Page 3 - Drumul_socialismului_1975_04

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6054 • MARŢI, 1 APRILIE 1975
Pag. 3

File din epopeea luptei pentru cucerirea independenţei de sfat a României

şi a contribuţiei ţarii noastre la victoria împotriva fascismului

Memorii din războiul

antifascist
La 9 mai poporul nostru va săr­ poporului român să se materiali­ tată superioară aceste glorioase ria României. Aşa cum se arată
bători aniversarea a 98 de ani zeze într-o realitate ireversibilă. tradiţii. Partidul Comunist Român în Programul partidului, prin e-
de la cucerirea independenţei de Momentul de la 9 mal 1877 s-a dovedit forţa politică cea mai roismul şi prin contribuţia adusă
stat a României şi a 30 de ani de a fost urmarea firească a unei la războiul antifascist, la înfrîn- La cofa 823
la marea victorie asupra fascismu­ năzuinţe ce a străbătut ca un fir înaintată în conducerea luptei garea Germaniei naziste, poporul
lui. Cele două aniversări reprezin­ roşu întreaga existenţă a poporu­ pentru cucerirea drepturilor şi român a dovedit că nu avusese
tă, în cadrul evoluţiei istorice a lui nostru. „Noi — spunea patrio­ libertăţilor democratice ale celor nimic comun cu participarea dic­ ...Înaintam vertiginos pe Valea
ţării noastre, momente ale a- tul Mihail Kogălniceanu în me­ ce' muncesc, pentru apărarea in­ taturii militaro-fasciste din ţara Căpuşului, in direcţia nord-vest. O-
celeiaşi lupte duse de poporul morabilul său discurs — trebuie tereselor naţionale şi dezvoltarea noastră la războiul împotriva U- biectivul imediat era eliberarea
român pentru apărarea fiinţei sale să dovedim că sîntem o naţiune liberă, independentă a patriei". niunii Sovietice. EI a probat prin Huedinului.
naţionale, pentru libertate, pen­ vie, trebuie să dovedim că sîn­ fapte de arme prietenia cu Ar­ In stingă noastră se înălţau pă­
în
tru dreptul de a-şi decide singur tem în stare să facem şi noi sa­ belice, istoria perioadei inter­ mata Roşie, dorinţa de colaborare durile seculare ale Gilăului, iar ia
cu
încrustate
rămîn
soarta şi a-şi făuri o ţară liberă crificii pentru ca să păstrăm a- cu Uniunea Sovietică, aspiraţia dreapta dealurile domoale ale Clu­
şi prosperă. ceastă ţară şi drepturile ei pen­ litere de aur victoriile de seamă de a dezvolta relaţii cu toate po­ jului. Cînd ne-am apropiat de cota
Lupta şi năzuinţa spre ne- tru copiii noştri, şi această misiu­ obţinute de clasa muncitoare, de poarele lumii. în acelaşi timp s-a 823, subunităţile hitleriste ne-au
conducerea
atîrnare au caracterizat de-a ne în momentele de faţă este în­ întregul popor, sub Român, în demonstrat că politica Partidului întimpinat cu o ploaie ucigătoare
Comunist
Partidului
lungul întregii sale existen­ credinţată fraţilor şi fiilor noştri de foc.
te istoria poporului român, care mor la hotare". Independen­ luipta plină de sacrificii îm­ Comunist Român corespunde pe Ne-am oprit. Se lăsase seara. La
confirmînd totodată adevărul fun­ ţii a fost rezultatul luptei şi jert­ potriva primejdiei fasciste, pen­ deplin năzuinţelor şi intereselor adăpostul întunericului am prins a
te­
tru
integrităţii
apărarea
damental că jugul asupririi străi­ felor poporului român şi nu a vitale ale întregului popor român. săpa şanţuri individuale, invingind
ne care frînează pentru un timp rezultat din bunăvoinţa puterilor ritoriale, a independentei şi su­ ^Victoria asupra fascismului, în­ oboseala ce ne cuprinsese. Ploua
evoluţia unui popor nu poate stă­ europene. Susţinută cu entuziasm veranităţii României. Antifascis­ făptuirea revoluţiei socialiste, au mărunt peste pădure, iar lutul ne-
vili realizarea aspiraţiilor sale mul consecvent al comuniştilor, determinat o cotitură fundamen­ gru-gălbui se lipea de lopeţile Li-
legitime — dobîndirea libertăţii de popor şi în primuml rînd de al întregului popor român, orga­ tală în istoria poporului român. neman, in vreme ce umezeala ne
şi unităţii. ţărani, de lucrători, de masele nizarea luptelor împotriva hitle- A fost deschis astfel drumul reali­ străbătea hainele. N-aveam însă
Aflat în sud-estul continentului de la oraşe şi sate, de românii rismului au constituit factorii de­ zării celor mai înalte idealuri de li­ timp de pierdut. In zorii zilei tre­
european, poporul nostru a tre­ de pretutindeni, cauza mare a terminanţi ai întîrzierii cu uri bertate şi dreptate socială, idea­ buia să declanşăm lupta pentru
buit să înfrunte nenumărate independenţei s-a văzut încunu­ număr important de ani a insta­ luri la care au năzuit şi pentru cucerirea cotei 823.
pericole şi grele opresiuni. nată de succes. urării dictaturii militaro-fasciste care au luptat generaţiile trecu­ Intuind probabil planul nostru,
Abia constituite, statele feu­ în perioada istorică următoare, în ţara noastră. în jurul Parti­ tului, patrioţii, forţele cele mai spre miezul nopţii, la semnalul u-
dale româneşti s-au găsit în datorită politicii claselor exploata­ dului Comunist Român s-au gru­ înaintate şi clarvăzătoare ale po­ nei rachete, duşmanul se năpusti
faţa pericolului otoman. Dar ţă­ pat mereu noi forţe, sociale şi porului român. Numai în anii so­ peste poziţiile pe care le ocupam,
rile române şi-au păstrat' fiinţa toare de abdicare de ia interesele cialismului, ţara noastră şi-a pu­ într-un atac fulgerător. Avanpostu­
de stat chiar şi atunci cînd au naţionale, precum şi intensificării politice care, răspunzind chemă­ tut dobîndi adevărata independen­ rile noastre nu putură face faţă
fost nevoite să accepte dominaţia presiunilor şi dominaţiei puterilor rii comuniştilor, în condiţiile de­ tă şi suveranitate, eliberarea so­ situaţiei şi astfel spaţiul dintre noi
acestui puternic imperiu. Folosind imperialiste, au fost aduse grave osebit de. grele din vara anului cială şi naţională constituind te­ şi inamic, acest pămint al nimănui,
orice împrejurare favorabilă, româ­ prejudicii şi ştirbiri independenţei 1944, au reuşit să rezolve în in­ melia marilor cuceriri obţinute de se micşoră văzînd cu ochii, iar hi-
nii au căutat să-şi redobândească de­ noastre naţionale. Acestea au cul­ teresul poporului şi al ţării si­ popor, sub conducerea partidului tleriştii erau mulţi şi înarmaţi
plina neatîrnare. Conducători viteji, tuaţia prin care a trecut Româ­ comunist în opera de edificare a
iubitori de ţară au ridicat necon­ minat cu ocuparea şi subordona­ societăţii socialiste. pină-n dinţi.
rea ţării noastre- de către Germa­
tenit spada în faţa cotropitorilor. nia. Din primul moment al în­ In timp ce puşcaşii noştri îşi pre­
Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hu­ nia hitleristă în anii celui de-al făptuirii actului istoric de la 23 Avînd în urma sa veacuri înde­ găteau grenadele şi îşi puneau ba­
nedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel II-lea război mondial. August, angajîndu-se, alături de lungate de luptă şi jertfă pen­ ionetele la arme, servanţii de la
Mare, Ioan Vodă cel Viteaz şi „Pe parcursul îndelungatei sale coaliţia antifascistă, în războiul tru libertate, poporul român ma­ puştile mitraliere obligau duşmanul
Mihai Viteazul —■„ gloriosul vo­ istorii — arăta secretarul general 'împotriva hitlerismului cu toate nifestă astăzi o firească şi de­ să nu se ridice de la pămint. $i
ievod care a realizat prima uni­ al partidului nostru. tovarăşul resursele materiale şi umane de plină înţelegere şi solidaritate cu totuşi, ei înaintau tirîş, orbiţi în
tatea provinciilor româneşti— au NICOLAE CEAUŞESCU —, popo­ care dispunea, armata română a lupta tuturor popoarelor pentru furia lor.
fost, aşa cum recunosc şi croni­ rul român a dus lupte aprige îm­ purtat grele lupte pentru elibera­ independenţă şi suveranitate. In Patru puşti mitraliere româneşti
carii străini, nu numai exponenţi potriva dominaţiei şi asupririi rea teritoriilor româneşti cotropite, politica sa externă, ţara noastră aproape că se înroşiseră în cadenţa
ai poporului român, ci şi apără­ porneşte de la realitatea că in focului neîntrerupt.
tori ai libertăţii popoarelor din străine, pentru libertate şi drep­ precum şi pentru eliberarea lumea de azi se afirmă tot mai La puşca mitralieră la care eram
centrul şi occidentul Europei. tate socială, pentru apărarea fi­ Ungariei, 'Cehoslovaciei şi Aus­ improspătător, caporalul Alexandru
inţei naţionale şi afirmarea sa triei. pină la înfrîngerea com­ hotărît voinţa popoarelor de a
Revoluţia din anul 1821 — trăi libere şi suverane, de a se Pop dirija rafalele de secerare cu
„una din acele mişcări europene, ca naţiune liberă şi independen­ pletă a Germaniei naziste — dezvolta independent, pentru a- precizie şi sînge rece. Lingă el, sol­
cum scria Bălcescu, care arăt ju­ tă. Clasa muncitoare, partidul înscriind astfel o luminoasă pa­ datul Toader Ilie. Un snop de foc
neţea popoarelor şi dorinţa lor său marxist au ridicat pe o treap-, gină de eroism şi glorie în isto­ bolirea vechilor raporturi de ine­ se abătu şi asupra armei noastre
galitate, dominaţie şi dictat, a
de propăşire" — a exprimat pe politicii imperialiste, colonialiste automate, rănindu-l de moarte pe
lingă dorinţa de înlăturare a ser­ caporal. In clipele acelea de încor­
vitutilor feudale şi hotărîrea româ­ şi neocoionialiste. Romănia con­ dare, deşi rănit şi el, soldatul luă
nilor de a-şi redobîndi indepen­ sideră necesară unirea eforturilor imediat locul comandantului său de
denţa. Cu toate că revoluţia a fost tuturor ţărilor, a forţelor înain­
reprimaţii prin intervenţia brutaVă tate pentru promovarea politicii grupă. După cîteva minute, însă,
a puterilor străine, procesul de noi de egalitate în drepturi, res­ sub povara rănii primite lăsă şi el
eliberare a poporului român nu pect al independenţei şi suvera­ capul pa pămint.
a putut - fi oprit de nici o forţă. Parcă aud şi acum vocea frunta­
" j mijlocul secolului al XlX-Sea nităţii naţionale, neamestec în şului Vasiie Simion, de la cealaltă
şi în perioada următoare, ca ur­ treburile interne, nerecurgerea la puşcă mitralieră, care mai era in
mare a intrării în arena luptei forţă sau la ameninţarea cu for­ acţiune :
sociale a mişcării muncitoreşti, ţa în relaţiile dintre state.
mişcarea de eliberare naţională, Acum, în preajma celor două — Nu staţi, fraţilor ! Improspă-
care şi-a pus puternic amprenta a- jubilee, transpunînd în viaţă ho- tător, la datorie !... Trage !...
supra celor trei provincii româ­ A fost botezul focului celui mai
neşti, s-a accentuat. Revoluţionarii tărîrile Congresului al Xl-lea al tînăr improspătător al companiei.
partidului, prin succesele din în­
munteni şi moldoveni de la 1848 trecerea socialistă, pentru realiza­ în lupta la baionetă, puşcaşii,
n-au uitat să amintească cu fiece rea cincinalului înainte de termen, susţinuţi de cela două arme auto­
prilej că doresc unirea „într-un mate, au dat duşmanul peste cap,
singur stat neatîrnat românesc". poporul român îşi manifestă mm- ocupind, înainte de revărsatul zori­
dria patriotică de a fi continuator
Odată cu unirea Principatelor lor, cota 823 !
la 1859, chiar dacă independenţa al tradiţiei de luptă pentru liber­
n-a putut fi obţinută atunci, tate şi independenţă naţională, de AUREL D. CÂMPEANU
ideea neatîrnării a rămas în a asigura dezvoltarea în viitor a căpitan în rezervă,
prim-planul interesului naţional, şi acestor măreţe cuceriri istorice. fost luptător voluntar antifascist
nu se aştepta decît un moment «fa­ Artilcrişti români participînd la lupte pe străzile Capitalei în Au­ în Batalionul 7 vînâtori
vorabil pentru ca visul milenar al gust 1944. Prof. CAROL DROZD de munte Zalău-Deva
Gazete?© d© perete în concurs Festivitatea conferirii Steagului roşu şl a
Diplomei de onoare de întreprindere fruntaşă
Cîteva probleme de conţinut şi eficienţă în industrie pe 1974 colectivului O.S. Hunedoara
(Urmare din pag. 1) colectivul combinatului şi-a depă­
la gazeta „Muncitorul'" rătau vorbitorii — faptul că de­ şit sarcinile de plan cu 54 700 tone
cocs metalurgic, 458 800 tone oţel,
cernarea titlului de „Erou al Mun­ 160 000 tone laminate şi alte pro­
Gazeta de perete „Muncitorul" aspecte, activitatea în producţie a bilit, colectivul a hotărît să-i fa­ cii Socialiste*, a Steagului roşu şi duse în valoare de peste un mi­
de la Fabrica de .industrie locală femeilor şl tineretului etc. că vinovatului altă critică, tot Diplomei de onoare a coincis cu liard lei, participanţii la festivita­
Haţeg a intrat anul acesta în con­ Gazeta despre care vorbim are printr-o caricatură. De această cel mai solemn eveniment politic te au adresat Comitetului Central
curs cu o bună recomandare : pre­ un supliment satiric care răspun­ dată, vinovatul a venit la respon­ din viaţa poporului nostru — re- al partidului, tovarăşului NICOLAE
miul I la faza pe oraş desfăşura­ de bine cerinţelor ce se pun unei sabilul gazetei de perete să-şi cea­ CEAUŞESCU, o telegramă, în ca­
tă în anul 1974. Avem, deci, de-a astfel de prezenţe. Se numeşte ră scuze pentru gestul reproba­ investirea secretarului general al re, printre altele, se spune : „în­
face cu o gazetă care deţine o „Ghimpele* şi este incisiv, vizea­ bil, iar fenomenul nu numai că partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae cheiem trimestrul I al acestui an
personalitate bine conturată în si­ ză lucruri importante, care ţin de nu s-a mai repetat, dar a stopat Ceauşescu, în înalta funcţie de
nul colectivului, se manifestă ca disciplina muncii — absenţe ne- şi alte manifestări negative. preşedinte al Republicii Socialiste cu o depăşire a producţiei globa­
o bună tribună politică şi educa­ moţivate, chiul, iresponsabilitate Gazeta, în ansamblu, împreună România. Este un moment de ne­ le de 46 milioane lei, pe care sîn­
tivă. etc. Remarcăm aici că responsa­ cu suplimentul său, se dovedeşte, tem hotărîţi să o majorăm pînă
De la începutul anului au apă­ bilul colectivului gazetei de pere­ deci, un factor de eficienţă. mărginită satisfacţie, care ne dă la sfîrşitul anului la minimum 100
rut pînă în prezent o seamă de te, deci şi a celei satirice, este Totuşi se disting cîteva obser­ un imbold' puternic în muncă, un milioane lei. Vom acţiona cu ma­
articole care păstrează nota de se­ un om inimos, de idei, caricatu­ vaţii critice. Considerăm că orga­ prilej de alese mulţumiri primu­
riozitate şi experienţa cîştigată, a- rist, textier, ceea ce se simte mai nizarea apariţiilor, nu pe ediţii lui fiu al ţârii, aceluia care în re­ ximă fermitate şi responsabilitate
bordînd predilect o problematică ales în atitudinea suplimentului. integrale, ci într-un fel de flux, petate rînduri ne-a acordat un ne­ In vederea asigurării unei produc­
majoră din preocupările colecti­ Am întîlnit la „Ghimpele* oameni nu răspunde cerinţelor. Se întîm- preţuit sprijin în dezvoltarea com ţii de oţel şi laminate de înaltă
vului. Chiar în momentul de faţă luaţi în răspăr în mod ingenios, plă ca o ediţie formată, de fapt, r ţinută tehnică şi calitativă, în con­
la gazetă se află un articol de pentru lipsa de răspundere faţă din 3 articole să apară la inter­ binatului, în obţinerea de reali­
mare actualitate : * reproiectarea de sarcini, pentru înclinaţii spre vale de cîte o săptămînă. Se ris­ zări de prestigiu. diţii de eficienţă economică supe­
unor produse aflate în fabricaţie, alte preocupări în timpul lucru­ că astfel ca ceea ce a apărut în cadrul festivităţii a luat cu- rioară. Vom avea permanent în a-
precum şi asimilarea altora noi. In lui, .precum şi pentru alte meteh­ nou să nu fie sesizat chiar şi nu­ vîntul tovarăşul Ioacliim Moga,
esenţă, autorul demonstrează, pe ne. „Ghimpele* se bate cu atitu­ mai pentru că se află aşezat ală­ tenţie nu numai realizarea de me­
scurt, evident, care sînt sarcinile dinile retrograde, cu indisciplina- turi de articole deja cu o anu­ care a adresat celor 19 000 de si- tal mai mult, mai bun şi mai ief­
şi cum trebuie acţionat. Articolul ţii, cu tot felul de alte apucături mită vechime. Cu alte cuvinte c- derurgişti, în numele biroului Co­ tin, ci şi formarea multilaterală,
este semnat de inginerul Vasiie care vin în contradicţie cu prin­ lementul organizatoric mai trebuie mitetului judeţean de partid, feli­ profesională, politică, morală, a oa­
Cristi, şeful secţiei de produse cipiile şi normele eticii şi echi­ îmbunătăţit. De asemenea, colec­ citări pentru prestigioasele succese
mixte, om competent, care este şi tăţii socialiste. Nu se Iasă „tras tivul gazetei trebuie să acorde obţinute, îndemnuri la muncă menilor care plămădesc acest im­
responsabilul colectivului gazetei pe sfoară*, cum se zice. De pildă, mai multă atenţie faptului pozitiv spornică, entuziastă, pentru înde­ portant element de civilizaţie ma­
de perete. un lucrător fusese criticat pentru nou, proaspăt, pe care să-l pre­ plinirea cincinalului înainte de terială*.
De-a lungul celor trei -luni tre­ că absentase de Ia lucru. Omul, zinte succint, la obiect, în for­
cute din acest an, gazeta a tra­ me vii, atractive, în mod opera­ termen, multă sănătate, putere de Festivitatea s-a încheiat cu un
tat şi alte probleme importante, ca să scape de ruşine — şi-a zis tiv. muncă şi fericire. bogat program artistic susţinut de
cum sînt disciplina contractuală, el — a smuls caricatura de la formaţiile artistice ale combinatu­
disciplina muncii, sub diversele ei gazetă. După ce faptul a fost sta­ CORNEL ARMEANU Subliniind faptul că în perioada
care a trecut din acest cincinal, lui şi cele din Vaţa şi Dăbica.