   Mitran,   administratorul   Blocurile  G1  şi  G  3,  aparţinînd   famiiişti  —  în  Deva,  Brad,  Orăş­  neglijenţi  şi  nepăsători.  Doar  toa-
      Intr-adevăr,   în   librărie,   zeci   şi   blocului, ne spune i  C.S.  Hunedoara'.  Aici  locuiesc  216   tie,  Călan  —  situaţia  se  prezintă   te  căminele  se  construiesc,  se  mo­
      zeci de cumpărători. Nu îndrăznim  —  Pentru  locatarii  noştri  avem   tineri  siderurgişti.  Se  poate  afir­                  bilează,  pentru  a  asigura  locata­
     I  să  răpim,  responsabilei,  timpul  de   o  bibliotecă  cu  peste  1  000  de  vo­  ma  fără  putinţă  de  tăgadă  că   oarecum  la  fel.  Adică  există  ca­  rilor  nefamiiişti  confortul  şl  li­
                                                                                                       mere  frumoase,  bine  îngrijite,  ame­
      vînzare.  Reuşim  să  aflăm,  totuşi,   lume.  Dealtfel,  280  de  tineri  sînt   aici  li  s-au  asigurat  tinerilor  lo­       niştea  de  care  au  nevoie.  In  ace­
     I  că  aprovizionarea  şi  desfacerea   cititori  permanenţi.  In  plus,  am   catari  toate  condiţiile  de  confort.   najate  cu  mult  bun  gust,  curate.   laşi  timp,  tinerii  locatari  au  o-
                                                                                                       Alături  de  ele  mai  sînt  şl  dintre
     i  articolelor  şcolare  au  început  din   organizat  pentru  ei  întîlniri  cu   Dar  lipsa  unul  club  se  simte.  In         bligaţia  de  a  întreţine  ţi  feri  da
     :  luna  iunie,  că  vitrina  a  chemat   diferite  cadre  de  partid  şi  de  stat,   schimb,  există  o  bibliotecă.  Unii   acele  cu  mobilierul  distrus,  gru­  distrugere  tot  ce  li  s-a  pus  —
     :  din  timp  cumpărătorii,  dar  nu   care  le-au  vorbit  despre  necesi­  tineri  locatari  nu  înţeleg  Insă  să   purile   sanitare   defecte,   mereu   cu  multă  cheltuială  1  —  la  dispo­
     I  sînt  onorate  unele  comenzi  i  ar-   tatea   respectării   normelor   de   aibă  grijă  de  obiectele  din  dota­  în  dezordine.  Cum  ziceam,  to­  ziţie.  Cum  s-ar  spune,  obligaţifla
     i  ticolele  pentru  lucru  manual,  cla-   convieţuire  socială,  am  ţinut  re­  rea  camerelor,  obiecte  care  au   tul   depinde   în   această   di­  sînt  reciproce  î  căminul  oferă,  dar
     |  sele  I—II  („Să  coasem  şi  să  ţe-   cenzii  şi  expuneri.  Am  avut  şi  un   fost  asigurate  doar  pentru  con­  recţie  de  locatari.  Cum  fac  şi  cum   să ofere şi locatarul !
     isem",  seria  I),  coperţi  din  vinilin   club,  dar  a  fost  desfiinţat.  A-   fortul  lor.  Aşa  se  face  că  se  mal   îşi  întreţin  ei  camerele  aşa  le  au.
     'pentru  cărţi,  ghiozdane  cu  65  lei   ceasta  şi  din  cauza  unor  tineri   distrug   perdelele,   alte   obiecte   In  acelaşi  timp,  organizaţiilor  de   GH. I. NEGREA
      de  mină  şi  spate,  creioane  cu  ra­  care nu îngrijeau obiectele din do­  — scaune, mese, instalaţia sa­  tineret, administraţiilor de cămi­  L VLAD, corespondent
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11