Page 5 - Drumul_socialismului_1975_12
P. 5
1 @ MARŢI, 2 DECEMBRIE 1975 Pag-
OH
IO!
In majoritatea magazinelor pe Prin magazinele de confecţii bună calitate, cele mai noi. Nu se
CA ÎN FILME care le-am vizitat, am constatat că poate spune că nu se găsesc con-'
există o gamă variată de confecţii fecţii şi încălţăminte pentru toate
într-una din zilele trecute/ şi încălţăminte de sezon. îmbucu virstele. Dar, uneori, perioade în
am călătorit (e un fel de a spu- ) rător e şi faptul că în magazine şi încălţăminte de sezon tregi, lipsesc unele confecţii sau
ne) cu autobuzul 31-HD-3127 ( s-au găsit produse noi — confecţii modele de încălţăminte. Azi, pre-,
al E.G.C.L. Călan. Voiam să/ (înlocuitori de paltoane) moderne, tenţiile sînt mai mari şi conside-,
merg spre oraşul nou. In sta aspectuoase, mult apreciate de că răm că ele sînt pe deplin justifi-,
ţie, lingă restaurantul „Rete tre cumpărători. Un bogat sortiment 0 gamă largă de produse, care cate I Noi sîntem datori să asigu
zat", m-am urcat în autobuz. . atît în reţeaua comercială, cît şi mai solicitate de cumpărători. A-
răm magazinelor produsele cele
de încălţăminte pentru copii există
Dar cind am fost cu o mină î
oarelor pe bară şi cu un picior pe.' în depozitele I.C.R.T.I. mai poate fi, totuşi, îmbunătăţită vem însă neonorate o serie de con
tracte de către furnizorii noştri la
scară, şoferul a pornit, dintr-o \
Intrăm în magazinul de confecţii
dată, cu viteză. Surprins, am i
te. Sînt produse care nu se găsesc
căzut cu piciorul de pe scară J din Haţeg. O unitate bine dotată, o serie de confecţii şi încălţămin
curată. Cerem mai multe feluri de
ze o ultimă re- dar am rămas agăţat de bară 1 confecţii bărbăteşti şi de damă. Ce tate. Aproape toate magazinele de de încălţăminte pentru bărbaţi, fe în magazine şi nu le avem nici
mei şi copii dar, în unele zile şi în noi în depozite : paltoane pentru
îre ca uşile şi cîtva timp şi apoi mi-ahi dat.' le mai multe se găsesc, unele nu. confecţii din judeţ au primit aces
nă atenţie păs- drumul. Noroc că am deschis ţ te confecţii. Dar toate au trecut. unele cazuri, chiar perioade mai femei şi fete, paltoane bărbăteşti,'
i în primire res- braţele. M-am trezit într-un... i — Avem o bună aprovizionare. „Marfa bună se vinde". Un adevăr lungi, modelele preferate lipsesc. cizme box pentru femei, ghete pen-
ei şi se asigu- copac. După această scenă de J De la depozit ni se dă întotdeauna de necontestat. La copii există o gamă bogată de tru adulţi şi femei, şoşoni din cau
>ecie şi catego- l groază, ca in filme, care au l marfa pe care o solicităm. Sînt Unul dintre cele mai bine apro încălţăminte de sezon — cizmuliţe ciuc etc. Avem un permanent con
Căile de acces cazuri cind unele confecţii lipsesc vizionate magazine de confecţii din şi ghete — atît în reţeaua comer
anent bune de I „vizionat-o“ mai mulţi călători, / din depozit. Atunci, bineînţeles, nu tact cu furnizorii noştri pentru ur
isportul tuturor 1 aştept „recompensa" pentru... ) se găsesc nici la noi — ne spunea judeţ este magazinul „Elegant" nr. cială, dar cît mai ales în depo gentarea trimiterii mărfurilor con
îficitul la nive- l „regizor". (N. Munteanu, cores- l 32, din Deva, responsabil Dumitru zite (şi e bine ca magazinele de tractate.
nistrează numai / pondent). J Olimpia Ciurea, responsabila ma Topor. Aici se găsesc confecţii fe specialitate pentru .copii să se a- — Unele din ele sosesc, pentru
►vine, ceea ce gazinului. Mai slab stăm cu pal lurite şi sint expuse la vedere şi provizioneze cu un număr mai ma altele 'am primit asigurări că ne
lor şi la fura- 1 FĂRĂ APĂ, FĂRĂ CĂLDURĂ \ toanele pentru femei, scurte îmblă libera alegere. In ziua vizitei noas re de încălţăminte pentru copii, vor sosi doar la jumătatea lunii
iatul animalelor nite pentru femei, pantaloni de tre aici, era singurul loc unde se fiindcă au de unde). Totuşi, se poa decembrie — ne spunea Valentina
rile şi mortali- \ Noi, cei care locuim in noul ţ damă şi paltoane bărbăteşti tip O-
;ctat programul l bloc din Dobra, tare ne-am t radea, care se caută foarte mult. găseau platoane pentru bărbaţi de te face observaţia că la copii, ma Grosu, şef birou comercial II,
1
sri concrete pe ? bucurat că ne-am mutat în > Cerem părerea mai multor cetăţeni mai multe feluri. joritatea sortimentelor de încălţă I.C.R.T.I. Furnizorii noştri, fabrici
Irele tehnice şi ţ apartamente frumoase, confor- \ — Depozitele I.C.R.T.I. fac tot ce minte au culori închise, la bărbaţi de confecţii sau încălţăminte: „Cri-,
1
le lapte şi se i tabile. Dar neterminînd la timp 1 aflaţi in magazin, la cumpărături. e posibil să ne onoreze comenzile. modelele de ghete sînt în majori şui" Oradea, „Partizanul" Bacău,’
O deosebita ifîntîna (bazinul) pentru apă — j — Paltoane pentru noi, femeile,, Sînt şi acolo însă goluri create de tate neaspectuoase, greoaie, parcă „Modern" Timişoara, „Clujana",')
nirii exemplare l din primăvară se tot „lucrea-1 sînt în magazin. Am fi dorit însă furnizori. Pentru aprovizionarea cît ar fi confecţionate acum 15—20 de „Progresul" Bucureşti sînt mereui
fondul de / ză“ — acum, în plină iarnă / să găsim ceva mai nou, modern. mai bună a magazinului, eu mă de ani ! Nu se găsesc deloc galoşi căutaţi de noi, cei care ne depla-j
. Pentru fiecare ) nu avem căldură, nu avem ^ Cind vin noutăţi — fiindcă, sosesc plasez la cooperativele meşteşugă bărbăteşti, ghete pentru bărbaţi săm la ei, pentru a impulsiona li
figură numărul ţapă- Cine ne ajută? (Comitetul i mereu — sint într-un număr redus reşti „Drum nou" Hunedoara, „Mu „Pionier". Lipsesc, de asemenea, u- vrările de mărfuri. Multe din res
ţ de bloc nr. 1). i şi intră foarte puţine femei în po reşul" Deva, „Viaţă nouă" Orăştie. nele modele la cizmele pentru fe tanţe vor fi recuperate, însă unele
i 'fesionale, sesia lor — ne spunea I. Laura. Cu sprijinul acestora, cumpărătorii mei. goluri tot vor rămîne la unele pro
l învăţăm întului
Aceeaşi situaţie este cu paltoa găsesc în magazin scurte de relon O ultimă vizită în raidul nostru duse solicitate în acest sezon. Con
nele bărbăteşti. Se găsesc paltoane, cu celină, cojocele, mesade, cojoace am făcut-o la depozitele I.C.R.T.I. tractările încheiate pentru perioada
dar cele mai multe sînt din cele din piele etc. — spunea respon Interlocutorul nostru: Dan Brener următoare vor aduce însă o îm
raiate, adică din stofă foarte bună, sabilul magazinului, D. Topor. Nu Ştefania, director comercial la bunătăţire substanţială a aprovizio
comuna O CARICATURĂ, \ dar au o linie învechită, mai în cursul lunii noiembrie, în a- I.C.R.T.I. : nării şi o diversitate şi mai mare
s DOUĂ CARICATURI ^ sînt grele de purtat şi toate au cest magazin s-au vîndut mărfuri — Sîntem în permanenţă preocu a produselor pe care cumpărătorii
în valoare de peste 1 300 000 lei !
le vor găsi în culori variate, mode
culori cenuşii. Paltoanele de Ora
La încălţăminte, situaţia e cam
Tînărul Viorel Antonie este i
ieşti [ primitor-distribuitor la de|x>zi-J dea, aspectuoase, uşoare, călduroa aceeaşi : se găsesc diferite modele paţi de o aprovizionare bună, con le multe, moderne. SABIN CERBU
stantă, cu produsele de cea mai
se, de calitate, sînt foarte mult cău
tele C.S. Hunedoara. Datorită
abaterilor săvîrşite, tovarăşii de
.■ muncă i-au făcut caricatura şi : La fondul de stat
realizează ţ au pus-o la gazeta de perete, )
i Din treaba aceasta V.A. a în-l
1 ţeles că trebuie să... distrugă)
e animale? ii caricatura. Şi a făcut-o. Acuml Mas multe animale
/ se „admiră" în altă caricatu- <
) ră : la gazeta centrală a corni- i
;u secretarul Co- l telului U.T.C. din combinat.
l de partid Mărti- i CHILIPIRGIII S-AU ARS ^ şi produse animaliere
:scu, a reliefat e-
îusuri serioase la / Popa Dănilă, şofer Ia între-/
e şi ovine ale co- \ prinderea de stat „Avicola" | Comitetul comunal de partid, mai multe specii de animale şi
ole din cadrul t Mintia, transporta nutreţuri i consiliul popular şi consiliul co are posibilitatea să contracteze şi
i mari diferenţe > combinate la fermele de pă- / munal al Frontului Unităţii So să vîndă statului mai multe ani
la C.A.P. Dineu l sări de la Balata- Acum nu ţ cialiste, comuniştii şi deputaţii — male şi produse animaliere.
;apete bovine — i mai transportă. Şi iată de ce. i spunea tovarăşul Ioan Vladislav, Acţionînd cu perseverenţă în a-
: (aproape 70 ca- j Văzînd că nu-1 controlează ni-) secretarul Comitetului comunal de ceasta direcţie s-a reuşit să se în
[) ovine). Nici la i meni, că nu este întrebat ce l partid Baniţa — au desfăşurat in deplinească şi să se depăşească
1
şi Jeledinţi nu 1 cantitate a încărcat şi cît a / acest an o susţinută şi eficien
prevederile planului anual la con
inile anuale, dar î dus la ferme, că nu există o ţ tă muncă politico-educativă pentru tractări de animale şi produse a-
ondiţii pentru a- i evidenţă strictă, într-una din i ca fiecare producător agricol să nimăliere. Astfel, s-au contractat
impărări şi pră- I zile n-a mai ajuns cu nutreţu- J înţeleagă că are datoria civică şi 347 capete taurine, 108 porcine, 218
tanţelor. Interlo- ( rile la fermă. S-a dus cu ca-1 patriotică să lucreze în cele mai ovine, 10190 litri lapte de vacă,
zat că biroul co / mionul încărcat cu 780 kg nu-, bune condiţii şi la timp întreaga 1 000 litri lapte de oaie şi 11 300
de partid a a- ţ treţuri combinate în satul Bo-) kg lînă.
;ajunsurilor şi a i hoit şi le-a ' vîndut la mai ' suprafaţă de pămînt, care, indife
ntru recuperarea 1 mulţi cetăţeni amatori de chi- rent de proprietate, constituie un Măsurilor luate de conducerea
;nte, întocmind l lipiruri. Numai că la sesizarea bun naţional şi trebuie să serveas partidului şi statului nostru pentru
a realizării ola- /unor cetăţeni cinstiţi a intrat/ că creşterii producţiei agricole ve îmbunătăţirea aprovizionării popu
unitate. Evident, ţ miliţia din Şoimuş pe fir şi# laţiei, cetăţenii comunei Baniţa le
Priviţi această fotografie şi veţi înţelege cit de mult rămîne în urmă
roducţia de lapte i toţi chilipirgiii au trebuit să i uneori răspunderea unor gospodari de oraşe pentru igiena cartierelor. getale şi animale, aprovizionării răspund prin sporirea contribuţiei
cu Mic şi Dîncu 1 restituie nutreţurile. Acum toţi 1 Imaginea este luată din municipiul Hunedoara, simbătă, 29 noiembrie populaţiei ou produse agroalimen- lor la fondul centralizat al statu
sarcinile anuale ^ fluieră a pagubă. ^ 1975, orele 13. tare. Fiecare gospodărie creşte azi lui. In toate împrejurările cînd
de aproape 70 şi, \ IN RITMUL MELCULUI ^ ne întîlnim şi stăm de vorbă cu
tă. cetăţenii — sublinia primarul —
icripţiei veterina- « Tare mult ne-am bucurat la 1 în adunări populare, în circum-i
/sfîrşifrul anului trecut cînd a 1
scripţiile electorale, în adunărllej
a ţinut să preci- ţ început construirea unei cabi-l Cele 11 uşi încuiafe din piafa Orăştiei
bil ca la aceas- l ne din staţia de autobuz de la / organizaţiilor săteşti ale Frontului
Unităţii Socialiste, sau la consillulj
>erativele din co I I.M.C. Bîrcea. Dar lucrările ţ Orăştie are o piaţă cum n-au mul cind respectiva clădire se afla Ia şi propus să ne dea nouă unul din popular, le explicăm şi îi ajutăm*
lanul realizat la V se desfăşoară tare anevoios. A l te oraşe de mărimea sa — semn că fundaţii, o doleanţă a şoferilor de spaţiile care stau goale să-I trans să înţeleagă că în activitatea lor
acorda deosebită i fost executată zidăria, s-a ri- ’ gospodarii oraşului se îngrijesc de pe autobuze de la autogara Orăştie formăm în ospătărie, dar... trebuie să ţină seama nu numai
judicioase a re- 1 dicat şi acoperişul. Oare o să V treburile lui. Nu doar piaţa este (care se află tot in piaţă) de a Cooperativa zonală nu insistă nici
ucerii pierderilor i aşteptăm vara tot în frig şi i singura mărturile a unui asemenea avea şi ei posibilitatea de a servi ea în satisfacerea unei necesităţi de nevoile lor proprii, ci şi de
stringente a celor ce gravitează in nevoile generale ale societăţii. In
curse.
două
o
caldă
intre
masă
aptul că la C.A.P. /în întuneric? (Gh. Păun). ) adevăr. Atunci nu era posibilă de satisfăcut jurul pieţei. O propunere bună s-a fruntea acestei activităţi sînt co
S-a construit în piaţă în urmă cu
irtineşu natalita- 2—3 ani o clădire cu multe încăperi din lipsa spaţiului. Zilele trecute, împotmolit, se pare, la citeva mii muniştii şi deputaţii. Tovarăşii Ion'
situează undeva / „ROTUNJIREA SE FACE \ a căror destinaţie era foarte diversă. într-o discuţie cu şoferii Miliai Hc- de Iei cit ar costa o sobă electrică Luncan, Gheorghe Rusu, Ion Să-
vederilor, iar la , (DE OBICEI) LA BAR“ ^ Din păcate, puţine dintre ele înde ning, Gavrilă Fulea, Beniamin Iar şi şi la ceva... lipsă de interes. Dar lăşan, Ion Poienar, Aurel Vladis-
i Mic fătările nu plinesc acum funcţii de maximă u- Ioan Alionesc ne-au reamintit In nu numai pentru cerinţele unei ospă- ’lav, deputaţi ; Ion Marcu, Aurel
ocente, denotă că ţ Consumaţia la cabana Poeni- 1 tilitate. Aşa se face că într-una din treacăt această veche dorinţă. tării ar putea fi folosite spaţiile pe Stoica, Petru Jitea, cetăţeni, sînt
care Ie „stăpînesc" diverşi particu
—
Se vede că nu s-a gindit ni
tehnice şi ingine- i ţa Orăştiei se compunea din / zilele trecute am numărat pe aripa meni la ea. Şi ce bine nc-ar prinde lari. In piaţă sînt vreo patru uni primii care au încheiat contracte
dinspre piaţă a acestei clădiri II
>reocupat cu răs- ) trei elemente. „Unsprezece lei ) uşi încuiate cu lacăte in timp ce nouă, ăstora care plecăm de acasă tăţi comerciale în chioşcuri impro pentru taurine, porci şi ovine,
i de creşterea e- l face" — a decis ospătarul To-1 din faţă, prin geamuri, se putea dimineaţa şi revenim seara să pu vizate, care, pentru ţinuta urbanis
ne pe seama pră- /dea. „Chiar aşa de bine staţii vedea o revoltătoare risipă de spaţiu tem servi cel puţin o ciorbă caldă ! tică a pieţei, ar trebui mutate in lapte şi lînă. Pentru anul viitor'
s-au contractat deja 9 porci şi 11
le altă parte, am ţ cu adunarea zecimalelor îneît I construit. Patru din încăperi erau Dar nu numai nouă ne-ar prinde spaţii adecvate. După cum am arătat, viţei. Acţiunea de contractare a
ne s-au înregis- i nu e nevoie să puneţi mîna 1 pline cu saci cu îngrăşăminte chi bine, ci şl celor carc-şi desfac pro acestea nu lipsesc. Lipsesc, deocam
îlităţi. In aceas- 1 pe creion şi pe hîrtie să soco- ţ mice ai C.A.P. Orăştie, trei aveau dusele pe piaţă. dată, o decizie şi ceva iniţiativă in animalelor şi produselor anima-J
Am discutat cu Alexandru Oaidă,
de
spaţii
iar
destinaţii
comerciale,
(icările sînt tar- l tiţi ?“. „Nu-i nevoie şi apoi I pe celelalte, goale, au pus stăpinire responsabilul bufetului din piaţă al aceste privinţe. Sperăm că ele vor liere pentru 1976 este în plină
veni de la consiliul popular şi de
a cei vinovaţi să /noi nu lucrăm cu bonuri. Co-» — acesta e cuvintul — unii produ cooperativei de consum despre a- . la cooperativa de consum. desfăşurare.
idere. ţ manda se face la bar şi de o- / cători individuali din piaţă. ceastă dorinţă a şoferilor.
3 ori, aşa cum 1 bicei tot acolo se achită". ) Recepţionasem cu ani in urmă, — M-am gindit de mult la ea. Am TH. MĂRCUŞ N. ZAMFIR
de plan în vii- 1 La cooperativa de consum ni i
roducţiei de lapte i s-a spus că faptul de a nu > Din complexitatea de probleme cînd estetica danturii. Spitalul din
organizaţiile de ! elibera note de consumaţie e l pe care le ridică satisfacerea ce în profilaxia afecţiunilor dentare la copii Hunedoara a specializai un me
jo greşeală şi dacă nu există/
., consiliile de Lboniere e vorba de o negii-j rinţei deplasării centrului de greu dic stomatolog pe probleme de
e tehnice şi coo- /jenţă a responsabilului unită-1 tate al activităţii sanitare pe pro ortodonţie. Medicul acesta nu face
filaxie, am desprins pe aceea, a
luna Mărtineştl \ ? profilaxiei afecţiunilor dentare la La Hunedoara sint necesare unele îmbunătăţiri ortodonţie pentru că nu are uri
cabinet
„Nu
putem
specializat.
ă grijă asigurării i Apropo: nota de plată „fă-\ face cabinet pentru că necesită
I cea" 10,35 lei. Am înţeles de / copiii din municipiul Hunedoara,
zei materiale ne- i ce nu se fac note de consuma-) cunoscut fiind că aceste afecţiuni filaxie în adevăratul înţeles al a dentiţiei copilului preşcolar. Se materiale şi aparatură costi
l exemplare a o- /ţie. Dar nu e numai greşeala 1 au destule implicaţii asupra să cuvîntului se face în şcolile In face ea sau nu se face ? Iată ce sitoare pentru noi" — spune
revin din pro- )ospătarului Todea, pentru că/ nătăţii. Se realizează această ce care sînt organizate cabinetele, a- constată medicul Matei Chiş de medicul şef al policlinicii de spe
cialitate. „Nu mi-ar trebui declt
la un cabinet şcolar :
dică la nr. 4, 8, 10 şi Liceul in
de dezvoltare a I „plata (a se citi rotunjirea) se V rinţă în conformitate cu efortu dustrial. . — Acţiunea de asanare la copiii un spaţiu. Celelalte mi le-aş con
iface (de obicei) la bar". Şl de/ rile financiare pe care le face sta
jure Iernatul a- laceasta ne-am convins cu alte) tul în acest scop ? Să ne oprim puţin la aceste de clasa I se desfăşoară încet din strui sau procura singur, nu din
In Hunedoara asistenţa medicală „răspunderi de ordin organizato
i mai bune eon / ocazii. I profilactică şi curativă în proble ric" ale conducerilor şcolilor. Pot cauza numărului mare al cariilor. import" — afirmă specialistul In
ortodonţie.
Cu alte cuvinte, un număr ma
) REPORTER j ma în discuţie este organizată prin fi ele invocate în sprijinul acti re de copii vin în prima clasă din Iată deci citeva imperfecţiuni In
4 cabinete stomatologice şcolare vităţii de profilaxie ? Pot. După şcoală cu dinţi bolnavi. Dar e organizarea profilaxiei afecţiuni
şi de către cadre de specialitate părerea noastră sănătatea perfec imposibil ca aceşti copii să nu lor dentare la copiii din Hune
inţele cooperativelor de consum la policlinica pentru copii. La ni tă a elevului e problemă comună fi fost văzuţi măcar o dată de doara. Relevarea lor sperăm să
velul Direcţiei sanitare a judeţu a medicului şi a dascălului şi a un medic înainte de a ajunge la constituie punct de sprijin pen
economice zonale lui, numărul specialiştilor şi teh o organiza prin corelare cu pro şcoală. Cum conlucrează stomato tru o ^analiză temeinică si un pro
nicienilor stomatologi este apre gramul şcolar este o obligaţie co logii cu ceilalţi medici pediatri ? gram de îmbunătăţiri pe care co
şi 30 noiembrie ciari pe perioada de la alegeri şi ciat ca satisfăcător în ceea ce mună. De aici şi îndatorirea de a Ceva nu e perfect in acest sis piii Hunedoarei le aşteaptă şi în
,rinţele cooperati- pină în prezent, precum şi indica priveşte populaţia urbană, care e crea spaţii adecvate pentru acti tem mai larg al profilaxiei in alte probleme deeît cele ridicate
economice zonale torii de plan pe 1976. majoritară în judeţ. In acest con vitatea cabinetelor medicale şco fantile, ca să nu mai vorbim şi în acest articol. Direcţia sanitară
Orăştie şi Brad. Conferinţele au ales noile consilii text ni se pare interesant să ne lare. Or, medicul şef de policli de răspunderea părinţilor faţă de judeţeană are aici un cuvînt de
t
conferinţe au fost de conducere ale cooperativelor, co Oprim puţin la răspunsul pe care nică ne-a vorbit chiar despre u- starea generală de sănătate a co spus. De asemenea — Inspecto
ife consiliile de misiile de cenzori şi delegaţii la ni l-a dat medicul Ghizela Ianco- nele obstrucţii în problema spaţi piilor. ratul şcolar, ca să nu mai vorbim
e seamă asupra vici, şefa policlinicii stomatologice ilor. Nu ne-a vorbit însă şi de Multor copii le creşte dantura de conducerea Spitalului Hune
rate pentru reali- Conferinţa Uniunii judeţene a coo din Hunedoara : spre preocupările cadrelor medi dezordonat, cu perspectiva de -a doara-
economico-finan- perativelor dc consum economice. — Ca să vorbim pe şleau, pro- cale pentru urmărirea periodică îngreuna procesul masticaţiei, stri- ION CIOCLEI
