Page 4 - Drumul_socialismului_1975_02
P. 4

Pag. 4                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI
                                                                                                            gsB«Bsias&3S3Ms

                                        mmm

                                                                                                                                                                                MARŢI,
                                                                                                                                                                             9,30   Cur».
                                                                                                                                                                           9,00   Toleft^
                                                                                                                                                                           Umbă   france:
                                                                                                                                                                           tlonar
                                                                          Fiecare maşină şl aliaj— folosite ia maximum te randament}                                       bătrină;   (reluai
                                                                                                                                                                                    o
                                                                                                                                                                           te
                                                                                                                                                                              Davis,
                                                                                                                                                                                  12,2
                                                                                                                                                                           de   limbă   n
                                                                                                                                                                           de   limbă   e
                                                                                                                                                                           17,35   Legile
                                                                                                                                                                           tre;
                                                                                                                                                                               17,50
                                                                                                         1er lisíeme se cere valorificat deplin                            Publicitate;   t  '
                                                                                                                                                                           tru
                                                                                                                                                                           Judeţele  lucrătorii
                                                                                                                                                                                  ţări
                                                                                                                                                                           voltârii.   Azi,
                                                                           In  marea  hală  a  atelierului  me­  Dar,  intrînd  în  amănunte,  aflăm   ori  cuţitele  Vidia  sînt  necorespun­  1001   de   sei
           angajare In înfr                                               canic  de  la  I.M.M.R.  Simeria  se   că  în  direcţia  folosirii  maşinilor  şi   aşchiere  nu  se  poate  obţine  decît   19,30   Telejuri
                                                                                                                                          zătoare.  Ceri  este  că  unghiul  de
                                                                          lucra
                                                                                                          utilajelor  la  I.M.M.R.  Simeria  pe­
                                                                                    ziua
                                                                                          prezenţei
                                                                                                  noastre
                                                                                în
                                                                                                                                                                           conomlcă
                                                                                                                                                                                   T\
                                                                                                                   rezervelor
                                                                                                                             interne
                                                                          doar  cu  20  la  sută  din  capacitate.
                                                                                                                                     este
                                                                                                          rimetrul
                                                                                                                                          cu  multă  trudă.  La  debitare,  pîn-
                                                                                                                                                                           teatru.
                                                                                                                                                                                 Docto
             Analiza   exigentă   a   activităţii   cincinal.   Sub   conducerea   organi­  Mulţimea   strungurilor   fără   „stă-   încă  destul  de  larg,  că  sînt  sufi­  za  de  fierăstrău  este,  de  aseme­  Hère; 22,10
           desfăşurate  în  anul  1974  pe  cel   zaţiei  de  partid,  colectivul  de  mun­  pîni“  te  îndemnau  parcă  să  crezi   ciente  căi  şi  mijloace  prin  care  se   nea,  de  slabă  calitate,  lat  ponderea   MIERCUI
           mai  mare  şantier  al  judeţului  —   că  al  fermei  a  stabilit  măsuri  teh­  că  este  vorba  de  o  zi  de  sărbătoare.   poate   acţiona   în   vederea   sporirii   orelor   pierdute   la   încărcarea   şi
           platforma   Fabricii   de   ciment   şi   nico-  organizatorice  menite  să  asi­  Nedumerirea   ne  este   însă  clarifi­  indicilor de utilizare a maşinilor.  descărcarea   pieselor   prezintă,   pe   8,30 Curs
           var  —,  elaborarea  celor  mai  efi­  gure   folosirea   judicioasă   a   bazei   cată de maistrul Dumitru Oprean.  Inginerul  Busuioc  Predoni  —  şe­  săptămînă,  pierderi  însemnate  i  12   9.00   Teleşcc
           ciente   măsuri   pentru   urgentarea   materiale   şi   ridicarea   eficienţei   —  Lucrăm  pe  trei  schimburi,  cu   ful   atelierului   —   remarca   faptul   ore   cu   descărcarea   osiilor   brute,   limbă rusă;
                                                                                                                                                                           11.00
                                                                                                                                                                                Film
           ritmului   de   construcţii-montaj   în                        două   la   capacitatea   maximă,   iar   că   macaraua   care   deserveşte   ate­  circa  20  de  ore  la  transportul  prin   sibilă;   11,50
           vederea   punerii   în   funcţiune   în   întregii  activităţi.  Chemînd  la  în­  cu  unu  la  circa  70  la  sută  din   lierul   nu   poate   satisface   cerinţele   hală  a  discurilor,  cam  6  ore  cu   baletul   pe   ţ
           acest  an  a  primei  linii  de  ci­  trecere   toate   fermele   agricole   de  capacitate.  Lucrăm  însă  şi  cu  uce­  fluxului   tehnologic,   că   se   pierde   scoaterea  şpanului  etc.  Şi  toate  a-   pecte   ale   s'
                                           stat  din  judeţ,  adunarea  lucrători­
                                                                          nici  de  la  şcoala  noastră  profesio­
           ment,  iată  firul  director  al  dez­  lor  de  la  ferma  din  Unirea  a  ho-  nală,  iar  astăzi  (vineri,  28  ianuarie   mult  timp  în  special  la  încărcarea   cestea  în  detrirnentul  folosirii  de­  Telex; 16,00
           baterilor  ce  au  avut  loc,  la  un                                                          şi  descărcarea  utilajelor  ce  prelu­  pline a maşinilor.
           înalt   nivel   de   responsabilitate,   în   tărît   să   realizeze   următoarele   o-  a.c.  —  n.n.)  aceştia  nu  sînt  prezenţi   crează   osiile   vagoanelor   şi   roţile   întrebăm  mai  mulţi  strungari  cu
           adunarea   generală   a   constructori­  biective  :  să  livreze  suplimentar  la  în  atelier,  ci  în  băncile  şcolii  la   acestora.  Iată  de  ce  —  ne  spunea   experienţă   îndelungată   aici,   dacă
           lor  de  la  şantierul  nr.  7  Chişcă-   fondul  de  stat  41  tone  grîu  şi  programul   teoretic.   Nu   este   deci   dînsul   —   conducerea   întreprinderii   li   s-a   cerut   părerea   pentru   am­  i telei
           daga.                           porumb,  40  tone  cartofi,  20  tone  vorba   de   „neacoperirea“   utilajelor,   a  luat  unele  măsuri  pentru  a  mu­  plasarea   utilajelor   în   viitorul   spa­
             Din  dorinţa  de  a  da  un  nou   carne  şi  170  kg  lină.  Se  vor  exe­  ci  doar  de  un  aspect  particular.   ta  partida  de  osii  în  alt  spaţiu  pro­  ţiu.  Unii  ne-au  spus  că  au  văzut
           curs  activităţii  de  pe  marea  plat­  cuta   lucrări   de   îmbunătăţiri   fun­  Ca  dovadă,  indicii  de  utilizare  a   ductiv,  soluţie  care  va  descongesti­  schiţa  de  amplasare  şi  că  ar  fi
           formă   de   la   Chişcădaga,   con­  ciare  pe  200  hectare  şi  se  va  mări  acestor  maşini  prezintă  p'e  ansam­  ona  activitatea  din  actuala  hală  şi   dorit  să  facă  observaţii  dar  nu  li   mana;   16,30-
                                                                        1
           structorii  din  lotul  5  al  şantieru­  suprafaţă   arabilă   cu   10   hectare. .  blu niveluri corespunzătoare.  va  permite  o  respectare  mai  rigu­  s-a  cerut  sfatul,  alţii  nu  ştiau  cum   francezâ;   17,
           lui  au  lansat  cu  acest  prilej  o   De   asemenea,   cu   tractoarele   se   Intr-adevăr,   faptele   sînt   reale.   roasă a fluxului tehnologic.  vor  fi  amplasate  utilajele  în  vii­  lumea   plant
           Snsufleţitoare   chemare   la   între­  vor   realiza   peste   plan   300   ore  Prin   folosirea  la  parametri  optimi   Dacă   această   problemă   prezintă   toarea   hală.   Este   un   aspect  care   18,15   Forum;
           cere   socialistă   către   toate   lotu­  funcţionare   şi   cheltuielile   pe   han-  a   maşinilor   şi   utilajelor,   prin   o  importanţă  mai  mare  nu-i  mai   trebuie   să   dea   serios   de   gîndit   cialiste;   18,5
                                                                                                                                                                           vitâţii culturi
           rile   şantierului,   în   care   printre   tru  vor  fi  reduse  cu  5  lei.  Prin  creşterea   productivităţii   muncii,   puţin   adevărat   că   „mărunţişurile“   conducerii   întreprinderii,   comitetu­  torl, pentru
           alte  obiective  sînt  cuprinse  i  re­  reducerea  cu  5  la  sută  a  cheltuie­  I.M.M.R.   Simeria   a   dobîndit   în   deţin   o   nu   mai   puţină   pondere.   lui  de  partid,  cu  atît,  mai  mult   lâ. Sâ învtsţ
           alizarea   în   primul   trimestru   a   lilor  se  va  înregistra  o  economie  1974  —  în  profida  greutăţilor  pro­  Strungarul   Alexandru   Eberth   —   cu  cît  cele  mai  valoroase  iniţiati­  nostru-i glas
           27  la  sută  din  planul  anual,  scurta­  de  210  mii  lei,  iar  beneficiul  peste  vocate   de   schimbarea   profilului   şeful  partidei  de  osii  —  ne  arăta   ve   şi   soluţionări   tehnice   privind   milia; 19,25
           rea   termenelor   de   execuţie   la   plan  va  însuma  150  mii  lei.  Res­  activităţii,  a  lucrărilor  de  investiţii   pe  viu  cum  se  pierd  minute  pre­  creşterea   gradului   de   utilizare   a   Felimon; 19,.'
           fiecare   obiectiv   cu   5—10   zile,   pectării   angajamentului   asumat   în  ce  se  mai  desfăşoară  în  incintă  —   ţioase   cu   ascuţirea   cuţitelor   de   maşinilor,   au   izvorît   tocmai   din   rier electora
           creşterea   productivităţii   muncii   -întrecere  îi  vor  fi  subordonate'  e-  rezultate,  dacă  nu  prestigioase,  cel   strung,  adăugind  că  specialiştii  în­  rînclul muncitorilor de la I.M.M.R.  şoarâ; 20,
                                                                                                                                                                           mondial;
           cu  1  000  lei  pe  angajat  faţă  de   forturile   tuturor   lucrătorilor   din  puţin  meritorii,  planul  de  producţie   treprinderii  n-au  ajuns  încă  la  con­  Ciclul ,,Mari
           sarcina   medie   a   şantierului,   re­  cadrul fermei.       fiind îndeplinit înainte de termen.  cluzia dacă pietrele de ascuţit                C. IL1ESCU   da. „Genere
           ducerea  la  zero  a  accidentelor  în                                                                                                                           studiourilor
           muncă,   crearea   tuturor   condiţii­                                                                                                                           loneze; 22,0
           lor   pentru   grăbirea   ritmului   la                                                                                                                          mm.; 22,10
           montaj,  astfel  ca  prima  linie  de                                                                                             —  E greu de stabilit. Şantierul
           ciment   să   intre   în   funcţiune   la   Este  un  fapt  ştiut  că  în  condi­  Organizare ştiinţifică, ordine, disciplină,                                        JOI,
           30   noiembrie   1975.   La   această   ţiile  specifice  de  desfăşurare  a  ac­                                               e mare...                   V
                                                                                                                                                                             16,00-17,00
           mobilizatoare   chemare   au   răspuns   tivităţii  pe  şantiere  organizarea  pe                                                 —  Unde este Eugen Drăgan şi l  Telex; 17,35
                                            baze  ştiinţifice,  ordinea  şi  discipli-                                                     Gheorghe Creţu?              J
           toate   loturile   şantierului   nr.   7.                                 răspundere la fiecare 8oo de muncă                      —  Drăgan  şi-a  luat  foaia  de  par-ţ   vorbim; 18,0!
           Un   nou   moment   semnificativ   al   plina  la  fiecare  loc  de  muncă  con­                                                curs  dar  n-a  urnit  maşina.  Se  l   Zeelandâ -
           adunării   l-a   constituit   lansarea   stituie  elemente  de  primă  însem­                                                   plimbă cu Creţu prin balastieră. >  Lecţii TV ]
           de  către  şantierul'  nr.  7  a  unei   nătate  pentru  menţinerea  unui  ritm                                                   — Ce măsuri aţi’ luat?     t   agricultura;
                                                                                                                                                                            Micul Felim
            chemări   la   întrecere   către   toate   înalt   de   execuţie,   pentru   devan­  Nti „joacă de-a şantierul“, ci activitate                                  6 Curier e
           şantierele  din  ţară  ale  T.C.I.  Ti­  sarea   termenelor   şi   predarea   în                                                  — Nici una. Nu se pot lua mă-i  taj T.;   20,3
            mişoara.                        bune  condiţii  a  obiectivelor.  Nor­                                                         suri...                       1  Skoda   Plsen
                                            mal  ar  fi  ca  aceste  „elemente“  să                                                          Curios  mod  de  a  privi  aspectul  i   21,40   Aminti
                          ☆                 se  manifeste  zi  de  zi,  sub  directa      responsabilă, intr-un climat                     de   către...   şeful   S.U.T.-ului.   Parcă;   22,15   24 de
             Lucrătorii  de  la  ferma  din  Uni­  coordonare   a   conducerii   şantieru­                                                 ne-am juca de-a şantierul. Dar fap-ţ
           rea   a   întreprinderii   agricole   de   lui,  a  organizaţiei  de  partid,  astfel                                           tul nu e de mirare Gavrilă Popes- 1  VINERI
           stat  Haţeg  au  făcut  o  analiză  te­  ineît   problematicile   şantierului   să                                              cu   însuşi   era   adeseori   certat   cu]   16,00   Teii
           meinică   a   rezervelor   ce   trebuie   trezească   responsabilitatea   fiecă­  de ordine şi disciplină!                      disciplina, încă de pe vremea cînd l  17,05   Emlsiu
           deplin  valorificate  în  scopul  depă­  rui constructor.                                                                               activa la 'Chişcădaga. Ce masuri ,   nâ;   18,50   1
           şirii   producţiilor   planificate   a   le   Pe  şantierul  Fabricii  de  bere  din   Schuller,   care   ne   mărturiseşte   că   pentru  .  că  el  este  minor.  In  adu­  ar putea lua atunci acest om? 1   Judeţele   ţâr
           realiza în ultimul an al actualului  Haţeg,  însă,  te  izbeşti  de  la  bun   T.C.I.  Timişoara  sprijină  prea  pu­  nările   de   partid   problema   disci­  Aspectele pe şantierul Fabricii l   voltârii.   Azi
                                                                                                                                                                            1001  de  s*  N.
                                            început  de  fapte  care  sînt  mai  de­  ţin  acest  punct  de  lucru,  atît  sub   plinei  nu  a  fost  pusă  încă  pe  rol,   de bere din Haţeg sînt însă mult/   Telejurnal;   I
                                                                                                                                                    mai complexe, dar pot fi rezu- ţ
                                           grabă   determinate   de   dezordine   aspectul delegării unor cadre   de  agitaţia   vizuală   nu   există,   acţiuni   mate  cam  aşa  s  T.C.I.  Timişoara  —  l   pentru   nepol
                                            şi  indisciplină.  Cît  despre  răspun­
                                                                                                       de
                                                                           specialişti şi asigurării forţei
            Trustul da construcţii          dere,  se  pare  că  termenul  nu  este  muncă  calificate,  cît  şi  în  ce  pri­  menite   să   ridice   conştiinţa   mun­  executantul — a înfiinţat aici un 1  sozi:   Nu  Petreu
                                                                                                                                                                                   te
                                                                                                                                                                            tic.
                                                                                                            citorilor de asemenea.
                                                                                                                                                                            ducţie
                                            prea înţeles.                  veşte  aprovizionarea  cu  materii  şi   Or   fi   oamenii   „răi“   degeaba?   lot  pe  care  însă  îl  neglijează  mai  l   grafice   a  eng
                                                                                                                                            rău  decît  pe  un  copil  vitreg.  Lotul  /
                                              Cu  ce  sprijinim  aceste  afirma­  materiale.  Ar  fi  doar  două  aspec­  Spaţiile  de  cazare  sînt  sub  orice   nu are încă o competenţă juridică*  mele.   Roma
                                            ţii  ?  Să  luăm  faptele  pe  rînd.  In   te  —  ne  spunea  dînsul  —  care  au   critică,   cantina   funcţionează   „atît   corespunzătoare  şi,  deci,  aprovizio-  i   Braia; 22,10
                                                                                     rămîneri
                 planul cincinal            ziua   prezenţei   noastre   pe   şantier   determinat  secţiei   de   în   urmă   în   de   bine“   incit   muncitorii   mănîn-   narea şi decontarea cheltuielilor /  SIMBÄT.
                                                                                                                                                   UUUUIHCU ca  L-11C1 tu l CIAJLC/I i
                                                                                                                                           : icil v-Ct
                                                                            execuţia
                                                                                              fermentaţie,
                                                                                                        a
                                            —  o  zi  obişnuită  de  lucru,  cu  cele
                                                                                                            că,  de  regulă,  la  cantina  abatoru­
                                                                                                                                            urmează un drum lung, sinuos, pe ţ
             La  25  ianuarie  1975,  colectivul   mai  bune  condiţii  atmosferice  —   celei   de   înmuiere-uscătorie   şi   a   lui  —  vizavi  de  şantier.  Cine  să-i   traseul  Haţeg  —  Timişoara.  Cadre  Í   10,00  Fllrr
            de  constructori  de  la  T.C.  Deva  a   am  găsit  pe  constructori  mai  mult   secţiei  de  fierbere  (unde  nici  pînă   supravegheze  dacă  nu  există  per­  de specialişti nu sînt, S.U.T.-ul, *  Nâzdrâvanul
            raportat   realizarea   întregului   vo­  prin  preajma  sediului  lotului  decît   acum nu este proiect - n.n.).  sonal corespunzător şi competent?  adică  „motorul“   şantierului,  fiind  i   buna   TV.;
           lum   de   construcţii-montaj   planifi­  în   şantier.   Veneau   aici   cu   cele   —  Dar  şi  oamenii  sînt  indisci-   In  13  ianuarie,  din  17  autobascu­  alcătuit  din  oameni  cu  pregătiri  şij   iarnâ  —  mu;
                                                                                                                                                                            lecinemateca
            cat   pentru   actualul   cincinal.   Au   mai  diverse  probleme.  De  la  recla­  plinaţi  şi  adeseori  chiar  din  acest   lante  au  funcţionat  doar  5,  dar  nu­  comportări mediocre. Lotul, ne-1  muri   pe   ci
            fost  date  în  folosinţă  12  252  apar­  marea  unor  cerinţe  pînă  la  a  se   motiv  treburile  merg  prost  —  a-   mai  de  pe  la  orele  8—9  şi  chiar  de   supravegheat îndeajuns, trăieşte o i  Desenul   ani
            tamente,  112  săli  de  clasă,  1180   „hîrjoni“ prin birouri.  daugă   Silvestru   Jeledinţean,   secre­  la 11.              viaţă  libertină,  fără  evidenţe  cla-  o- ; .-   Expediţie   de
            locuri  în  creşe  şi  grădiniţe,  1836                         tarul  organizaţiei  de  partid.  Mulţi                                                         Magazin   sp
                                                                                                              In  29  ianuarie  din  24  de  maşini
                                             In  fine,  aspectul  n-ar  fi  deosebit
           locuri  în  cămine,  o  policlinică,  un   dacă  în  spatele  acestuia  nu  s-ar   sînt   din   zona   Haţegului,   oameni   au  fost  active  doar  9,  iar  majo­  re, fără coordonare şi control. ţ  scop   cultura
           hotel,  un  motel,  complexele  agro­  ascunde  o  situaţie  intolerabilă.  In   neobişnuiţi   cu   programul   de   10   ritatea   utilajelor   au   fost   declarate   S-ar mai putea afirma multe, 1  16,05   Vîrstel'
                                                                                                                                                                                  Bon
                                                                                                                                                                            leglob:
            zootehnice  de  la  Romos,  Leşnic  şi   luna  ianuarie,  după  ce  în  anul  tre­  ore,  cu  viaţa  de  şantier.  Vin  tîr-    dar  credem  că  esenţialul  este  ca   I,   17,15   Preferi
           Bălaia,  Ţesătoria  de  mătase  şi   ju-   cut   s-au   înregistrat   rămîneri   în   ziu  la  serviciu,  pleacă  cînd  doresc,   defecte.  1   februarie,   cu   spe­  organul  orăşenesc  de  partid  Ha-  ţ   sînt   şi   prefi
                                                                                                              Sîmbătă,
           permagazinul  „Ulpia“  în  Deva,  al­  urmă  la  stadiile  fizice,  planul  de   adeseori  cînd  stai  cu  ei  de  vorbă   ranţa  că  situaţia  ar  fi  alta,  dis­  ţeg  să  analizeze  aceste  aspecte  şi  ,   Ciclul:   Cînt
                                                                                                                                            să  întreţină  cu  trustul  din  Timi-  4
            te obiective.          '        construcţii-montaj   se   prezintă   ne­  simţi  „iz“  de  prună  şi  cît  ai  în­  cutăm  cu  maistrul  Gavrilă  Popes-   şoara  o  legătură  mai  strînsă'  pen-  i   n*   poporuli
             Răspunzînd  marilor  exigenţe  sta­  îndeplinit,   restanţa   acumulată   pu­  cerca să-i lămureşti — degeaba...  cu, şeful S.U.T.-ului.  tru soluţionarea problemelor cu 1  T:   T9.00 L
           bilite  de  Congresul  al  Xl-lea  al   ţind  fi  recuperată  doar  pe  la  sfîr-   Nu  negăm  adevărul  —  deşi  trist   —  Cîţi  conducători  auto  sînt  as­  care se confruntă şantierul. Nu t  1001  de  seri
           partidului,  constructorii  de  la  T.C.   şitul  lui  martie  şi  aceasta  numai   —  al  acestor  cuvinte.  Dar  nu  în­  tăzi la serviciu?  este admisă starea actuală care ar   ar J  Telejurnal.
            Deva  se  angajează  să  realizeze  pes­  în  situaţia  cînd  efortul  ar  fi  so­  ţelegem  care  este  aportul  organiza­  —  Nu  ştiu,  să  iau  evidenţa.  Dar   putea genera’ compromiterea ter- i   20,00   Teleer
                                                                                                                                                                                   2(
            te  prevederile  cincinalului  un  vo­  licitat din plin.       ţiei  de  partid,  al  celor  46  de  co­  parcă   sînt   7.   (Constructorul   ştia   menului de punere în funcţiune a   blicitate;   impos
                                                                                                                                                                            siune
            lum  de  construcţii  montaj  în  va­  Umbre  de  scepticism  aflăm  chiar   munişti  de  pe  şantier  pentru  întro­  numai de 5 — n.n.).  fabricii !        )  21,40   Teleju
            loare de 380 milioane lei.      de la şeful lotului, ing. Andrei  narea disciplinei. Nu-1 înţelegem  — Unde sînt aceştia?                         ILiE COJOCARU l  sportivâ;  2  Î
                                                                                                                                                                            ora   10...;
            aiimiitiiniiiiamiimmiiiiii                                                                                                     BBanailEÜHKEBBSBBfiSaSBBEflEISBBBBO J  gramului.
                                           D e c D » i n B » a i i g » » D » i i D S E n i » D i » E 0 B i B D « i i > D B a D n B » B t n a B ' i i a i B a B a i B i B 0 i B E 5 a B E 0 a i S B i i i a i ; a a i n » i » i i c c x » > i e » u i i i s G a B a B a B E a 3 a
                                                                                                                                                                               DUMINI
             In  adunările  generale  pentru  a-                                                                                            gistrat   însă   o   restanţă   de   20   1    8,30 Des
            probarea  planului  de  producţie  şi                                                                                          procente.   Cu   toate   că   în   perioa-    Emisiunile
            financiar  pe  1975,  răspunzînd  che­                                                                                          da  actuală  nu  au  făcut  alte  lu­  (  roşii; 9,35
            mării   la   întrecere   lansate   de                                                                                           crări,  la  C.A.P.  Fintoag  şi  Rădu-  I   satului; 11,
            C.A.P.   Izbiceni,   cooperatorii   din                                                                                         Ieşti   nu   s-au   constituit   echipe   ştim despre,
            unităţile aflate în raza consiliu-                                                                                              permanente   de   cooperatori   care   zicii; 12,30
            lui   intercooperatist   Dobra   şi-au                                                                                          să   participe   la   această   acţiune,   Album dunr
            propus să obţină importante spo-                                                                                                aşteptînd  ca  fertilizările  să  le  e-   în istorie;
            ruri  de  producţie  la  toate  cultu­                                                                                          xecute   în   exclusivitate   mecaniza­  —  Scoţia  -
            rile  şi  în  sectorul  zootehnic.  Cum                                                                                         torii.  Nici  în  celelalte  unităţi  nu   16,25   Floar<
            se   acţionează   pentru   materializa­                                                                                         se   folosesc   mijloacele   proprii   la   Orele   lutul
            rea angajamentelor asumate ?                                                                                                    transportul   gunoiului   de   grajd   în   sprijinul a<
             —  Pentru  noi  —  ne-a  relatat                                                                                               cîmp.                            ce   pentru
                                                                                                                                                                             Votul nosti
            Iulian   Baba,   preşedintele   C.A.P.                                                                                            De   asemenea,   acţiunile   de   îm­  Serialul:   ,,F
            Dobra  —  iarna  nu  este  un  ano­  Ion  Bogdan  a  efectuat  fertilizarea   urmăreşte   îndeaproape   ca   fiecare   pundere   şi   conştiinciozitate   In   bunătăţiri   funciare   se   desfăşoară   Reporter   ’7
            timp  de  răgaz.  Zilnic  avem  orga­  a  peste  30  de  ha  păşune  cu  must   să-şi   realizeze   sarcinile   pînă   la   executarea lucrărilor amintite.  sporadic.   Curăţatul   păşunilor,   să­  1001 de ;
            nizate   acţiuni   în   legumicultură,   de   grajd.   Tot   în   ultimele   zile   începerea   oampaniei   de   primă­  Fertilizări   cu   îngrăşăminte   or­  patul  de  şanţuri  şi  canale  pentru   20.00   Film
           pomicultură,   la   culturile   de   cîmp   s-au   terminat   arăturile   pe   te­  vară.   Paralel   s-a   trecut   'la   cu­  ganice  s-au  făcut  şi  la  C.A.P.  O-   înlăturarea   excesului   de   umidi­  bişnuît"; 2
            sau  la  îmbunătăţiri  funciare.  Ori­  renurile   rămase   neogorîte   din.   răţarea celor 130 ha păşune.  liaba   (aproape   600   tone),   Teiu,   tate   sînt   lucrări   uitate,   pînă   a-   Spectacol I
            ce   gospodar   ştie   că   soarta   re­  toamnă,   lucrare   efectuată   de   îa-   La   grădina  de  legume  se  lu­  Roşcani   şi   Lăsău.   Tractoriştii   Li-   cum,  in  dosare.  Să  nu  mai  amin­  tâţl. Transr
            coltei  se  pregăteşte  cu  mult  îna­  cob Popa şi Silviu Olaru.                                                                                                22.00   Teleji
                                                                                                                               Crîşmar,
           inte de începerea semănatului.                                   crează   Intens   'la   confecţionatul   viu   Laslău,   Sergiu  Rubin   Sîrbu   Ro-   tim   că   în   livezile   C.A.P.   Rădu-   sportivâ;
                                                                                                            mulus
                                                                                                                  Herci
                                                                            răsadniţelor
                                                                                                                                            îeşti,  Fintoag  şi  ale  celorlalte  u-
                                                                                                                        şi
                                                                                                                                        se
                                                                                      şl
                                                                                          amenajarea
                                                                                                     patu­
                                             Un  iloo  de  frunte  în  preocupă­
             Intr-adevăr,  la  C.A.P.  Dobra  se   rile   actuale   îl   ocupă   îndeplinirea   rilor  calde.  Cooperatorii  sînt  con­  străduiesc   să   asigure   zilnic   un   niiăţi   lucrările   de   fertilizare   şi   gramului.
           munceşte   intens   în   aceste   zile.   sarcinilor   ce   revin   cooperatorilor   fruntaţi  însă  cu  unele  greutăţi  în   randament   sporit   la   transportul   tăierile   demarează   anevoios.   Se
           Un  mare  accent  s-a  pus  pe  ferti­  din   Dobra   din   programul   jude­  privinţa   construirii   unui   nou   so­  gunoiului.  Rău  este  însă  că  efor­  poate   aştepta   în   aceste   condiţii   LUNI
           lizarea   terenului.   Pînă   acum   s-au   ţean   de   îmbunătăţiri   funciare.   lar  pe  0,5  ha,  deoarece  nu  au   turile  lor  sînt  diminuate  din  cau­  obţinerea unor producţii sporite ?  I «  16,00   Te
           transportat  în  cîmp  peste  900  tone   Trebuie  executat  un  dig  la  Mu­  asigurat materialul necesar.  ză  că  la  adăposturile  de  animale   Organizaţiile   de   partid   din   trie,   pentru
           îngrăşăminte   organice,   dînd   pri­  reş  în  lungime  de  8  km,  desfun­                    ale   C.A.P.   nu   sînt   amenajate
                                                                                                                                                                cooperativelor  \
           oritate   administrării   gunoiului   pe   darea  şi  regularizarea  a  două  pî-   La  livada  de  pomi  se  lucrează   platforme   corespunzătoare   şi   nici   C.A.P.,   consiliile   populare   comu­  cîntece;   simpli
                                                                                                                                                                             mal
           suprafeţele   destinate   grădinii   de   rîuri  şi  unei  văi  pe  o  lungime   Jn   acord   global   cu   cooperatorii   gropi   pentru   colectarea   mustului   nale   şi   conducerile   limba   ma<
           legume  şi  sfeclei.  Concomitent,  pe   de  1  800  ml.  Aceste  lucrări  au   din  brigada  Făgeţel.  Aici  au  în­  de grajd.  agricole  au  datoria  să  treacă  de   TV.;   19,20
           mai  mult  de  200  ha  s-au  aplicat   drept   scop   apărarea   de   inunda­  ceput   stropirile   şi   tăierile,   ur-        la   faza   de   reflecţii   la   măsuri   Telejurnal  p
                                                                                         facă
                                                                                 să
           îngrăşăminte   azotoase   la   grîu   şi   ţii  sau  de  exces  de  umiditate  a   mînd   starea  se   terenului  şi  va  fertilizarea   Preşedintele   consiliului   înter-   chibzuite   şi   acţiuni   concrete   me­  Amânuntuf;
                                                                                                    permite
                                                                            cînd
           fosfatice   pentru   porumb.   Acţiu­  peste   150   hectare.   Acţiunile   de   să   se   intre   cu   mijloacele   de   cooperatist   Dobra,   ing.   Axente   nite   să   determine   obţinerea   unor   curî   populi
                                                                                                                   ne-a
                                                                                                            Guţea,
                                                                                                                         făcut
           nea  a  fost  realizată  de  mecaniza­  îmbunătăţiri   funciare   stabilite   transport   pe   terenurile   respecti­  s-ou   administrat   şi   precizarea   că   recolte   sporite   şi   îndeplinirea  \  nulul; 21,3!
                                                                                                                                 îngrăşăminte
           torii   Tiberiu   Dorea,   Traian   Mar-   sînt   realizate   în   proporţie   de   ve.   Cooperatorii   Letiţia   Oprean,   chimice  pe  mai  mult  de  600  ha.   exemplară   a   angajamentelor   asu­  câ   TV.;   2
           eu,  Siminic  Munteanu,  Vasile  Per-   peste  75  la  sută.  Partea  din  lu­  Maria   Popa,   Sidonia   Prisecan,   Faţă   de   prevederile   planului   pe   mate în întrecere.  închiderea
           ta,   Ilarie  Băştean,  Nicolae  Arde­  crări   care   revine   cooperatorilor   Verginica   Medrea,   Vasile   Lădar   luna   ianuarie,   la   fertilizarea   cu
           lean şi Ion Schmidt. Tractoristul  s-a repartizat pe oameni şi se  şi alţii dovedesc o deosebită răs­  îngrăşăminte organice s-a inre-            N. TIRCOB
   1   2   3   4   5   6   7   8   9