Page 2 - Drumul_socialismului_1975_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ®

SELECTIU*
Răspundere permanentă pentru întărirea rîndurilor MAR
Gazetele de perete în concurs
6,00 Ra
partidului şi educarea comunistă a memibriîor de partid Fotografia unei ediţii J ţii ; 8,00
La micro!
Organul de presă al Comi.tetu- făşurări a activităţii din săptămî- l 12.00 Huli
Conştienţi de sarcinile importante sînt încadraţi la invăţăniîntul politi- fost primiţi de curînd, îşi îndeplinesc lui de partid de la I.M.M.R. Si- na următoare. ' Intîlnire
ce stau în faţa comunei noastre, că- co-ideologic, îi invităm la adunările sarcinile, manifestă interes pentru meria scoate de fiecare dată edi- La aceeaşi rubrică se evidenţia- ţ şi interpr
utăm în permanenţă, prin toate mij- generale de partid, li se incredin- îmbunătăţirea activităţii. Trebuie to­ ţii bine concepute, concentrate ză preocupările colectivului sec- Ştiinţa Ia
loacele, să ridicăm şi să consolidăm ţează sarcini concrete etc. - - -. să să 11 se dea sarcini, să fie ajutaţi asupra problemelor majore ale ţiei a III-a mecanică de a-1 aju- gărelor ;
• ■ - -...................
-
rolul de forţă politică conducătoare Cunoscînd faptul că organizaţia şi controlaţi, puşi să informeze in colectivului şi în forme atractive, ta pe tînărui Sabin Cornea să se 15.00 Ci
al organizaţiilor de partid în toate U.T.C. este pepiniera de cadre pen- adunările generale asupra modului ■Reproducem pe scurt una din încadreze în normele de discipli- Î 17,20 CoI<
domeniile vieţii sociale. Comitetul tru organizaţiile de partid, comite- cum şi-au îndeplinit sarcinile. Peri­ recentele ediţii. Articolele sînt nă. 17,40 Vati
de partid de la C.A.P. Ilia, cele 20 tul comunal a ajutat şi controlat odic am organizat intîlnirl cu mem- scurte, tratînd problemele la obi- Colţul satiric al gazetei este, de 18.00 Orei
de organizaţii de bază subordonate comitetul comunal al U.T.C. pentru <£“ paVtfd'noi “primiţi, undcT-'au
comitetului comunal îşi desfăşoară_____________________________________________ 1 ect, fără introduceri obositoare, asemenea, foarte activ, remareîn- \ de muzică
activitatea in .9 unităţi economice, 4 prezentat expuneri pe diferite teme Dealtfel, la rubrica „Ştiaţi că..." du-se aici preocuparea neobosită 4 zică pe a
lîntîl ni rr» lin *ocf-fo1 rln o r>f i or-vl nnro a rAcnnncflVti 111 1 u i r*rvl a responsabilului colectivului de
cooperative agricole de producţie, pentru educarea ior ta spiritul dra­ întîlnim un astfel de articol care îln4 rlO ^ 21.00 Bule
un liceu, un spital şi un sat necoo- gostei faţă de partid, faţă de mun- evocă eforturile pentru îndeplini- redacţie, Nicolae Socaciu, un bun zi intr-o
perativizat. Aceste organizaţii duc o ln spiritul şl exlgesiţefe rea sarcinilor de plan la secţia I caricaturist, şi a textierului Ioan
muncă politică şi organizatorică sus­ Primirea în partid şi iritegrarea cisterne, arătîndu-se că succesele Giurgiu. în ediţia de care vorbim MIERC
ţinută în vederea mobilizării tuturor noilor membri de partid îu . viaţa bune obţinute în' ultima vreme se o caricatură ÎL satirizează pe for- ) 5,00 Bu
oamenilor muncii pentru înfăptui­ documentelor organizaţiilor sînt- activităţi strîns datoresc unei mai rodnice colabo- jorul Xosif Gruber pentru pleca­
( Radioprog
rea politicii partidului nostru. Multi­ legate între ele. înţelegirid bine a- răţi cu sectorul IV de rotărie. rea repetată de lă lucru înainte * Sumarul |
tudinea şi complexitatea problemelor Congresului al XS-Sea ceastă legătură, organizaţia, noastră De aici se predau în ritmurile de terminarea programului. Altă 1 fon, mc
ce le ridică viaţa în comuna noas­ comunală îşi dezvoltă capacitatea cerute şi de mai bună calitate ro- caricatură surprinde pe Dionisie Discoteca
tră au cerut şi cer comitetului de organizatorică, crescînd prin aceasta ţile de vagoane. Printre muncito­ Hoca chemînd o fantomă imagina­
partid, organizaţiilor de bază, o pre­ ţ tini ; 12,Of
ocupare permanentă pentru primi­ puterea ei de mobilizare la îndepli­ rii care maniCeslă maximum de ră care să-l ajute în găsirea unei i populară
rea în partid a celor mai buni tova­ aie Plenarei oorae nirea sarcinilor economice ale comu­ interes pentru îndeplinirea sarci- motivări noi a absenţelor neuro­ 1 rat ; 12,30
răşi, sarcină pe care o concepem ca nei. nilor de plan ‘ sînt evidenţiaţi tivate de la lucru. 4 16,45 Bah
pe un mijloc de ridicare calitativă din Iulie a.o. Vespasian Moţ şi Ionel* Şandru. Subliniem aici încă un lucru mint —
a întregii activităţi de partid, parte VIGREL BABA De la sectorul mecanic întîlnim pozitiv : că toate caricaturile sînt ţ Radiopubl
componentă a muncii politice şi or--------------------------------------------------------------------------- locţiitor pentru problemele muncii la acest capitol echipa condusă însoţite de texte adecvate, ascu- 1 populare
ganizatorice. Am căutat în perina- a-şi îmbunătăţi stilul şi metodele de organizatorice al secretarului de Cornel Turdăşan, care a venit ţite, concepute în versuri, ceea I serii ; 20,(
nouţă să conducem şi să îndrumăm muncă, în scopul educării comunis- într-o duminică la lucru pentru a ce reţine atenţia trecătorilor. 4 populară
organizaţiile de partid pentru a-şi te şi patriotice a tineretului, aju- Comitetului comunal de partid Ilia pregăti condiţiile unei bune des- C. ARMEANU j Augustin
îmbunătăţi munca politică în vede- tîndu-i concret pe membrii comi- \stăr
rea pregătirii şi primirii în partid a teiului U.T.C. la organizarea unor ( dresa au
acţiuni.
Pentru
cooperatori, intelectuali care îşi des- ideologic al U.T.C. au fost reparti- Adunări de dări de seamă Îtî organiza ti He de partid
politico-
învăţămîntul
buni
celor
mai
ţărani
muncitori,
, f JOI,
făşoară activitatea în unităţile din zaţi ca propagandişti membri de 1 5,05 Cil
comună, Avem în atenţie să asigu- partid cu o bună pregătire politică auzi ; 5,4(
răm cunoaşterea de către activul şi ideologică. Astfel, în ultima pe­ Murseci în zootehnie sâ fi© mai plină
comunal de partid a prevederilor rioadă foarte mulţi tineri au fost Radioprog
Sumarul
statutare şi a instrucţiunilor Comi­ recomandaţi pentru a fi primiţi în
tetului Central cu privire la primi- partid. de răspundere, de dăruire ! crofon, ni
rea în partid. Am organizat instruiri Ca urmare a muncii desfăşurate Buletin d<
trimestriale ale activului, cu care de către comitetul comunal de par- de folclo)
ocazic s-au prezentat sarcinile orga- tid şi birourile organizaţiilor de ba- Comuniştii de la C. A. P. Boş, de vacă, dîndu-se şi un plus de Efectivele de animale sînt rea- gărelor ;
nizaţiilor de partid în munca de ză, in evidenţa comitetului comunal Zlaşti şi Cinciş au pus în centrul 2 350 litri. Dar nici aici nu este lizate. Lăudabil este şi faptul că 15.00 Mer
primire, criteriile ce trebuie înde­ avem peste 800 membri de partid, dezbaterilor din adunările lor ge­ realizat efectivul de animale, car- s-au asigurat condiţii dintre cele diojurnal.
plinite de cei care solicită primirea nerale de dări de seamă proble­ nea a fost predată în cantitate mai bune pentru iernatul anima- gic ; 16,25
în partid, modul de întocmire a do­ din care numai în acest an au fost mele zootehniei. E firesc. Unită­ foarte mică, iar furajele şi adă- lelor, prin construirea unui grajd pertoriu s
primiţi un număr de 2G : 7 ţărani
sarelor de primire, felul cum tre- . . . ... ţile lor nu au tarlale de sute de posturile pentru vite nu sînt asi- — al treilea — cu 80 de locuri, milea ;
buie pregătite adunările generale in cooperatori, 16 muncitori, 3 întelec- hectare destinate culturilor de gurate pe măsura cerinţelor pen- Comuniştii au cerut să se asi- 20.00 Corn
care se fac primiri în partid. tuali. Din cele 20 organizaţii de ba­ grîu sau porumb, sînt situate în tru vreme ‘ de iarnă. Deci, nici gure permanentizarea îngrijitori- Iară ; 20,.
Munca de primire in partid, în ză, 18 au primit in partid în acest zonă deluroasă şi de munte. Din perspectiva îndeplinirii întocmai a dor, programul de grajd, de hră- mic ; 20,5i
cadrul organizaţiei noastre comuna- an noi membri, urmind ca in de- cele mai vechi timpuri oamenii obligaţiilor în zootehnie nu se în- nire a animalelor să fie respec- dumneavo
le, este condusă in mod direct de cembrie să primească şi organizaţii- de aici sînt cunoscuţi şi lăudaţi trevede. Comuniştii Silviu Suciu, tale întocmai, îngrijitorii, comu- tr-o oră ;
către biroul .coletului comunal, i e (le baza , iceu _ Ilia şi District crescători de animale. îndeletni Nicolae Simeria, Sofia Răceanu, niştii care muncesc în zootehnie
care, în baza studiului efectuat în C.F.R. — Ilia. cirea aceasta nu s-a uitat. Este Octavian Popa, Petru Suciu au să manifeste răspundere în mun-
cadrul organizaţiilor de partid şi în VINEI
baza analizelor şi concluziilor ce In centrul atenţiei biroului comi­ îndrăgită şi astăzi. Fiecare uni- spus acestor lucruri pe nume. că, dragoste şi pasiune 5,05 Hm
s-au desprins, este în măsură să cu­ tetului comunal de partid stă în tate cîştigă foloase frumoase de Adunarea generală a trasat şar­ In măsurile adoptate în unani­ muzică p<
noască posibilităţile existente d e permanenţă educarea membrilor de pe urma creşterii animalelor. Dar cini concrete consiliului de con mitate de adunările generale ale agrar ; 6,0
partid noi primiţi prin repartizarea rezultatele dobîndite în zootebn>e ---------------- ducere, tuturor celor care mun- organizaţiilor de partid din cele
-----
J
primire în partid de la fiecare loc s mineţii ;
de muncă. Cunoscînd concret situa­ de sarcini pe care să Ie rezolve fie sînt departe de posibilităţi, deşi cesc în zootehnie. Va trebui ur- trei unităţi agricole sînt prevăzute 8,08 La n
ţia, avînd în vedere respectarea individual, fie împreună cu alţi co- zootehnia este sursa de bază a mărită îndeaproape îndeplinirea răspunderi concrete pentru comu- ferată ; 1(
structurii organizaţiei comunale, bi- munişti. Unii dintre ei au primit veniturilor unităţilor agricole din acestora, traşi cu toată tăria la niştii din sectorul zootehnic, pen- 11.00 Bule
. - . \
roul comitetului comunal de partid funcţii de răspundere cum sînt : toate cele trei localităţi. La nici răspundere cei care nu înţeleg să ţru conducerile unităţilor, măsuri l sul nc-'snu
orientează prin membrii săi birouri- sonia Crişan, promovată în funcţia una dintre ele însă nu sînt rea- se achite de îndatoririle ce le au. care o dată înfăptuite să ducă la j patriotic :
„ __ „ .
le organizaţiilor de bază pentru pn- v de brigadier la C.A.P., Valena Alexe, lizaţi toţi indicatorii de bază, a- Cu un mare deficit în balanţa îmbunătăţirea substanţială a re­ Intîlnire
, , .
*
1
mirea în partid. în munca de pregă­ dică cei de la lapte, carne, efec­ furajeră a intrat in iarnă şi zultatelor de pînă acum. Este o şi interpr
tire a tovarăşilor ce urmează să fie promovată în funcţia de ajutor con­ tive de animale, lină, brînză pre­ C.A.P. Cinciş. Numai la suculente datorie de cinste — am zice, şi l Ştiinţa la
primiţi în rîndurile organizaţiilor de tabil la C.A.P. şi alţii. Am constatat date statului. Doar la C.A.P. Zlaşti şi concentrate minusul este de de mîndrie — a membrilor de şlagărelor
.
peste 30 tone. Aşa a fost şi in
f st şi în partid,
partid aplicăm mai multe forme : că membri de partid tineri, care au fost îndeplinit planul la lapte peste 30 tone Aşa a 0 pcu uu, «tuturor cooperatorilor j na Badea
iarna anului trecut. Urmarea ? Fi- din Boş, Zlaşti şi Cinciş de a ţ ştiri ; 17.<
rească : nerealizarea unor indica- lupta cu abnegaţie şi devotament i 17,20 Peni
rubrica tineretului. sînt cei de la carne, ; lină, brînză, pentru a face din sectorul zoo- lor. t 1 gini coral
tori principali în zootehnie, cum
...
------- , „x i — t e h n i c lauda cooperativelor
scrii ; 20,0
De fapt, acesta este şi angajamen-
/ 22.00 O z
lapte de oaie etc.
La C.A.P. Boş lucrurile s-ar pu­ tul lor comunist, exprimat ferm ) 3.00 Estrai
tea spune că stau ceva mai bi­ în adunările generale, care va /
trebui îndeplinit exemplar I
Tineri ia panoul de onoare al muncii nişor. Cu excepţia sfeclei fura­ GH. I. NEGREA * I SÎMBĂ
{
) 5,05 Bliri
jere, restul furajelor s-au asigurat,
sînt depozitate în condiţii bune. IOAN VLAD — corespondent i— muzică
* dioprograr
o CONSTANTIN POPA, miner, O MELINDA RAB, muncitoare, o NICOLAE CIOANCA, muncitor 4 Sumarul
şef de brigadă, E.M. Vulcan. Cu sera de legume Sînlandrei. Cu re­ constructor, şantierul 2 Deva. Ab­ / crofon, m
brigada pe care o conduce se men­ gularitate se numără printre mun­ solvent al şcolii profesionale de
ţine lună de lună în rîndurile ce­ citorii fruntaşi ai unităţii. Aceasta construcţii, s-a integrat bine în actualitatea politică, \ Buletin d
lor mai bune brigăzi minereşti ale pentru că munceşte cu pasiune şi munca de pe şantier, în familia l şi jocuri
exploatării. In minunatul raport hărnicie, depune strădanii ca in harnicilor constructori deveni. Ob- J ictin de :
mineresc de muncă al colectivului fiecare zi de lucru să-şi facă în­ ţinînd rezultate meritorii în pro­ , românesc ;
de la E.M. Vulcan — extragerea tocmai datoria. Membră a birou­ ducţie. a fost in repetate rinduri (Urmare din pag. 1j. întreaga vizită, convorbirile o- 10,50 Melc
suplimentară a peste 60 000 tone lui organizaţiei U.T.C., este un evidenţiat ta muncă. Desfăşoară o ficiale, întîlnirile şefului statului Intîlnire
cărbune — Constantin Popa cu bri­ bun exemplu în faţa tinerilor, me­ activitate rodnică şi în organiza­ La rîndul său, preşedintele român, şi ale tovarăşei Elena şi interpr
ţia revoluţionară de tineret. Colec­
reu în fruntea acţiunilor ce se în­
gada sa de tineret şi-a adus o treprind. Prin muncă şi-a atras tivul de constructori se mândreşte Nicolae Ceauşescu a spus : Ceauşescu, s-au desfăşurat sub la
contribuţie însemnată. stima şi aprecierile colectivului. cu tînărui Nicolae Cioancă. „Intr-adevăr. In ultimii ani re­ semnul înaltei stime şi al preţuirii, şlagărelor
laţiile dintre România şi Iran au reciproce, cordialităţii şi dorinţei 15.00 Vi
de a deschide noi perspective co­
cunoscut o puternică dezvoltare pe laborării dintre cele două ţări. „Sa­ populare ;
A. Poliţei
cele mai diverse planuri. Pe baza lutăm vizita preşedintelui Nicolae
înţelegerilor la care am ajunş, a Ceauşescu, prieten al Iranului, cu I Transmisii
părţi ; W.'
documentelor semnate împreună, cinstea ce se cuvine unei mari
s-au amplificat schimburile de vi­ personalităţi contemporane". „Şa- I letin meu
zite la diferite niveluri, s-au in­ hinşahul şi preşedintele Nicolae I zaic niuzi
tensificat colaborarea economică şi Ceauşescu s-au pronunţat din nou ' estradă ; 1
cooperarea în producţie, au înre­ in favoarea instituirii unei noi | De ]p Iu
gistrat progrese însemnate rapor­ ordini economice internaţionale, ne de diî
turile tehnico-ştiinţifice şi cultu­ pentru o cooperare sinceră între I 20.30 Azi
rale dintre ţările noastre. Aşezate toate naţiunile, pentru pace în lu­ I Buletin
pe principiile deplinei egalităţi, me" — scrie presa iraniană.
respectului independenţei şi suve­ In ajunul vizitei preşedintelui I DUMIN
ranităţii naţionale, neamestecului Nicolae Ceauşescu,. şi a tovarăşei . 7,00 Rai
în treburile interne şi avantajului Elena Ceauşescu, în Iran, presa ' satului ;
reciproc, relaţiile româno-iraniene centrală a publicat interviul acor­ | femeilor ;
corespund pe deplin intereselor dat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu melodia p
de progres şi prosperitate ale po­ presei şi radioteleviziunii iraniene. I preferat;
poarelor noastre, cauzei generale Tot în cursul săptămînii trecute, I tru toţi ;
a cooperării şi păcii internaţionale. tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, letin metc
Sîntem convinşi că vizita noastră secretar general al Partidului Co­ | Unda ves
va marca un nou pas înainte pe munist Român, preşedintele Repu­ club ; 20,(
calea colaborării fructuoase dintre blicii Socialiste România, l-a pri­ I Estrada d
România şi Iran“. mit pe Sayed Marei, preşedintele I diojurnal.
Adunării Poporului a Republicii gic ; 22,10
Arabe Egipt, trimis special al pre­
PROGRES ECONOMIC, proces relaţia optimă dintre fondul de şedintelui Anwar El Sadat. LUNI
social-istoric de înaintare a unei consum şi fondul naţional de dez­
economii naţionale de ia inferior .dicţionar politieo-economie | voltare economico-socială este e- Sub semnul împlinirii unui an 5,00 Du
la superior, care se manifestă, în senţială pentru p.e. de aceasta de- do la Congresul al Xl-îea al Parti­ I Jurnal ag
esenţă, in sporirea productivităţii §: pinzînd atît valorificarea resurse­ dului Comunist Român, eveniment i gramul di
muncii sociale, în sporirea produ­ lor existente în economia naţiona­ de excepţională însemnătate în ' rul presei
sului social şi a venitului naţio­ cultul economic ; cantitatea şi ca­ losirii şi corelării legăturilor exis­ lă, cît şi stimularea interesului viaţa partidului şi a întregului nos­ | melodia i
nal pe locuitor, în condiţiile mo­ litatea potenţialului uman utiliza­ tente între ei. Intervenţia conşti­ membrilor societăţii pentru o par­ tru popor, în întreaga ţară comu­ tin de şti
dernizării structurii pe ramuri a bil în producţie ; structura pe ra­ entă. promptă, multilaterală şi e- ticipare efectivă şi eficientă la dez­ ;
economiei naţionale şi îmbunătă­ muri şi teritorială a producţiei ; ficace a oamenilor în desfăşurarea voltarea economiei. In anii con­ niştii, toţi oamenii muncii acţio­ socialiste.
ţirii repartizării forţelor de produc­ nivelul dezvoltării cercetării ştiin- proceselor economice se realizea­ strucţiei socialismului, economia nează cu fermitate, ou o forţă Moscova ;
ţie în plan teritorial. P.e. este un ţifice-tehnice şi gradul aplicării uriaşă pentru transpunerea in via­ ştiri; 11,2
proces complex care cunoaşte in­ cuceririlor ei in activitatea econo­ ză in cel mai înalt grad în so­ României a înregistrat un p.e. re­ ţă a hotărîrilor Congresului de e- dio-TV. ;
cialism,
prin
planifi­
Intermediul
tensităţi diferite în evoluţia econo­ mică ; intensitatea şi eficienţa cării economiei naţionale. Indicato­ marcabil, la baza sa aflîndu-se po­ dificare a societăţii socialiste mul­ 12,05 Tntîl
mică a societăţii. El este influenţat participării economiei naţionale ia rul sintetic al intensităţii p.e. este litica ştiinţifică a P.C.R., ta centrul tilateral dezvoltate şi înaintare a Iară şi i:
r
de o multitudine de factori, prin­ diviziunea mondială a muncii etc. ritmul. creşterii produsului social şi căreia stă industrializarea socia­
tre care mai importanţi sînt : sis­ Fără a fi limitativi, aceşti factori al venitului naţional pe locuitor. listă a ţării, îndreptată spre mo­ României spre comunism ! Presa 12,30 Ştiii
temul relaţiilor de producţie, în formează un sistem, între ei exis­ Acest ritm, la rîndul său, este in­ bilizarea şi valorificarea complexă centrală şi locală a consacrat a- vista şiag
primul rînd. natura proprietăţii a- tând o strînsă intercondiţionare. fluenţat într-o măsură considera­ superioară a tuturor resurselor ma­ cestui eveniment, pe spaţii largi, 1 la 3; 1
supra mijloacelor de producţie ; numeroase articole care eviden­ letin metc
gradul de dezvoltare a forţelor de Influenţa lor activă in direcţia p.e. bilă, de volumul, structura şi efi­ teriale şi umane ale ţării în scopul ţiază succesele remarcabile obţi­ publicitate
producţie ; bogăţiile naturale şi implică o susţinută activitate con­ cienţa folosirii fondului naţional de ridicării sistematice a bunăstării nute de oamenii muncii în toate retului;
posibilitatea atragerii lor In cir- ştientă a oamenilor în sensul fo­ dezvoltare economico-socială. Co­ materiale şi spirituale a poporului. sectoarele activităţii economice, 22.00 O zi
sociale şi cultural-educative.