Page 2 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 2

Pag. 2                                                                              BRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6046 • MARŢI, 4 FEBRUARIE 1975



                                                                                                                       1975             —       ARUL




                  Acţiuni diversificate      Grigore  Boeru,  şi-a  format  bunul   va  putea  depăşi  considerabil  sar­  INTERNATIONAL AL FEMEII
                                             obicei  ca  odată  pe  trimestru  să
                                                                             cinile de plan.
                      pe şantier            facă el instruirea agitatorilor.
                                              Agitatorii,   printre   care   Victor   Consfătuirea colectivelor
               a  Ii-a  Şantierul  IV  al  I.G.S.  Hu­  Ţîrvulea,   Titi   Brănişteanu,   Vasile
             nedoara   s-au   conturat   angajamen­  Faur,  Simipn  Napău,  desfăşoară  o   gazetelor de perete                      ILEANA BĂRŢAN
            tele  în  întrecerea  pe  anul  1975  ale   susţinută  muncă  politică  în  rîndu-
             întregului  colectiv,  precum  şi  ale   rile   constructorilor.   Zilele   trecute,   Din  iniţiativa  secţiei  de  propa­  preşedinta Comitetului judeţean al femeilor
             iiecărui  lot  şi  formaţie  de  lucru  în   de  pildă,  agitatorul  Simion  Napău,   gandă  a  Comitetului  municipal  de
            parte.   Prin   grija   comitetului   de   care  lucrează  pe  şantierul  centru­  partid  Hunedoara,  a  avut  loc  ia
             partid,  aceste  angajamente  au  fost   lui  de  calcul,  a  observat  că  o  mare   clubul   „Siderurgistul“   o   consfătui­  ►Un  rol  important  in  societatea  noastră  11  au  femeile,  care
             înscrise  pe  panouri  mari  şi  afişate   parte  din  materialele  de  construc­  re  cu  caracter  de  schimb  de  ex­  reprezintă  mai  mult  de  jumătate  din  populaţia  ţării  şl  sînt  prezente
             la  locuri  vizibile,  la  loturi,  la  lo­  ţii   aduse   slnt   împrăştiate,   supu­  perienţă   a   colectivelor   gazetelor   In  toate  domeniile  de  activitate“  —  sublinia  secretarul  general,  to­
             curile de muncă.                se  degradării  Pe  loc  a  mobilizat   de   perete   din   întreprinderile   şi   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  în  Raportul  prezentat  la  cel  de-al  XI-
                                                                                                              lea Congres al P.C.R.
                                                                             instituţiile  oraşului,  precum  şi  cu
              Iată   citeva   din   aceste   angaja­  întreaga  formaţie  de  lucru  şi  a  fă­
                                                                                                                 La  o  atentă  analiză,  locul  şi  rolul  femeii  în  ţara  noastră  se  re­
             mente  :  realizarea  planului  fizic  a-   cut ordine la locul de muncă.  difuzorii  voluntari  de  presă  şi  pu­  găsesc  în  totalitatea  documentelor  elaborate,  pentru  că  atît  în  ceea
                                                                             blicaţii.  Cu  acest  prilej  a  fost  or­
             nual  pînă  la  25  decembrie,  iar  a   ©  La  lotul  nr.  5  avea  loc  adu­  ganizată  şi  o  expoziţie  a  gazetelor   ce  priveşte  realizările  de  pînă  acum,  cit  şi  gîndindu-ne  la  perspec­
             celui  valoric  —  pînă  la  29  decem­  narea  grupei  sindicale  în  care  se   de perete.     tivele  de  viitor,  munca  şi  viaţa  femeii  sînt  indisolubil  legate  de
             brie,  fiecare  bloc  de  locuinţe  să  se   discutau  sarcinile  pe  anul  1975.  La   In   cadrul   consfătuirii,   tovarăşii   întregul   angrenaj   al   societăţii   socialiste,   soluţionarea   numeroaselor
             predea  cu  două  zile  înainte  de  ter­  un  moment  dat  a  luat  cuvîntul  Ni-   Constantin   Mihai,   responsabilul   aspecte   privind   creşterea   rolului   femeii   inscriindu-se   într-un   context
             men,  şcoala  cu  24  săli  de  clasă  din   colae   Sîrbu,   şeful   lotului,   unul   gazetei  de  perete  a  comitetului  de   mai larg de dezvoltare a civilizaţiei contemporane.
             centrul  civic,  precum  şi  creşa  din   din  cei  mai  activi  agitatori.  Omul   partid  al  I.C.S.H.,  şi  Iuliu  Bobină,   Prevederile   constituţionale,   ansamblul   actelor   normative   ce   pri­
             microraionul  III  vor  fi  predate  la   s-a  apropiat  de  tabla  ce  se  afla   responsabilul   gazetei   satirice   din   vesc  viaţa  şi  munca  femeii  au  cunoscut  şi  cunosc  o  continuă  ma­
             23 August, In loc de 30 august.  în  sala  de  şedinţe  şi  a  făcut  o  de­  cadrul   direcţiei   comerciale   a   terializare,  fiind  un  punct  principal  pe  agenda  de  lucru  a  condu­
               Stabilindu-şi   angajamentele,   lo­  monstraţie   asupra   uneia   din   cele   I.C.S.H.,   au   prezentat   pe   scurt   cerii   de   partid   şi   de   stat.  Se   urmăreşte   sistematic  traducerea  în
             tul  5,  fruntaş  In  întrecerea  socia­  mai  importante  sarcini  în  construc­  preocupările   colectivelor   celor   fapt   a   prevederilor   Hotărîrii   Plenarei   C.C.   al   P.C.R.   din   18—19
             listă  pe  anul  1974  a  adresat  o  che­  ţii:   creşterea   productivităţii   mun­  două   gazete   pentru   mobilizarea   Iunie  1973  şi  a  programului  aprobat  de  Secretariatul  C.C.  al  P.C.R.
             mare  la  întrecere  tuturor  celorlalte   cii.  El  a  arătat  că  dată  pe  fiecare   colectivelor  în  mijlocul  cărora  îşi   In   august   1973   privind   creşterea   contribuţiei   femeilor   la   întreaga
             loturi.                         loc  de  muncă  se  realizează  o  spo­  desfăşoară   activitatea   la   înfăptui­  activitate economică şi social-polilică a ţării.
               ©   Secretarul   comitetului   de   rire  cu  numai  1  la  sută  a  produc­  rea sarcinilor ce le stau în faţă.  Dealtfel,   meritul   incontestabil   al   partidului   nostru,   al   secreta­
             partid al şantierului, tovarăşul  tivităţii,   colectivul   şantierului   îşi  A  avut  loc  apoi  premierea  celor   rului  său  general,  iniţiatorul  acestor  măsuri,  este  cu  atît  mai  mare
                                                                             mai  bune  gazete  de  perete  in  ac­  cu  cit  şi  pe  pian  mondial  această  problematică  este  la  ordinea  zi­
                                                                                                                                                   ca
                                                                                                                                                       o
                                                                                                              lei,
                                                                                                                                    fiind
                                                                                                                                                          necesitate
                                                                                                                                         considerată
                                                                                                                                                                   a
                                                                                                                             femeii
                                                                                                                  emanciparea
                                                                                                                                                                      pro­
                                                                             tivitatea  pe  anul  1974.  Locul  I  l-a   gresului   şi   o   urgenţă   a   Terrei.   In   cuvîntarea   de   deschidere   a
                                                                             ocupat  gazeta  „Să  construim  Hu­  Conferinţei  Mondiale  a  Populaţiei,  ce  a  avut  loc  la  Bucureşti,  anul
               Azi vâ prezentam Iniţiativa:                                  nedoara“,  de  la  I.C.S.H.,  pe  locul   trecut,   secretarul   general   al   O.N.U.,   Kurt   Waldheim,   afirma   că   i
                                                                             II   s-au   situat   gazetele   „Lamino­  „Toată   evoluţia   problemelor   demografice   ale   omenirii   constituie   o
                                                                             rul“  de  la  C.S.H.  şi  cea  de  la  ser­  ţesătură  pe  care  în  ultimii  ani  s-a  ţesut  un  fir  nou,  o  temă  sinte­
                                                                             viciul   aprovizionare   ai   I.C.S.H.,   tizată  în  cuvintele  „Statutul  femeii“.  Este  un  fel  de  trezire,  un  stri­
                                                                             iar  pe  locul  III  —  gazeta  centrală   găt  al  femeilor  care  cer  să  fie  complet  integrate  în  viaţa  socială,
                                                                             de  la  I.M.  Hunedoara  şi  "cea  de  la   economică   şi   culturală   a   zilelor   noastre   şi   reprezintă   perspectiva
                                                                             Şantierul IV al I.C.S.H.         unor efecte profunde asupra dinamicii populaţiei".
                                                                               La gazetele satirice, primul loc  Nu  este  Intimplător  faptul  că,  la  propunerea  delegaţiei  române,
                  Ideea,  desfăşurarea  şi  organizarea  iniţiativei  minerilor  din  Lupeni   I-   a  ocupat  „Nota  zero  la  purtare“   in  cadrul  celei  de-a  25-a  sesiuni  a  comisiei  O.N.U.  pentru  condi­
              s-au  cristalizat  treptat,  începînd  din  primăvara  anului  trecut.  Toiul   (I.C.S.H.),  pe  locul  II  —  cele  de   ţia  femeii,  Adunarea  Generală  a  O.N.U.  a  declarat  anul  1975  —
              a  plecat  de  la  o  realitate  şi  o  necesitate  de  stringentă  actualitate,  nu   la  laminorul  de  benzi  şi  direcţia   Anul   internaţional   al   femeii,   că   argumentele   pe   care   le   aduce
              numai  la  mina  ce  a  declanşat  acţiunea,  ci  in  întregul  bazin  carbo­                   România  In  faţa  lumii  şi  din  acest  punct  de  vedere  sînt  suficient
               nifer  :  permanentizarea,  stabilizarea  noilor  angajaţi,  adică  a  tinerilor   comercială  a  I.C.S.H.,  pe  locul  III   de convingătoare, ca întreaga sa politică internă şi externă.
                                                                             gazetele satirice de la secţiile a
               mineri.   Reducerea   fluctuaţiei   cadrelor,   legarea   sufletească   a   tine­                 Acţiunile  ce  se  vor  desfăşura  în  acest  an  în  întreaga  lume  şi
               rilor  de  meserie  trebuiau  încurajate  în  interesul  direct  al  producţiei,   II-   a  furnale  şi  produse  industriale.   la  noi,  vor  localiza  atenţia  întregului  glob  asupra  condiţiei  femeii
               al  satisfacerii  cerinţelor  de  creştere  a  indicilor  de  plan  în  cincinalul   De  asemenea,  unul  număr  de  26   în  lume.  Problematica  manifestărilor  va  fi  axată  pe  trei  idei  fun­
               actual  şi  in  cel  următor.  In  acest  scop,  iniţiativa  comunistă,  munci­  difuzori  voluntari  le-au  fost  acor­  damentale : egalitate, dezvoltare şi pace.
               torească,  abnegaţia  şi-au  dovedit  din  nou  generozitatea.  Mina  Lu­  date premii.           Anul  internaţional  al  femeii  va  constitui  un  bun  prilej  de  ma­
               peni  a  ajuns  vestită,  in  zilele  noastre,  prin  activitatea  productivă                  nifestare   a   solidarităţii   şi   prieteniei   femeilor   din   ţara   noastră   cu
               deosebită  a  două  brigăzi:  cea  a  Eroului  Muncii  Socialiste  Petre  Con­  „Reflector“    femeile  din  ţările  socialiste,  cu  cele  din  ţările  care  au  păşit  pe  ca­
               stantin  şi  cea  a  lui  Ioan  Sălăgean,  între  care  s-a  declanşat  o  fru­                lea  dezvoltării  independente,  cu  mişcările  de  eliberare  naţională,  cu
                                                                               Comitetul
                                                                                         orăşenesc
                                                                                                  Haţeg
               moasă  întrecere.  Petre!_  Constantin  a  lansat  o  chemare  către  cele-'   U.T.C.  au  avut  iniţiativa,  aprecia­ al   femeile  din  toate  ţările  lumii,  care  luptă  pentru  drepturi  şi  liber­
               lalte  brigăzi;  Ioan  Sălăgean  nu  s-a  lăsat  mai  prejos  şi  a  iniţiat  ac­  tă  de  locuitori,  de  a  amenaja  în   tăţi   democratice,   pentru   independenţă   naţională,   pentru   pace   şi
               ţiunea  „Stabilizarea  a  cel  puţin  7  oameni  în  brigadă  în  curs  de  un                 progres social.
               an".  De  aici,  comitetul  de  partid  al  minei,  împreună  cu  comitetele   centrul  oraşului  un  panou  cu  fo­  In vederea pregătirii unor manifestări pe plan mondial, mişca­
               de  sindicat  şi  U.T.C.  au  dezvoltat  acţiunea,  insţituind-o  ca  o  moda­  tografiile   unor   cetăţeni   care   au   rea de femei din România, Consiliul Naţional al Femeilor, va par­
               litate  organizatorică  sub  forma  de  „Comisia  prietenului  noului  anga­  comportări   necorespunzătoare   sau   ticipa la organizarea şi desfăşurarea Congresului Mondial al Fe­
               jat",  formată  din  11  membri,  condusă  la  început  de  un  alt  vestit  şef   au  săvîrşit  fapte  nedemne.  Dede­  meilor, ce va avea loc la Berlin (R.D.G.), la Conferinţa Mondială
               de  brigadă,  Vasile  Ruşitoru  —  azi  pensionat.  Comisia  a  instituit   subtul   fiecărei   fotografii,   un   text   a Femeilor, organizată sub egida O.N.U., în Mexic, iar în luna
               »Trofeul  noului   angajat“  —  ca  modalitate  stimulatorie,  competitivă,   explică  motivele  pentru  care  res­  aprilie Capitala patriei noastre va găzdui şedinţa biroului F.D.I.F.
               pentru   atingerea   scopului   final.   Un   barem   condiţional,   alcătuit   de   pectivii  sînt  făcuţi  cunoscuţi  prin   Conştiente  de  dimensiunile  responsabilităţii  lor  ca  om  al  mun­
               comisie  —   tn  care  munca  efectivă  a  noului  angajat  'in  brigadă,   „Reflector“.   (Astfel   se   intitulează   cii,   mamă,   cetăţean   —   femeile   judeţului   Hunedoara   sînt   hotărîte,
               timp  de  6  luni  fără  nici  o  absenţă  nemotivată  —  constituiau  princi­  panoul cu pricina — n.n.).  mai  mult  ca  oricînd,  să  contribuie  la  realizarea  obiectivelor  adop­
               palele^  criterii  de  clasificare  în  această  competiţie.  Trofeul  în  sine   Prin   „Reflectorul“   din   Haţeg,   tate de cel de-al Xl-lea Congres al partidului.
               constă,  pentru  locul  1,  intr-o  lampă  de  miner  in  miniatură,  iar  pentru   toţi  cei  certaţi  cu  disciplina,  care   In   această   perioadă,   cînd   întreaga   ţară   se   pregăteşte   pentru
               locurile următoare cîte o cască de miner, tot in miniatură.   nu  respectă  regulile  de  convieţuire   un  însemnat  eveniment  »politic  —  alegerile  de  deputaţi  în  M.A.N.,
                  Competiţia  se  desfăşoară,  deci,  pe  etape  de  cîte  6  luni.  Prima   socială  sau  comit  acte  de  condam­  şi   consiliile   populare   —   femeile   hunedorene   se   află   angajate   cU
               promoţie  de  laureaţi  ai  trofeului  —  Nicolae  Rusu,  Gavrilă  Grado-   nat  sînt  blamaţi  public  pentru  fap­  întreaga  lor  capacitate  în  munca  creatoare,  alături  de  bărbaţi,  con­
               vici,  Vasile  Dabelea,  Petru  Ursu  şi  Ovidiu  Soos  —  a  încheiat  în­  tele  lor.  Şi,  sigur  că  nimănui  nu-i   tribuind   activ   şi   efectiv   la   împlinirea   dezideratului   întregii   ţări,   a
               trecerea  la  jumătatea  anului  trecut  cu  cele  mai  bune  rezultate,  fiind   e  indiferent  acest  lucru.  (N.  Sbu-   întregului nostru popor — cincinalul înainte de termen!
               astăzi  lucrători  de  bază  în  brigăzile  conduse  de  Nicolae  Gavra,  Al.   chea — corespondent).
               Gaboş, Grigore Pop, Costache Dobre, respectiv Costache Grigore.
                  A  doua  promoţie  a  absolvit  in  octombrie  trecut.  Regretabil  este
               Insă  faptul  că  se  amină  de  atita  vreme  anunţarea  rezultatelor  între­                                                             A   v u A
               cerii,   organizarea   festivităţilor   de   premiere   a   cîştigătorilor   trofeului
               şi declanşarea unei noi ediţii a întrecerii.                   îl ATUTIA PROPAGANDIŞTILORŞ! CURSANŢILOR DE EA MIVAŢUITIiL
                  La  Lupeni,  in  sectorul  IV,  în  brigăzile  conduse  de  Petre  Con­
               stantin,  Ioan  Sălăgean  şi  Ioan  Solomon,  trofeul  şi-a  dovedit  eficienţa
               printr-o  considerabilă  reducere  a  fluctuaţiei  cadrelor,  prin  stabiliza­  POLITICO-IDEOLOGIC SI ECOiiC DE MASĂ
               rea  a  numeroşi  tineri  mineri.  Promoţiile  viitoare  vor  întări  aceste
               rinduri  ale  tineretului,  dar  trebuie  să  menţionăm  că  trofeul  in  sine
               ajută  de  fapt  to  muncă  pe  şefii  de  brigăzi  destoinici,  capabili,  dă­  In  luna  februarie  1975,  în  cadrul   Se va insista pe idei ca :  Propagandiştii şl cursanţii din
               ruiţi  muncii  de  educare  a  tinerilor.  Nu  intimplător  rezultatele  con­  învăţământului   politico-ideologic   şi   —  Naţiunea  —  formă  de  comu­  economie, în luna martie 1975, dez­
               crete rtnt mai vizibile in brigăzile conduse de cei susnumiţi...  economic   de   masă,   cursurile   din   nitate   umană   (definiţie,   trăsături   bat tema a Vl-a, intitulată:
                  „Trofeul noului angajat“ — iniţiativă a comuniştilor de la mina   domeniul  ideologic  dezbat  tema  a   caracteristice).     POLITICA PARTIDULUI COMU­
               Lupeni — s-a generalizat pe întreaga Vale a Jiului.            V-a  din  program,  intitulată  :   —  Naţiune şi determinism.  NIST ROMAN IN PROBLEMA
                                                                               POLITICA  PARTIDULUI  COMU­                                    NAŢIONALA
                                                            N. STANCIU        NIST   ROMAN   IN   PROBLEMA     —    Evoluţia   naţiunii   —   proces
                                                                              NAŢIONALA                       determinat legic.                 A  se  vedea  tematica  şi  biblio­
                                                                                                               —  Socialismul  şi  naţiunea  in  lu­  grafia  de  la  tema  a  V-a  a  cursu­
                                                                                                              mina   Programului   Partidului   Co­  rilor   din   domeniul   ideologic,   pu­
                                                                                                              munist  Român  adoptat  de  Congre­  blicate mai sus.
                                                       '  s  O ^ ''  v  '■í r '   ' " v   s 'î\ ‘Trtfr. 'fr-, r ~ v  sul al Xl-lea.             Cursurile   din   domeniul   ideolo­
                                                                                                               —   Dezvoltarea  naţiunii  şi  inter­  gic   care   dezbat   în   luna   martie
                                                                                                                                                             Vl-a,
                                                                                                                                                          a
                                                        f i n e r      e t u l u i                            naţionalismul socialist.  al   Xl-   1975,   tema   ideologică   intitulată   i
                                                                                                                                                                    a
                                                                                                                                                                       P.C.R.
                                                                                                                                              „Activitatea
                                                                                                                           Congresului
                                                                                                                Documentele
                                                                                                              lea  al  P.C.R.  despre  problema  na­  Politica  partidului  în  domeniul  în-
                                                                                                              ţionalităţilor în socialism.    văţămîntului,   ştiinţei   şi   culturii“,
                                              în  echipe  speciale  care  vor  par­
                                                                             dezbaterea
                                                                                                   Congre­
                                                                                       documentelor
                 „Decada recordurilor         ticipa,   prin   muncă   voluntar-pa-   sului  al  Xl-lea  al  P.C.R.,  vizita   BIBLIOGRAFIE :  vor   insista   pe   următoarele   pro­
                                                                                                                                              bleme :
                                              triotică,   la   îndeplinirea   sarcinilor   la  secţiile  furnale,  O.S.M.  I  din
                     în producţie“            de  investiţii.  Se  va  sprijini,  de   C.S.H.  şi  produse  industriale  de   •  * * - Programul P.C.R. da iâurire a  P.C.R.   Contribuţiile   teoretice   ale
                                                                                                                                                —
                                                                                                                                                                          so-
                                                                                                                                                     la
                                                                                                                                                         dezvoltarea
                                                                                                                                                                   gîndirii
                                              asemenea,   activitatea   de   con­  la   I.C.S.H.   întllnirile   cu   Eroii   societăţii   socialiste   multilateral
                 Din   iniţiativa   Comitetului   ju­  struire   a   noilor   cămine   pentru   Muncii   Socialiste,   Nicolae   Măr-   dezvoltate   fi   înaintare   a   Româ­  cial-politice contemporane.
               deţean  al  U.T.C.,  în  cadrul  în­  nefamilişti   şi   se   vor   intensifica   culescu,  maistru  furnalist  şi  Con­  niei   spre   comunism   (proiect).   Ca­  —   Politica   P.C.R.   în   domeniul
                                                                                                                           Politico partidului in
               trecerii  „Tineretul  —  factor  activ   acţiunile   educative   în   colectivele   stantin   Diaconescu,   maistru   con­  pitolul :   naţională.   Ed.   politică   invăţămîntului.
                                                                                                                   problema
               în   realizarea   cincinalului   înainte   de muncă.          structor,  cu  profesorul  Iacob  Re-   1974.                      —   Politica   P.C.R.   în   domeniul
                de  termen“  a  luat  naştere  o  nouă   IONEL COLIBĂŞAN     mus,  secretar  al  Comitetului  mu­  •  ea — Rezoluţia Congresului al Xl-lea  ştiinţei.
               acţiune  menită  să  mobilizeze  ti­                                                                al   P.C.R.,   Ed.   politică   1974,   pag.   —   Politica   P.C.R.   în   domeniul
               neretul   din   unităţile   economice   preşedintele Consiliului tineret-   nicipal  Hunedoara  al  U.T.C.,  cu   7-e.          culturii, al artelor.
                                                                             poeţii  N.  Chirica,  Ioan  Macovei,
               ale   judeţului   în   înfăptuirea   e-   muncitoresc al Comitetului                            NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Raport   la   cel   —   Promovarea   umanismului   so­
               xemplară  a  sarcinilor  de  plan  şl   judeţean al U.T.C.    Radu-  Ion  Igna,  Valeriu  Bîrgău,   de-al  Xl-lea  Congres  al  P.C.R.  Ed.   cialist.
               a   angajamentelor.   Acţiunea   se                           membri   ai   cenaclului   literar    politică 1974, pag. 74-75.
                declanşează   acum,   la   începutul                         „Flacăra“,  In  cadrul  acţiunii  „Să                                      BIBLIOGRAFIE :
               lunii   februarie,   şi   se   desfăşoară   a                 urce  naţiunea  spre  comunism  in   NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Cuvlntare   la
               pînă  In  luna  iulie  a.c.,  pe  două                        zbor“.                                sesiunea   jubiliară   a   Marii   Adu­  •  • • — Programul P.C.R. pag.   126-
               zone:  una  a  Văii  Jiului,  iar  cea                          De  notat  este  şi  dialogul  elevi-   nări   Naţionale   consacrate   celei   136 (proiect)
                                                                                                                         XXX-a
                                                                                                                                        elibe­
                de  a  doua  —  pe  traseul  Brad  —                         muncitori,  pe  tema  „Ce  voi  de­   de   a  României   aniversări   a  dominaţia   •  * * — Directivele Congresului al
                                                                                                                               de
                                                                                                                   rării
                                                                                                                                  sub
                                                                                                                                                   Xl-lea
                                                                                                                                                                  cu
                Deva  —  Hunedoara  —  Orăştie  —   La  Şcoala  generală  nr.  3  din   veni  în  viaţă“,  la  care  au  parti­  fascistă. Ed. politică 1974.  planul   al   P.C.R.  1976-1980  privire   li­ la
                                                                                                                                                         cincinal
                                                                                                                                                                        fi
                Slmeria — Călan — Haţeg.      Hunedoara,  se  desfăşoară  o  acti­  cipat   maiştrii   Tiberiu   Pascu                             niile   directoare   ale   dezvoltării   e-
                                              vitate
                                                                     vederea
                                                                în
                                                     permanentă
                 Avînd   aspectul   unei   ştafete   a   pregătirii   pionierilor   pentru   a   fi   (O.S.M.   I),   Gheorghe   Dumitrlu   NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Cuvlntare   la  şe­  conomîco-sodalo   a   României   pen­
                                                                                                                        comună
                                                                                                                                 consiliilor
               muncii  harnice,  entuziaste,  ea  va   primiţi  în  rîndurile  U.T.C.,  a  e-   (secţia   I   furnale),   Andrei   Pe-   dinţa   muncii   de  a   naţionalitate  oame­  tru   perioada   1981-1990.   Ed   poli­
                                                                                                                                         ma­
                                                                                                                   nilor
                urmări  în  principal  realizarea  şi   ducării   acestora   prin   muncă   şi   tresc   (U.C.C.),   ing.   pensionar   ghiară  fl  germană,  5  aprilie  1974,   tică 1974. pag. 61-64.
                depăşirea  sarcinilor  de  plan,  uti­  pentru  muncă.  De  această  activi­  Ioan  Popovlcl  etc.,  desfăşurat  la   Ed. politică 1974.
               lizarea   integrală   a   capacităţilor   tate  se  ocupă  Consiliul  organiza­  cabinetul   de   ştiinţe   sociale   al        •  • • — Rezoluţia Congresului al Xl-lea
                de   producţie,   reducerea   cheltuie­  ţiei   pionierilor,   comandamentul                   NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Ezpunere   la   al P.C.R. Ed. politică 1974.
               lilor   materiale,   folosirea   raţiona­  unităţii,   al   detaşamentelor,   orga­  şcolii,  cît  şi  participarea  la  tn-   primul   Congres   al   Frontului   Uni­  NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Raport   la   cel
               lă şi economicoasă a materiei'  nizaţia  U.T.C.  eievi  şi  cadre  di­  mînarea  In  cadru  festiv,  la  casa   tăţii   Socialiste   23-24   mai   1974,   de  al  Xl-lea  Congres  al  P.C.R.  Ed.
                                                                                                                   Ed. politică 1974 pag. 35-40.
               Î irime,   materialelor,   combustibi-   dactice.  Pregătirea  are  ca  obiec­  de  cultură,  a  carnetelor  -roşii  de             politică 1974, pag. 92-98.
                 llor  şi  energiei,  întărirea  disci­
               plinei în muncă etc.           tive   cunoaşterea   scopului,   carac­  membri ai U.T.C.        NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Raport   prezen­ a   NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Raport   la   Cpn-
                                                         sarcinilor
                                                                   organizaţiei
                                              terului
                                                      şi
                                                                                                                           Conferinţa
                                                                                                                       la
                                                                                                                   tat
                                                                                                                                   Naţională
                 Un   obiectiv  important   al  noii   revoluţionare  a  tineretului,  a  for­  Prof. MARIA VLAD   P.C.R.  Iulie   1972,  '   capitolul  V   :   lerinţa   Naţională   a   P.C.R.   hzlla
                                                                                                                                                    1972, pag. 80-91.
                Iniţiative   îl   constituie   sprijinirea   melor  şi  metodelor  de  activitate,   secretara comitetului U. T. C   „Dezvoltarea   naţiunii   socialiste,
                efectivă  a  colectivelor  care  con-’   a   drepturilor   şi   îndatoririlor   ti­  cadre didactice,  politica   naţională   marxlst-leninistă   NICOLAE   CEAUŞESCU   -   Cuvlntare   la
                struiesc   marile   obiective   indus­  nerilor utecişti.                                          a   partidului   nostru“   tn   lucrarea   Conferinţa   Naţională   a   cercetării
                triale   în   judeţul   nostru.   In   a-   Amintim  citeva  din  suita  de  ac­  Şcoala generală nr. 3   „România   pe   drumul   construirii
               cest scop, tinerii se vor constitui  ţiuni organizate în acest sens i     Hunedoara                 societăţii   socialiste   multilateral   ftlInţlllcB   fi   proiectării.   Ed.   po­
                                                                                                                                                    litică 1974.
                                                                                                               | dezvoltate", voi, 7 Ed, pol. 1973.
   1   2   3   4   5   6   7