Page 2 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6054 © MARŢI, 1 APRILIE 1975
MBB—BBBBB

Ceisife populare, deputaţii - în spiritul şi exigenţele

chemaţi Ii o activitate stăruitoare pentru onorarea documentelor Congresului al Xi-lea

responsabilă a mandatului încredinţat de alegătoriI Uităm pentru creşterea răspunderii

în comuniştilor io îndeplinirea sarcinilor
(Urmare din oag. 1) jament şi cu deosebire a progra­ dere şi complexitate, legate de
melor referitoare la dezvoltarea a- realizarea planului economic
trecerii la realizarea prevederilor griculturii, de gospodărire şi fo­ profil teritorial, de dezvoltare a In Raportul prezentat Congre­
viitorului cincinal. Consiliile popu­ losire raţională a pământului, pre­ învăţămîntului, culturii, îmbunătă­ sului al Xl-lea al partidului, to­ a comuniştilor la o activitate sus­
ţinută, verificat de noi, este con­
lare, fiecare deputat la locul său cum şi a celor referitoare la îm­ ţirea continuă a activităţii de gos­ varăşul Nicolae Ceauşescu subli­
de muncă au datoria de a acţio­ bunătăţirea activităţii In construc­ podărire, aprovizionare şi deser­ nia : „Pe baza experienţei de pînă sultarea largă a acestora asupra
na pentru ridicarea continuă a pa­ ţii, sistematizarea localităţilor, de vire a populaţiei, perfecţionarea acum va trebui să lărgim şi să soluţiilor ce trebuie adoptate pen­
tru rezolvarea unor probleme de
rametrilor calitativi ai activităţii înfrumuseţare şi ridicare a nive­ relaţiilor între instituţii şi cetă­ intensificăm munca activului de strictă actualitate sau de perspec­
economice, sporirea productivităţii lului lor edilitar. Or, pentru înfăp­ ţeni. înfăptuirea lor cu succes, la partid, a tuturor comuniştilor, să
muncii, gospodărirea cu maximum tuirea cu succes a obiectivelor la timp, solicită — în condiţiile cînd întărim spiritul de răspundere şi tivă. Asemenea consultări au în­
de chibzuinţă a materiilor prime, care s-a angajat judeţul nostru numărul deputaţilor este mai res- participarea activă a cadrelor, a treprins şi organizaţiile de partid
de la sectoarele II, IV, V de la
materialelor, energiei şi combusti­ este necesară o amplă şi perma­ trîns — o preocupare deosebită tuturor comuniştilor la elabora­ E.M. Lupeni şi un însemnat nu­
bililor, a fondurilor băneşti, pen­ nentă mobilizare a cetăţenilor, pentru perfecţionarea stilului şi rea şi înfăptuirea atît a hotrăîri- măr de alte organizaţii de la l.F.A.
tru creşterea eficienţei. vîrstnici şi tineri, în activităţile metodelor de muncă ale. tuturor lor organelor centrale, cit şi a
Judeţul nostru este, de aseme­ din agricultură, în sprijinirea lu­ consiliilor populare, ale comitete­ hotărîrilor proprii". „Vîscoza", E.M. Bărbăteni şi pre-
nea, angajat cu obiective mobiliza­ crărilor de investiţii, la muncile lor şi birourilor executive, pentru Comitetul orăşenesc de partid paraţie. Consultarea de la secto­
rul V al E.M. Lupeni, de pildă,
toare — în industria locală, gos­ de înfrumuseţare şi gospodărire a ca fiecare deputat să fie activ, să Lupeni desfăşoară o susţinută
podăria comunală şi locativă, con­ municipiilor, oraşelor, comunelor, îndeplinească cu cinste mandatul muncă politico-organizatorică pen­ a avut ca obiect lichidarea rămî-
nerii în urmă la un moment dat.
strucţii, agricultură, învăţământ, fiecărei circumscripţii. încredinţat. Aceasta presupune în­ tru ridicarea la un nivel superior Comuniştii au găsit căile de în­
cultură şi educaţie, ocrotirea sănă­ Campania electorală a prilejuit tronarea peste tot a climatului de a activităţii tuturor cadrelor de
tăţii şi în alte domenii — în în­ largi dezbateri de lucru asupra exigenţă şi ordine, a spiritului re­ partid din economie şi viaţa so­ dreptare a situaţiei şi aceasta
trecerea dintre consiliile popu­ problemelor privind dezvoltarea voluţionar, a răspunderii pentru cială, a tuturor comuniştilor, de s-a şi produs în numai 10 zile.
In secţia de filatură de la l.F.A.
lare judeţene. Ne-am angajat ca tuturor sectoarelor de activitate respectarea neabătută a legalităţii. creştere continuă a rolului şi răs­
industria locală să îndeplinească economico-socială, angajarea reci­ Mai mult ca oricînd, sînt necesare punderii lor în realizarea sarci­ „Vîscoza", ca urmare a unor re­
cincinalul în mai puţin de 4 ani şi procă a candidaţilor şi alegătorilor o legătură vie cu masele de cetă­ nilor ce le sînt încredinţate. O vizii şi reparaţii superficiale, s-a
jumătate şi să realizăm în aceas­ în învingerea greutăţilor existen­ ţeni, îmbunătăţirea modalităţilor şi înrăutăţit calitatea firelor. Orga­
tă ramură o producţie suplimen­ te, lichidarea unor neajunsuri, ea formelor acestei legături, solicitu­ preocupare de seamă în această nizaţia de partid a recurs la a-
tară in valoare de 360 milioane s-a soldat cu numeroase propuneri dine faţă de propunerile şi ini­ direcţie este îmbunătăţirea stilu­ ceeaşi metodă a consultării, ceea
lui şi metodelor de muncă ; lăr­
lei. S-a prevăzut reducerea dura­ de îmbunătăţire a muncii. Consi­ ţiativele gospodăreşti valoroase ale girea formelor de muncă nemi­ ce a dus la descoperirea şi înlă­
tei de construcţie la un număr de liile populare, comitetele şi birou­ oamenilor muncii. turarea cauzelor. Astăzi lucrurile
jlocită cu oamenii. Ne străduim să
21 obiective industriale şi social- rile lor executive, fiecare deputat Fiecare deputat, fiecare membru perfecţionăm continuu mijloacele merg bine, în secţie, iar calita­
culturale, executarea peste preve­ au datoria să acţioneze pentru ca al noilor organe executive a depus de instruire a organelor subor­ tea reparaţiilor şi întreţinerilor
derile cincinalului a 1 140 aparta­ angajamentele asumate în campa­ jurămîntul solemn de credinţă şi a sporit.
mente, efectuarea de lucrări edili- nia electorală să prindă neîntârziat devotament faţă de Republica So­ donate, să realizăm dezideratele Analizîndu-şi propriul stil de
clarităţii, conciziunii şi operativi­
tar-gospodăreşti prin muncă pa­ viaţă, pentru mobilizarea alegăto­ cialistă România, faţă de popor tăţii în transmiterea sarcinilor, muncă, precum şi al altor organe
triotică în valoare de cel puţin 203 rilor la soluţionarea tuturor propu­ şi cauza socialismului şi comunis­ în studierea şi generalizarea ex­ de partid subordonate,, biroul co­
milioane lei. Consiliile populare, nerilor care se pot realiza pe plan mului. Jurămîntul dat ţării obligă perienţei pozitive. Membrii comi­ mitetului orăşenesc a constatat
că, în special la nivelul acestora
la o activitate ireproşabilă — co­
local.
deputaţii trebuie să urmărească cu
Consiliilor populare, deputaţilor lectivă şi individuală — pentru tetului orăşenesc sînt repartizaţi din urmă, munca de planificare
toată răspunderea materializarea le revin, în noua legislatură care înfăptuirea tuturor sarcinilor ce pe obiective economice şi orga­ suferă de imprecizie, formalism
fiecărui obiectiv prevăzut în anga­ a început, sarcini de mare răspun­ revin consiliilor noastre populare. nizaţii, râspunzînci de modul în şi generalitate. Astfel de fenome­
care se desfăşoară munca pentru ne am întîlnit la unele organi­
înfăptuirea sarcinilor. De aseme­ zaţii de partid de la sectorul II
nea, utilizăm, cu rezultate bune, mina Lupeni, transport E.M. Băr­
Sesiuni de constituire a consiliilor populare orăşeneşti şi comunale metoda analizelor la faţa locului. surile recomandate, ajutorul a-
băteni, E.G.L., C.F.R., I.R.E. Mă­
colective
alcătuim
In
prealabil,
care, pe bază de tematici studi­ cordat au înlăturat unele lipsuri,
Săptămîna trecută au continuat şedinte Ionel Hodorog, vicepre­ tru Grunţă. ază îndeaproape fenomenele, stă­ au făcut ca organizaţiile spriji­
în judeţul nostru sesiunile de con­ şedinţi — Ghcorghe Dcmincscu şi In biroul executiv al Consiliului rile de lucruri pe care le pre­ nite să realizeze o îmbinare mai
stituire a consiliilor populare oră­ Ioan Ocolişan. popular orăşenesc Simeria — pre­ zintă apoi biroului comitetului judicioasă între planificarea cu­
şeneşti şi comunale după alegerile In biroul executiv al Consiliului şedinte Ioan Farcaş, vicepreşedinţi orăşenesc împreună cu propuneri rentă şi cea de perspectivă, au
de ia 9 martie. Au fost constituite popular orăşenesc Haţeg — pre­ — Remus Bretoiu şi Nicolae Matiş. pentru îmbunătăţirea activităţii. contribuit la stabilirea unor sar­
un număr de 8 consilii populare şedinte Nicolae Zamora, vice­ In biroul executiv al Consiliului Uneori la asemenea analize invi­ cini judicioase şi concrete pentru
orăşeneşti şi 40 de consilii popu­ preşedinte — Corneliu Artenie. popular orăşenesc Vulcan — pre­ tăm şi secretari de partid din fiecare comunist, crescând astfel
lare comunale. In sesiuni, deputaţii In biroul executiv al Consiliului şedinte Petru Barbu, vicepreşedinţi sectoare similare, reuşind astfel considerabil rolul planificării în
au depus jurămîntul de credinţă şi popular orăşenesc Rupem — pre­ — Aurel Bîrlea şi Alexandru Todor. să realizăm şi rodnice 'schimburi munca de partid.
devotament faţă de Republica So­ şedinte Ioan Ghinea, vicepreşedinţi In biroul executiv al Consiliului de experienţă. O asemenea anali­ Comitetul orăşenesc de partid
cialistă România, au fost alese bi­ — Ioan Marcu şi Frederic Dara- popular orăşenesc Uricani — pre­ ză am efectuat la E.M. Lupeni, Lupeni utilizează şi alte metode
rourile executive, comisiile perma­ dics. şedinte Vaier Dan, vicepreşedinte obiectivul dezbaterii fiind măsu­ şi mijloace pentru a ridica la
nente şi au fost adoptate planurile In biroul executiv al Consiliului — Dan Marcu. rile ce se impuneau pentru sta­ un nivel superior activitatea tu­
de măsuri cu privire la principalele popular orăşenesc Orăştie — pre­ In birourile executive ale consi­ bilizarea forţei de muncă şi in­ turor comuniştilor. Considerăm
sarcini ce revin consiliilor populare şedinte Ioan Păstrăv, vicepreşedinte liilor populare comunale au fost tegrarea în producţie a noilor însă că trebuie să insistăm mai
In etapa actuală. Ca preşedinţi şi — Iustin Popa. aleşi ca preşedinţi tovarăşii : Teo- angajaţi. Amintesc această anali­ organizat şi sistematic pentru în­
vicepreşedinţi ai birourilor execu­ In biroul executiv al Consiliului fil Blag — Aninoasa. Adam Moga ză pentru faptul că acolo a luat făptuirea punct cu punct a ho­
tive au fost aleşi următorii tovarăşi: popular orăşenesc Petrila — pre­ — Balşa, Teofil Vlaicu — Baru, naştere valoroasa iniţiativă a mi­ tărîrilor organelor superioare şi
In biroul executiv al Consiliului şedinte Ioan Rădulescu, vicepreşe­ Aurel Boloţ — Băiţa, Ioan Vladis- nerului Ion Sălăjan, de a se sta­ a celor proprii, să întărim, deci,
popular orăşenesc Călan — pre­ dinţi — Pompiliu Ungur şi Dumi- lav — Băniţa, Aron Balint — Bă- biliza la fiecare loc de muncă rolul controlului şi îndrumării.
trîna, Ioan Andraş — Blăjeni, Pan- 3-5 angajaţi noi, iniţiativă care De asemenea, este necesar să de­
tilie Breteanu — Bretea Română, s-a extins cu efecte pozitive la terminăm o participare şi mai
Simion Chiîor — Buceş, Viorel majoritatea brigăzilor de mineri largă, mai activă a comuniştilor
şi s-a hotărît înfiinţarea trofeu­
la munca asiduă pentru înfăptui­
Demian — Bucureşci, Dumitru Giur­
lubrica tineretului giu — Bulzeştii de Sus, Bujor Şen- lui noului angajat.- Ca urmare, rea exemplară a sarcinilor ce ne
stau in faţă.
pînă in prezent au fost stabili­
droni — Bunila, Petru Baba — Cer-
băl, Victor Cisar — Cîrjiţi, Ioan zaţi peste 260 angajaţi în subte­ PETRE ILIE
Başa — Crişcior, Remus Vînduţ — ran. secretar al Comitetului
Certeju de Sus, Traian Ticula — Un mijloc eficient de atragere orăşenesc de partid Lupeni
CONCURSUL „TROFEUL nr. 6 al O.S.M. II, după care au Ghelar, Teodor Vasiu — Ilia, loa-
colectat 10 tone de fier vechi.
MINERULUI" • 150 de tineri de la Şantierul chim Roşea — Lăpugiu de Jos,
IV au pregătit 50 mp de tencu­ Miron Sălăjan — Lelese, Miron în sprijinul educaţiei etice şi cetăţeneşti
Din iniţiativa Comitetului mu­ Neidoni — Lunca Cernii de Jos,
nicipal al U.T.C. Petroşani, în ieli exterioare la blocul nr. 27 Petru Ilărăguş — Luncoîu de Jos, Pentru educaţia etică şi cetă­ rea şcolară şi profesională a ele­
din micro 7. © Alţi 30 de tineri
colaborare cu Centrala cărbunelui de la atelierul electric au colec­ Vasile Pantiloiu — Orăştioara de ţenească a locuitorilor comunei
şi Consiliul municipal al sindica­ tat 1 500 kg metal neferos ® 50 Sus, Matei Fanu — Peştişu Mic, Blăjeni, organizaţiile de partid vului. Sensul social şi etic al da­
toriei de a munci, Să cunoaştem
telor, duminică a avut loc la ca­ de tineri au curăţat zona verde de Ioan Zaliaric — Pui, Ioan Dumi- întreprind multe acţiuni. La reu­
sa de cultură din localitate faza pe strada Carpaţi. ® La Ţe- trescu — Răchitova, Mircea Ursu şita lor intelectualii satelor aduc legile ţării şi altele.
municipală a concursului pentru sătoria de mătase din Deva, 150 — Rîu de Mori, Ioan Căstăian — o contribuţie meritorie. Conferin­ Dintre cadrele didactice cu o
cel mai bun miner tînăr, dotat de tineri au prestat muncă vo- Romos, Vasile Zgîrcea — Sarmize- ţele şi dezbaterile pe teme etice susţinută preocupare pentru reu­
acţiuni
pe
notăm
acestor
şita
cu „Trofeul minerului". luntar-patriotică la punerea în getuşa, Petru Itul — Sălaşu de Sus,
Anterior avusese loc faza pe Virgil Stana — Şoimuş, Ioan Ga- sau de educaţie cetăţenească se Nicolae Iga, C. Mîhuţ, Iuliana
exploatările miniere din Valea funcţie a unor utilaje o Tinerii de bor — Teliucu Inferior, Viorel Brai- bucură de o bună participare. Ia­ Crăciun, Gheorghe Codrin, Petru
Jiului la care participase un la I.V. Călan au recuperat, intr-o ca ■— Tomeşti, Ghcorghe Gligor — tă cîteva teme care au constituit Polverea. Cornelia Ilerbei, Simion
singură zi, 5 tone de fontă.
mare număr de tineri, din care Topliţa, Ionel Zeiconi — Toteşti, în ultimul timp baza de discu­ Vîrtei, Victoria Leucean, Viorica
au promovat 27 mineri tineri pen­ FESTIVALUL ANSAMBLU­ Aurel Martinescu — Unirea, Aron ţii cu cetăţenii sau elevii şcoli­ Dolga şi alţii.
tru faza municipală. Medrea — Vaţa de Jos, Ghcorghe lor din satele comunei : Ce aduce Prol. NICOLAE CRĂCIUN
Duminică dimineaţa sute de ti­ RILOR ŞCOLARE DE Avram — Vălişoara, Ioan Şte'f — nou actualul sistem electoral, Fa­ director coordonator, Şcoala
neri din toate localităţile Văii Veţel, Ioan Buştea — Vorţa. milia, factor esenţial în orienta­ Blăjeni
Jiului au ţinut să asiste la lupta GIMNASTICĂ RITMICA
pentru cucerirea mult râvnitului MODERNA
trofeu. Un juriu exigent, format referiri la dezvoltarea şi întărirea
din profesori de la Institutul de Duminică, s-a desfăşurat, la Învăţămîntul pogitiso-ideologic de masă naţiunii şi a statului naţional în so­
mine, ingineri de ia exploatările Deva, etapa judeţeană a Festiva­ cialism. Gheorghe Măgurean a re­
miniere, a cântărit fiecare răs­ lului ansamblurilor şcolare de liefat faptul că la baza naţiunii
puns. Cunoscutul profesor exami­ gimnastică ritmică modernă, or­ noastre socialiste stă comunitatea
de interese determinate de noua
nator, Mihai Florea, de la Radio- ganizat de Comitetul judeţean al Abordare în sfrînsă legătura cu orînduire socială, întemeiată pe
televiziunea română, a imprimat U.T.C., la care au participat elevi proprietatea obştească asupra mij­
întrecerii, viu disputată, sponta­ din licee şi şcoli generale. Dove­ loacelor de producţie, unitatea de­
neitate şi vioiciune tinerească. dind reale talente, o ţinută artis­ realităjile contemporane plină a naţiunii, a întregului po­
Competiţia s-a desfăşurat în tică aleasă şi o tematică inspi­ por în jurul partidului. Faptul că
două probe: o probă scrisă teo­ rată, formaţiile de gimnastică de Comuniştii şi uteciştii din Valea ritoriu, interesele economice şi are loc procesul de apropiere din­
tre oraş şi sat că se tinde spre
retică, eliminatorie, care a rea­ (La liceele din Simeria, „Avram Sîngeorgiului, cursanţi la învăţă­ viaţa spirituală specifică manifes­ omogenizarea socială şi ştergerea
lizat o triere a participanţilor. lancu" Brad şi nr. 2 Deva s-au mântul politico-ideologic de masă, tată în limba, cultura şi conştiinţa deosebirilor dintre munca fizică şi
După aceasta mai rămăseseră în clasat pe primele trei locuri. Re­ au avut de curînd dezbate­ naţională. Ţinînd seama de analiza cea intelectuală, constituie elemen­
concurs, pentru proba orală, 8 prezentanţii liceului din Simeria, re la tema : „Politica Partidului realităţilor contemporane, s-a sub­ te ce contribuie Ia ridicarea pe noi
concurenţi. După o luptă strînsă, ocupanţii locului I, vor participa Comunist Român în problema na­ liniat poziţia partidului nostru care trepte de progres şi civilizaţie a
în care s-au confruntat cunoştin­ la faza republicană a festivalului, ţională". Studiind din bibliografia consideră că — aşa cum se arată naţiunii noastre socialiste. Politica
ţele, dorinţa de afirmare, pute­ care se va desfăşura la Cluj, în recomandată, participanţii la învă- şi în Programul adoptat de Con­ de investiţii a partidului, care ur­
gresul al Xl-lea al P.C.R. — este
ţâmînt au desprins şi reţinut aspec­
economică
rea de concentrare, pe primul loc luna aprilie. tele esenţiale privind abordarea de necesar ca între naţiuni, între sta­ măreşte dezvoltarea ţării, reflectă a
tuturor judeţelor
s-a situat tânărul Pnancisc Teu, către partidul nostru de pe po­ te să se stabilească relaţii noi, ba­ grija ce se acordă rezolvării pro­
de la E.M. Vulcan, care a şi „PIONIERIA — ŞCOALA DE ziţii marxist-leniniste, în lumina zate pe deplina egalitate în drep­ blemei naţionale. De asemenea,
cîştigat trofeul concursului, iar istoricelor documente adoptate de turi, pe respectul reciproc a] in­ accesul egal la învăţămînt, ştiinţă
Congresul al Xî-lea al P.C.R., a
dependenţei şi asigurarea posibili­
locurile următoare au fost ocu­ EDUCAŢIE COMUNISTA" problemelor referitoare la naţiune, tăţii ca fiecare popor să se dezvolte şi cultură al naţionalităţilor con­
pate de tinerii Ioan Cărăvan şi rolul naţionalităţilor conlocuitoare corespunzător voinţei sale. Fiind o locuitoare este un factor care con­
Nicolae Golea. „Ştafeta cravatelor roşii cu în ţara noastră şi raporturile dintre etapă necesară şi obligatorie în e- tribuie la întărirea prieteniei şi
Ansamblul tineretului din Pe­ tricolor", acţiune amplă, organi­ naţiuni, care şi-au găsit o soluţio­ voluţia tuturor popoarelor, forma­ frăţiei tuturor oamenilor muncii, la
troşani a oferit apoi un reuşit zată de consiliile şi comanda­ nare creatoare pe baza legilor şi rea naţiunilor şi afirmarea lor este ridicarea unităţii moral-politice şi
ideologice, asigură valorificarea po­
program artistic în cinstea parti­ mentele municipale, orăşeneşti proceselor obiective ce caracterizea­ un proces aflat în plină desfăşura­ tenţialului creator al tuturor cetă­
cipanţilor la întrecere. şi comunale ale organizaţiei pio­ ză societatea românească şi lumea re. Rezultă deci — spunea Marinela ţenilor în înfăptuirea operei de e-
nierilor, şi-a desfăşurat, dumi­ contemporană în înaintarea lor pe Cristian — că progresul accelerat dificare a societăţii socialiste multi­
ACŢIUNI DE MUNCA nică, faza pe localităţi. La Cer- calea progresului şi civilizaţiei. al forţelor de producţie, intensifi­ lateral dezvoltate şi înaintare a
carea schimbului de valori materia­
Propagandistul cursului, Maria Mîn-
tej, Băiţa, Rapolt, Ohaba, Sîntă- României spre comunism.
PATRIOTICA măria Orlea, Zam şi în alte loca­ drescu, a dat, pentru început, cî­ le şi spirituale fac să crească ro­ Ca aspecte negative trebuie sem­
lul naţiunilor, iar orice încercare
teva jaloane care au orientat dez­
lităţi au avut loc, cu acest pri­ baterea. în scopul de a asigura o de a limita sau nega acest roi, de nalat că frecvenţa a fost sub 80 la
Aflată In rîndurile tinerilor de lej, parăzi ale pionierilor, adu­ cuprindere corespunzătoare a fie­ a nesocoti realitatea istorică, nu sută, Iar la dezbateri nu nu par­
ticipat decît un număr redus de
la I.C.S. Hunedoara, „Decada re­ nări, întâlniri cu activişti ai Con­ cărui capitol al temei. poate duce decît la ascuţirea con­ cursanţi, care, am desprins, s-au
cordurilor In producţie" îşi dez­ siliului judeţean al Organizaţiei Parti'cipînd activ la schimbul de tradicţiilor sociale şi politice. pregătit anume să răspundă la a-
văluie zi de zi rezultatele. Un pionierilor, programe artistice şi cunoştinţe, de idei, cursanţii Adam In cadrul dezbaterii s-a insistat, numite capitole din temă. Reflcc-
mare grup de tineri au lucrat sportive, raportîndu-se, totodată, Mihăilă, Reiss Valeria, Vionela de asemenea, asupra Taporluiui în­ tînd la această situaţie, acum, cînd
peste orele de program la termi­ realizările, Ila zi, obţinute în ac­ Păştioi şl alţii s-au referit la consti­ tre socialism şi naţiune, s-a abor­ se apropie încheierea învăţămîntu­
:
lui politico-ideologic de masă, bi­
narea reparaţiilor de la cuptorul ţiunile de muncă patriotică. tuirea şi dezvoltarea naţiunii, ca re­ dat preocuparea Partidului Comunist roul organizaţiei de bază are da­
zultat al unui complex proces isto­
Român pentru rezolvarea marxist-
ric progresist, la importanţa pe leninistă a problemei naţionale în toria să asigure înlăturarea neajun­
pare o prezintă comunitatea de te­ ţara noastră, făcîndu-so totodată surilor semnalate.