Page 3 - Drumul_socialismului_1976_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6 096 • MARTI, 6 IANUARIE 1976 Pag. 3

,r~-
Revelionul 1976-sărbătoare a satisfacţiilor şi

a trecerii spre un an şi cincinal noi înfăptuiri

Revelionul 1976 a fost şi pentru bătoarea Anului nou. Grija or­ tăţile municipiului Petroşani. La CU SATISFACŢIA ÎMPLINIRILOR varăşul Nicolae Ceauşescu. La că­
oamenii muncii din judeţul Hu­ ganizatorilor pentru amenajarea Lupeni, combinerul Gheorghe minele culturale din Boşorod, Box
nedoara o sărbătoare a împliniri­ sălii şi aprovizionarea cu bucate Coman, maistrul miner Gheorghe Intr-o atmosferă de destindere şi din alte comune, tinerii — coo­
lor, a bucuriilor trăite după un şi băuturi alese a recompensat Ularu, minerul Emil Cornea — şi voie bună, locuitorii oraşului peratori, mecanizatori, muncitori
an de muncă rodnic în siderur­ din plin munca abnegantă şi fru­ din brigada de investiţii a lui Brad au sărbătorit şi de această din întreprinderi, elevi — au or­
gie, minerit, construcţii, unităţi moasele realizări pe care con­ Nicolae Ungureanu, care a înde­ dată revelionul împreună. Ca de ganizat frumoase revelioane, în
forestiere, pe ogoare, în toate structorii le-au obţinut în 1975. plinit planul cincinal în data de obicei, minerii de la I.M. Barza compania muzicii şi programelor
domeniile de activitate. în faţa Iar aceştia au ştiut să se bucure 20 octombrie 1975 —, lăcătuşul au intîmpinat noul an la clubul artistice, petrecînd plăcute mo­
meselor mai îmbelşugate ca ori- de bunătăţile şi de frumuseţea Toader Guzgă şi mulţi alţii au muncitoresc din Gurabarza. Ei mente de destindere şi recreere.
cînd, s-a toastat pentru succese­ serii de Revelion ca de succesele semnat „pontajul“ în noaptea de sărbătoreau de fapt al doilea re­
le obţinute şi pentru cele ce le obţinute peste tot unde creează Anul nou la restaurantul „Mine­ velion. Încă în 7 aprilie, în 4 ani, SUB SEMNUL BUCURIEI
vom obţine în noul an 1976 şi valori materiale. In marea familie rul", unde sarmalele, vinul, mu­ trei luni şi o săptămină, rapor­ TINEREŞTI
în npul cincinal, pe drumul lu­ a constructorilor, care au petre­ zica şi dansul au făcut prea scurtă taseră cu o justificată mîndrie în­
minos trasat de partid, pentru cut alături noaptea revelionului această frumoasă noapte. Alţi mi­ deplinirea sarcinilor aferente cin­ Tineri siderurgişti şi mineri,
■ridicarea patriei pe culmile pro­ 1976, s-au aflat inginerul Gheor- neri, electricieni, lăcătuşi, intre cinalului 1971—1975. In jurul me­ constructori şi lucrători din indus­
gresului şi civilizaţiei. ghe Cărăbuş, şeful şantierului nr. care şeful de echipă Szilagy Ale­ selor îmbelşugate, peste 240 de tria locală, din cooperaţia meşte­
1
Glodurile, ideile şi 'aspiraţiile 1, maiştrii Gheorghe Marcu şi xandru, împreună cu tovarăşii mineri şi soţiile lor au toastat şugărească, sănătate, comerţ şi-au
noastre au fost înaripate de Me­ Ion Sora, muncitorii Ion Haţega- săi de formaţie Dumitru Iank, un pahar cu vin pentru izbînzile dat întilnire în noaptea trecerii
sajul adresat întregului popor cu nu, Constantin Moldoveanu, Gheor­ Andrei Covaldă, losif Szilagy, din producţie şi succesele ce le dintre ani la Casa de cultură a
prilejul Anului nou de către to­ ghe Trufaş, Abel Popa, Emil He- vor obţine încă din primul an al municipiului Hunedoara. Împodo­
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. geduş, Liviu Herţ, Dumitru Enes- Ion Covaldă au petrecut revelio­ actualului cincinal — 1976—1980. bită de sărbătoare, cu mult gust
nul la restaurantul „Cina" din
secretar general al Partidului cu şi alţii. Lupeni. Minerii de la Dîlja, a- Cu multă atenţie şi o deosebită şi fantezie tinerească, casa de cul­
Comunist llomân, preşedintele mîndrie patriotică, toţi cei pre­ tură a primit într-un cadru in­
Republicii Socialiste România : MINERII... LA ÎNĂLŢIME proape 120 la număr, au sărbăto­ zenţi au ascultat urările adresate tim pe tinerii hunedoreni care au
„Anul 1976, ■ ca întregul cincinal rit noaptea Anului nou la Casa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cinstit succesele muncii „bătrînu-
viitor, va aduce poporului nos­ Tradiţionalele revelioane mine­ de cultură din Petroşani. Moment cu prilejul Anului nou. lui“ 1975, au făcut legămînt să-şi
tru noi satisfacţii în muncă ■ şi reşti ce se organizează. în Valea plăcut şi pentru vestitul briga­ Şefii de raioane, ing. Dumitru apropie noi împliniri în anul in
viaţă, va adăuga noi şi însem­ Jiului au adunat şi în noaptka a- dier Vasile Sidorov, care şi-a luat" Duţulescu, ing. Voicu Corinda, care am intrat.
nate valori tezaurului avuţiei cestui început de an, în jurul me­ un prim angajament pe 1976: rea­ Ioan Grofu, minerii şefi de echipă Restaurantul „Mioriţa“ a fost
noastre naţionale, va ridica pe selor încărcate din abundenţă, lizarea peste plan a 1 500 tone de Gheorghe Vasilovschi, Tănase Fe- gazda ospitalieră a petrecerii re­
o treaptă superioară bunăstarea sute de mineri, în toate locali­ cărbune. ier, Constantin Tăpălagă, Ristea velionului pentru tinerii oţelari,
materială şi spirituală, gradul de Farca şi mulţi alţii au ridicat pa­ furnalişti, laminatori, cocsuri şi a-
civilizaţie al întregii naţiuni so­ harul pentru noi înfăptuiri în glomeratorişti din combinatul si­
cialiste". muncă şi fericire în anul care au derurgic. Bucuria muncii unui an
Iată cîteva relatări de la reve- păşit, urindu-şl reciproc succes de mari înfăptuiri pentru siderur­
lioanele petrecute de oamenii în întrecerea pentru minereu mai gia hunedoreană, la care, alături
muncii din judeţu>l nostru. mult şi de bună calitate. Aici, ei de vîrstnici, au muncit cu dărui­
şi-au împărtăşit visuri, idealuri re şi tinerii din combinat, a fost
PENTRU CELE DOUĂ CINCINALE de viaţă, dorinţa de noi realizări, trăită la cea mai înaltă tensiune,
s-au desfătat cu anecdote şi ră­ de-a lungul întregii nopţi de des­
După tradiţie, siderurgiştii hu- vaşe. părţire şi unire dintre ani. Pen­
nedoreni au petrecut revelionul Minerii de la E. M. Tebea au tru succesele dobîndite, pentru
Ia cantina-restaurant „Siderurgis- sărbătorit revelionul în noua can­ cele pe care cu siguranţă le vor
tul" din localitate. împodobită şi tină din Brad! cu satisfacţia îm­ înfăptui au toastat tinerii oţelari
luminată feeric, aşa cum se cade plinirilor şi cu încrederea că anul Vasile Lupei şi Vasile Roman, lă­
la alese sărbători, marea sală de 1976 va fi mai rodnic, plin de sa­ cătuşii Vasile Purţuc şi Vaier Su-
mese a oferit un cadru minunat tisfacţie pentru toate sectoarele ciu, laminatorul Gavrilă Man şi
pentru petrecerea plăcută a pri­ minei: manevrantul Ioan Inochente, mi­
mei şi celei mat frumoase sărbă­ Muncitori, tehnicieni, ingineri nerii Eleodor Topliceanu şi Dra-
tori a anului — Revelionul. în de la U.U.M.R. Crişcior, împreu­ gomir Lupu, ceilalţi sute şi sute
clinchet de pahare şi învăluiri de nă cu familiile lor au petrecut de tineri din vestita „cetate“ a fo­
eşarfe multicolore, înir-o ambian­ revelionul într-o atmosferă plină cului nestins".
tă specifică momentelor de tre­ de voie bună şi entuziasm, la Gru­ Tinerii Devei, lucrători la Ter­
cere de la un an la altul, sute de pul şcolar din Gurabarza. mocentrala Mintia, E. M. Deva,
siderurgişti au petrecut după da­ Ţesătoria de mătase, şantierele de
tina străbună, şi-au trecut încă AL. JURCA construcţii nr. 1 şi 2, I.M.C. Bîr-
o dată în revistă succesele, au fă­ corespondent cea, cooperaţia meşteşugărească,
cut. legămînt cu ei înşişi pentru spital, C.F.R., poştă, industria lo­
continuarea la cote mai înalte a PENTRU SPORIREA RODNICIEI cală, tipografie şi alte uniţăti,
bunelor rezultate din 1975. Mun- OGOARELOR
\ cilori de frunte ai combinatului- şi-au petrecut revelionul în cel
mai frumos şi mai modern edifi­
, Erou al Muncii Socialiste — da In numeroase localităţi ale ju­
1 toate meseriile şi de la toate deţului, lucrătorii ogoarelor, aşa ciu din municipiul Deva — casa
de cultură. Pentru studenţii aflaţi
■ locurile de muncă — au oiociiit cum zi de zi sint alături la mun­ acasă, în zile de repaus, a fost or­
' pahare pentru cincinalul încheiat că, au ţinut să fie împreună şi la
^ înainte de termen, pentru cinci- cumpăna dintre doi ani şi, cinci­ ganizată petrecerea sărbătorii de
, naiul' început, pentru succesele de nale, pentru a-şi petrece revelio­ hotar dintre ani la cofetăria Ada
Kaleh, iar elevii liceeni şi-au pe­
1 azi şi de mîine ale siderurgiei hu- nul. Intr-o atmosferă plină de ve­ trecut noaptea de revelion în sala
i nedorene. S-au aflat alături, în selie şi voie bună, familiile coo­
* noaptea Anului nou, — în ceas de peratorilor din Ilia, printre care . festivă a liceului „Decebal". Pen­
\ sărbătoare — ca în atîtea zile şi amintim pe Gheorghe Suba, Ionel tru tinerii de la ţesătoria de mă­
tase a fost organizat primul reve­
, nopţi ale anului, în faţa cuploa- Popa, Cornel I-Iedrea, Trandafir
\ relor, în ore de muncă asiduă, Călean şi alţii, au toastat pentru lion împreună, unitatea fiind şi
l şeful atelierului de intensificare, rezultatele obţinute în sporirea ea tînără. A fost cu atit mai fru­
mos şi mai de neuitat, sărbătoa­
' ing. Ioan Cioroianu, maiştrii Ion producţiilor şi a avuţiei obşteşti,
\ Crişan şi Mircea Ungureanu, oţe- pentru creşterea rodniciei ogoare­ rea prilejuindu-le cunoştinţe cu
, larii Toma Bulgaru şi Stan Vlad, lor în acest prim an al noului harnicii energeticieni de la Min­
v mulţi alţii care au petrecut în cincinal. Cercetătorii şi lucrătorii tia, la fel de tineri şi de destoi­
\ marea lor familie revelionul 1976. de la Staţiunea pomicolă Geoa- nici, cu cei mai tineri mineri ai
giu şi angajaţii', ocolului silvic din Devei.
\ CONSTRUCTORII — ÎN FAMILIE localitate au petrecut, de aseme­ Sala de sport a Liceului „A-
nea, clipe de neuitat., angajindu-se vram Iancu" din Brad a fost
V Cantina T.C. Deva a găzduit un să-şi mobilizeze toate eforturile neîncăpătoare pentru tinerii Bra­
t revelion deosebit de agreabil, un- pentru a contribui la înfăptuirea dului — mineri, constructori, meş­
' de un mare n\imăr de angajaţi Aspect de la revelionul siderurgistilor hunedoreni. dezideratelor desprinse din Mesa­ teşugari, studenţi şi elevi aflaţi
\ ai trustului au petrecut ca în- Foto : V. ONOIU jul adresat întregului popor, cu în vacanţă — care şi-au petrecut
tr-o mare şi imită familie săr­ prilejul Anului nou, de către to­ aici revelionul.
în întîmpinarea Conferinţei judeţene şi a
Efigii socialiste pe străvechi pămînt hunedorean
Congresului pe ţară ai deputaţilor
Oameni la izvoarele luminii Lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare
____7. • J * X „ 7 -• X X 7 — r* -. 7. „ „ / „
in Ţara Haţegului, străvechi ţi­ este cel care se pricepe la toate" la Subcetate Dimineaţa pontează de 32 milioane lei
nut românesc. în imediata apro­ — zice adeseori inginerul Dan. la fix. Si, pentru cine-l caută, e
piere a Sarmizegetusei, fosta ca­ De la baraj, cale de mai bine de de găsit, cu sfatul şi cu fapta şi Zestrea edilitar-gospodărească a resc au realizat un volum de lu­
pitală a Daciei romane, curge 18 kilometri, apa dulce şi neobo­ la comitetul de partid. „Sîntem municipiului Hunedoara s-a îmbo­ crări în valoare de 32 milioane
zgomotos şi limpede de pe înăl­ sită a Rîului Mare va veni la cen­ 210 comunişti. Si nucleul creşte, e găţit în mod substanţial şi în lei.
ţimile Retezatului un rîu ce trala subterană. Si va da scin- tot mai tare" — zice secretarul:.. 1975. Activitatea consiliului popu­ In 1975, între cele mai impor­
poartă numele de Riul Mare. teie de lumină... ...Cantina este deocamdată una lar, a consiliului municipal al tante lucrări realizate în Hunedoa­
Rîul Mare ! Aici au sosit nu de ...Oameni care au dat cale li­ pe şantier. Abonaţi sînt toţi oa­ ra amintim : construirea a 12 300
mult oamenii — „dirijori" ai iz­ beră multor izvoare de lumină menii. Cu directorul în frunte. Frontului Unităţii Socialiste, a de­ mp străzi şi a 2 580 mp tro­
voarelor de lumini româneşti pen­ pentru ţară au poposit de cîteva Oamenii de la izvorul de lumină putaţilor s-a axat pe mobilizarea tuare, reparaţia a 13^7 000 mp
tru a da un nou destin acestor luni la Rîul Mare. Vor mai slo­ de pe Rîul Mare nu se bărbie­ cetăţenilor la înfăptuirea progra­ străzi şi 158 km drumuri, plan­
meleaguri străvechi. Au venit cu bozi un izvor. Al doilea ca tărie resc de 3 ori pe săptămină. Obra­ mului de lucrări elaborat pe baza tarea a 168 000 arbori şi arbuşti şi
gînduri bune. Rîul Mare, cel drag în România. Au nume simple, ce zul lor e dur. Obrazul lor e dul­ propriilor propuneri, pe cartiere,
încă, hu-i bagă-n seamă. Îşi cîn- n-au nimic cu legenda. Viorel Dă- ce. Primeşte mai rar tăişul bri­ circumscripţii electorale, străzi, a- a 7 580 ml gard viu, tal uzarea a
66 000 mp maluri, amenajarea şi
tă melodia dulce a liniştei, aşa nilă — director general al Grupu­ ciului, dar e îngemănat cu tăria sociaţii de locatari, întreprinderi întreţinerea parcurilor, spaţiilor
cum o face de milenii. Încă nu lui de şantiere. Vine după Bicaz, vînturilor şi gerurilor. Şeful de şi instituţii. verzi şi a zonelor de agrement,
bănuieşte că nu-i departe vremea Argeş, Tarniţa pe Someş. Om la plan şi locţiitorul secretarului Acţionînd împreună cu deputaţii, construcţia unei baze sportive a
cînd va da scînteie electrică pen­ cu experienţă,. apropiat de con­ comitetului de partid, Traian Do- comitetele de cetăţeni şi asocia­ oraşului, amenajarea a numeroase
tru străbuna lui vatră de leagăn bra, spunea zîmbind : „Facem toţi ţiile de locatari, cei ce muncesc şi terenuri de joacă pentru copii şl
— România... structori. Nu fabulăm, ci întărim şi fiecare ce trebuie. Nu ăla-i şef trăiesc în acest oraş raportează terenuri de sport destinate şcola­
...Unui imens izvor de lumină un adevăr spunînd că ştie, de şi. ăla subaltern. Nu. Sîntem o rilor.
pentru ţară i se pregătesc aici pildă, şi ce notă a luat la cunoş­ familie, venită de pe Bicaz, Ar­ că şi în domeniul edilitar-gospodă-
zorii începutului. Ceva mai în­ tinţe despre natură copilul lui geş, Lotru, Tarniţa pe Spmeş,
coace de la îngemănarea Rîului Nuţaş, meşterul de la galeria de Sebeş. Unii au „rătăcit" şi pe la
Mare cu Lăpuşnicul va fi bara­ acces la centrala subterană şi, Porţile de Fier. Ca să n-aibă la fToţl cetăţenii la curăţatul păşuni! ş! săpatul
jul. Cel mai falnic din ţară ! 173 firesc, toate amănuntele despre activ numai... rîuri interioare.
de metri înălţime. Va purta în viitoarea hidrocentrală. Ion Gi- Dar vedeţi ce familie sîntem...".
trupul său mai bine de 9 000 000 coveanu a „făcut" Bicazul. Lo­ ...Falnic izvor de lumină pen­ saiWlorfpentru scurgerea apelor
metri cubi de arocamente : ar­ trul, Sebeşul. Cu soţia. De 23 de tru România se zămisleşte pe
gilă şi piatră. Dealul de argilă ani munceşte pe şantierele lumi­ Rîul Mare, aici, în vecinătatea Vrofilt.id timduH Tfevorabil, Ţăranii cooperatori din brigăzile
roşie de la Valea Dîljii va fi mu­ nii. El — maistru, soţia — sudo- străbunei Sarmizegetuse. în falni­ I ţăranii :oopey-atori ţlin salul Cîm- I 'Gurasada şi II Ulieş, împreună
tat aici. Baraj ? Da ! Firul vieţii riţă. „Eram aproape copii acum ca Ţară a Haţegului ! Despre oa­ \puri Su -duc, în fruhte cu' deputa­
Rîului Mare se va opri aici. Si 23 de ani, la Bicaz. Şantierele menii de la acest minunat izvor cu brigadierii de cîmp Ana Piele
va naşte cel mai mare lac de a- ne-au mai nins chipurile. Dar am. spus puţin în rîndurile de tul Leonida Neag, Isecretarul or­ şi Ion Frenţiu, deputata Otilia
cumulare din ţară. P e s t e am rămas cu dragostea şantiere­ faţă. Le întărim însă asigurarea ganizaţiei de partidV preşedintele Curea şi Nicula Octavian, preşe­
200 000 000 metri cubi. de apă ! lor în. inimi" — rîde Gicoveanu, că iubim cu toţii oamenii de la consiliului sătesc al Frontului Uni­ dintele C.A.P. Gurasada, au cură­
Unul din oamenii chemaţi aici, alesul celor 210 comunişti din şan­ izvoarele luminii, cei ce vor adu­ tăţii Socialiste, şi Mircea Negru, ţit pînă acum 25 ha păşune şi au
la izvoarele luminii, este şi in­ tier. Cită putere are omul acesta ce un puls nou în ritmul de lu- preşedintele C.A.P., au pornit cu săpat şi desfundat 500 ml şanţuri
ginerul Aurel Dan, omul care a nu vă pot spune. Cît îi ziua de m ina minuni oZ toţii la curăţitul păşunii. Lucrînd