Page 6 - Drumul_socialismului_1976_01
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 6096 • MARŢI, 6 IANUARIE 1976
*
E scris pe tricolor
unire
Muzica de Ciprian Porumbescu
Text adaptat
E scris pe îricolorunire,
Pe roşul steag liberator.
Prin luptă, sub a lor umbrire,
Spre comunism urcăm în zbor. topaiii Expoziţia judeţeană k arte plastici
Acel ce-n luptă grea se teme Deschisă Ia Casa de cultură Aurel Flo.Hrea („Călan"), Pe rilor statice, prezintă Ion Cîrjoi
din Deva, expoziţia anuală tru Suciu („Cititorii* ), Ecaterina în lucrările „Dulapul albastru
1
Nu stă între învingători. a artiştilor plastici hunedoreni, Sylvester („Lonea"), Lucia Niţă deschis" şi „Scăunel cu floare",
(„Dealul Sîrrpetru şi Castelul"),
Dar noi, uniţi în orice vreme, cu unele excepţii, se înscrie or Adalbert Szlamka („Defileul Bum- intenţia folclorizantă nereuşind
sensibilităţii
peisajul
în
ganic
însă să atenueze încremeneala
Am fost, vom fi biruitori. contemporane. Luate în ansam beşti-Livezeni") şi Tiron Budiu şi asperitatea lucrurilor. Mircea
blu, lucrările se înşiruie pe o („Peisaj industrial") demonstrea Haţegan, Gh. Pogan, A. Matees-
scară ce începe de la reprezen ză cum unui subiect tradiţional cu aduc în lucrările lor fru
Viteji, străbunii apărară, tări de o certă valoare pînă la noi şi, în general, suprasoli moase promisiuni, mai ales în
la unele aflate pe o modestă li citat, i se poate reface încărcă ceea ce priveşte simţul culorii,
De veacuri, românesc meleag. nie de plutire. tura emoţională printr-o con reuşita deplină fiind însă anihi
losif Matyas expune lucrări tinuă şi statornică aplecare a- lată de unele stridenţe, subţi-
Noi nu răbdăm duşmani în ţară, care,, chiar dacă în aparenţă par supra mijloacelor de expresie. rime tematică, alte pri nereuşind,
a avea intenţii exclusiv pictu
Primim prietenii cu drag. rale, impun un accentuat dina Utilizarea efectelor cromatice în să depăşească tendinţa tratării
scopul de a crea orizonturi pic
uleiurilor în maniera acuarelei.
mism — „Victorie", „Simfonia turale de factură modernă o în- Dar marea surpriză a expozi
primăverii", „Miracolul de la tîlnim la Victor Sylvester, cele ţiei. 75 o constituie lucrarea
în cartea comunistă scrie Ghelar" —, toate demonstrează două lucrări, „Cogilo" şi „Na „Spre mină" a Elenei Bianu din
Că asuprirea va pieri. aceeaşi profunzime şi îngrijită tura" putîndu-se încadra în ca Filială Petroşani a- Uniunii Artiş
elaborare cu care artistul ne-a tegoria celor mai izbutite lu tilor Plastici. Amintita lucrare
Prin noi, iubita Românie obişnuit în ultimii ani. Ba fel crări din expoziţie. Mircea Bît- demonstrează înainte de toate
cai şi cu alte prilejuri, losif Tell- că oferă un „Horea" conceput
Liberă-n veci va înflori. man, prezintă lucrări inspirate ca simbol, artistul reuşind per un rar simţ al ritmului, simţ
care contrastează cu producţiile
din cotidian, ideatica temelor formanţa de a surprinde în por poticnite ale „ultramoderniştilor".
sale din actuala expoziţie tret o notă plăcută de poezie Elena Bianu utilizează o alter
Stăpîn pe-al său destin, poporul, fixîndu-se asupra chipului fe melancolică, iar Ion Tengheru nanţă de- forme şi culori cerută
meii şi muncii oamenilor Văii demonstrează în „Discuţii despre atît de temă cit şi de logica in
De viaţă dreaptă făurar, (fiului, fapt care-i conferă artis viitor" şi „Portret" aspiraţie ternă a compoziţiei. Este o rea
Clădeşte falnic viitorul tului un loc necontestat printre spre claritate şi lumină. Un co lă bucurie estetică să priveşti
permanentele artei hunedorene. lorit sobru;, adecvat, neprezentă- această lucrare.
Urmînd partidul, unic far. Sculptura oferă, şi ea un evan
tai de variate stiluri, dar, desi
gur, mult mai puţine, astfel că
Tu, Românie socialistă, nu se poate alcătui aici o ima
în lume, mîndră, vei sui... gine mai amplă a stadiului dez
hunedorene.
sculpturii
voltării
în era nouă, comunistă, Gama exponatelor merge de la lu
crări în maniera tradiţională
Etern, etern, vei dăinui ! („Poetul" de Nicolae Adam),
pînă la lucrări de factură, mo
dernă. Dacă o serie de lucrări
pun accent pe ritmică şi stili
zare, cum ar fi cele ale lui Er-
nest Kovaes — „Geloană". „Pes
căruş", „Flora II" —, *,i loan
Şeu, „Cîntec", în schimb, ma
cheta monumentului Palia, în
viziunea lui Nicolae Adam, de
EXPOZIŢIE DE DESENE prilejui împlinirii a douăzeci de ani gajă o netăgăduită căldură faţă
de la înfiinţarea formaţiei de es de istorie şi tradiţie. în gene
In holul Casei de cultură a sin tradă a clubului. ral, sculptura rămîne însă da
dicatelor din Petroşani s-a deschis toare. S-ar fi cuvenit să fim o-
o expoziţie de desene ale pionie SIMPOZION noraţi cu lucrări de mare suflu,
rilor şl profesorilor de desen din cunoscîndu-se mai ales capaci
„Progresul tehnic la F.I.L. Orăştie
Valea Jiului. Sub genericul „Memo în perspectiva cincinalului revolu tatea creatoare şi talentul sculp
ria pămîntului românesc", expozi ţiei tehnico-ştiinţifice" s-a intitulat torilor hunedoreni, eforturile
ţia (cuprinzînd un număr de 50 tema simpozionului organizat de lor de. multe ori izbutite de a se
de desene, selecţionate din peste comitetul de partid al fabricii şi alinia la. nivelul sculpturii noas
o sută) omagiază aniversarea pro comitetul oamenilor muncii. Au tre contemporane.
clamării Republicii. prezentat interesante comunicări Marcînd un salt calitativ atît
ing. Szabo losif („Asimilări de în ceea ce priveşte tematica ma
produse noi, specializarea ateliere
ANIVERSARE lor"), ing. V. Drăgan („Agregate joră cît şi în dificila operaţie
pentru prelucrarea carcaselor de ■idee-transpunere plastică, „ex
Peste patru sute de specatori au reductoare"), ing. L. Pech („Mişca poziţia 75“ reprezintă fără ' în
asistat la Clubul din Simeria Ia rea de inovaţii şi raţionalizări"), doială un frumos succes al plas-
'Spectacolul „Acceleratul veseliei". Elena Joca, şef serviciu producţie ticienilcr hunedoreni.
Manifestarea, care s-a bucurat de („Avantajele economice în urma
un deosebit succes, a avut loc cu specializării fabricii"),. Elena Bianu — „Spre miuu". CAROL DROZD
.............................................................................................. BIBIBBBIBI BBBIBI IBM! I B B B I B B B I B B B 1 B IB B 11 I U B B HIIBBBBB B Bill HIBE BBBB Bl Bl B .............................................................................................. ... B B B B B B BIIO 9 ■
[...] Nici Toma nu-şi lua privirile strălucirea. De dincoace, de unde rotund, cu obraji plini. Ochi mari, ţării, cu cavaleri în armuri ori cu Mîinile lui. Vodă se crispară pe
de la el şi de aceea mai mult ghicea cad asupră-i umbrele cinstiţilor întunecaţi, în care putea încape zgripţori. Asemenea sobe nu văzu braţele jilţului. Ochii îi fulgerară
deoîit vedea cele două şiruri de boieri, pare mai întunecat şi mai mînie, dar, după toate semnele, nu se în apus şi-l ispiti gîmdul de a-1 şi Toma rămase ţintuit, îngrozit
boieri printre car.e trecea. Cînd tainic. şi răutate. Sprîncene groase, zbur căuta pe meşterul care le ridicase deodată de gîndul că mersese prea ,0,
socoti că se afla la zece paşi de Şirul boierilor freamătă abia au lite, ca şi barba mare, neagră, sîr- spre a învăţa şi acest meşteşug. departe şi că totul va sfîrşi îna=^
treptele tronului se opri, se desco zit. Sub mustaţa bălaie a lui Vo moasă. După gherdanul cu lanţ de -Vodă. părea să. fi terminat şi, a- ihite de a fi început.
peri şi se înclină adînc. Rămase dă clipi un zîmbet. aur şi toiagul aurit îşi dădu sea tunci se auzi glasul marelui lo — Nu-mi amintesc să faci parte
apoi nemişcat, ţinîndu-şi bereta în — Ai limbă lungă, meştere. Cum ma că era marele logofăt.' Alături, gofăt : din sfat, vorbi voievodul cu o li
dreptul inimii. Sprîncenele lui Vo e cu slujitorul de se plînge Bum- mitropolitul. Măreţ şi acesta, cu — Măi e scrisoarea către bistri- nişte sumbră.
dă tremurară puţin a încruntare. botă, hangiul, că i l-ai răpit ? umeri largi şi- barba castanie roş- ţeni, Măria Ta. Toma înclină fruntea. Simţea
Se priviră astfel cîteva clipe tă — N-a mai adăugat nimic peste Domnul rîse scurt, cu obidă : pironite asu,pră-i privirile mustră
cuţi, ochi în ochi, pe urmă Vodă plîngerea asta ? — Marele logofăt Toader Bubuiog toare ori batjocoritoare ale boieri
fşi trecu topuzul în stingă şi în — Nimic. — le vorbi el boierilor — îşi în lor. Domnul se întoarse iar către
tinse încet mina dreaptă. Toma — Dar iscoada, Măria Ta ? Locul chipuie că pot uita ruşinea şi în diac :
se apropie, puse un genunchi la — Iscoada a spus că l-ai plătit fruntarea ! împunse cu degetul — Mai departe. Unde aj rămas ?
pămînt şl sărută inelul cu pecete. cu zece ducaţi de Veneţia. către diacî: Scrie după cele cuve — La coarne, Măria Ta.
Se- ridică şi se îndepărtă de-a în- — Aşa e. înseamnă că e numai nite de începătură : „Dumneavoas — Aşa. Scrie : „...v-aţi ridicat
dărătelea zece paşi. prost, nu şi necinstit. Am socotit, tră credincioşii noştri în adevăr iar coarnele şi nu voiţi să vă su
— Eşti Toma, feciorul lui Cehan Măria Ta, că zece ducaţi sî-nt des din care iubiţi...".. E bine aşa: în adevăr iu puneţi nouă şi nu lăsaţi să intre
cel Bătrîn ? tui pentru a răscumpăra un copil biţi ? în cetatea voastră pîrcălabii noş
— Da, Măria Ta. al nimănui, căruia nu-i plătea nici — Eşti prea milostiv, Doamne, tri pe care i-ani orînduit. Şi să
— Am auzit că ştii să faci un o simbrie. şi le faci prea mare cinste, se ştiţi deci voi, bistriţenilor, că vom
'desen nespus de greu, înfăţişînd — îl hrănea şi-î îmbrăca. Tu îi priveşti auzi un glas. Să nu creadă că sîn- porni asupra voastră cu putere de
tot felul de încolăciri de frînghii dai oare mai mult, meştere ? tem slabi şi-i linguşim. război gătită şi mare şi pe toţi. cu
care umplu un cerc. — îl hrănea, Măria Ta, pentru — Nu, să nu creadă, rînji Vodă. copiii, de la cel mai mare pînă Ia
— Măria Ta ar trebui să aşeze că nehrăni.t murea, şi-l îmbrăca Las’ c-o dregem... Ai scris în ade cei mai mic...". Cu ce să-i înspăi
la Hanul Domnesc o iscoadă pe pentru că în pielea goală nu se văr iubiţi ? Aşa... Mai departe i mântăm ?'
măsura înţelepciunii şi strălucirii putea înfăţişa dinaintea muşterii Fragment din romanul „Am auzit că prin răutatea şi răs — Cu moartea.
Măriei Tale. Acela de acuma, care lor. Eu însă am să-l iniţiez în coala voastră iarăşi v-aţi ridicat — Cu pieirea, Măria Ta.
se dă drept negustor de peşte, nu arte, ceea ce e cu totul altceva de coarnele...". — Nu, moartea e spaima cea mai
miroase decît a prostie nicidecum cît a căra blide. Copilul are har „Nemuritorul albastru", — Coarnele e poate prea mult de pe urmă. Cu cazne trebuie în
a peşte şi într-o zi va sfjîrşi stră şi ar fi fost păcat să-l las să se zis, Măria Ta, îndrăzni marele lo groziţi, Măria Ta.
puns de o spadă aşa precum o şl piardă. Dacă socoteşti că acesta e în Gurs de apariţie gofăt. E o vorbă de batjocură care — Aşa. Scrie : „...pe unii vă vom
(
merită. Pe lîngă lucrurile pe care un păcat, sînt gata’ să mă supun i-ar jigni şi mai rău i-ar întă trece prin fier şi foc şi în patru
ştiu să le fac, cel despre care ţi-a osîndei Măriei Tale. rită. părţi vă vom tăia şi vă vom pe
spus nevolnicul acela e ca un sin Vodă îl privi gînditor. — Nu mă întrerupe, logofete, depsi. Pentru că întîi mi-aţi ară-,
gur spic într-un lan. — Rămîi aşa, meştere — îi spu strigă Vodă. Ţi-e teamă să nu-1 tat credinţă şi apoi necredinţă. Si
Sprîncenele lui Vodă se apropia- se — mai avem de vorbit. Se în cată, ca blana de veveriţă, acope- jigneşti cumva ? Dar ei nu m-au dacă vreţi să vă dezlegaţi de mî-
ră şi mai mult de rădăcina nasu toarse spre diacul care aştepta a- rindu-i pieptul. Cu o tresărire de 'ignit pe mine nesupunîndu-se? In nia noastră, să primiţi pe pîrcăla-
lui, născînd între ele o'T’ută scurtă, lături i Mai departe. Unde am a- uimire, Toma distinse în ochii iul oc să fie mîndri că le-am făcut bii noştri în cetatea voastră şi în
în tăcerea care se lăsă, se auzi juns ? un surîs complice. Putea fi însă o cinstea să le dau importanţă ! Ce, mijlocul vostru. Şi să nu faceţi
sfîrîind fitilul unei luminări. Toma se trase în coada şirului părere după cum părere putea fi am ajuns acum să mă înfrunte ori altfel". După ce scrii data, adaugă:
— îmi pari cam trufaş, zugra- de boieri. îl stinghereau ochii lor şi ostilitatea din ochii altora. „Prea ce tîrg ? ! „Dumnealui judelui şi juraţilor
vule, spuse într-un tîrziu cu o care-1 iscodeau fără sfială. Desluşi devreme am început să-mi bat ca* — Bistriţa e cetate, Măria Ta... Bistriţei, credincioşii noştri iubiţi".
blîndeţe care ascundea un înce expresii discret ironice, altele rău pul cu ei, gîndi. Mă pot înşela. Credincioşii noştri iubiţi, asta-i
— Poate fi cît şapte cetăţi, cînd
put de mînie sau poate de neliniş tăcioase, altele chiar încărcate de Să-i văd la treabă, să-i aud vor eu am supus-o, n-are a-şi mai ri bună ! Dar sînt sigur că vor înţe
te, oricum, un sentiment de care ură. Unele pizmaşe. „De ce ?, se bind, să. trăiesc o vreme printre dica fruntea ! Ei sînt nişte negus lege ei cît sînt de iubiţi, după cît
nici ei însuşi nu-şl dădea prea întrebă. Doar nici nu le-am ară ei şi atunci abia am să încep să-i tori şi meşteşugari, pe cînd eu şi şi noi am înţeles cît slnt ei de
bine seama. tat încă ce pot...". Pe urmă .îşi a- cunosc...". îşi roti privirile prin voi şi noi toţi sîntem osteni ! credincioşi. Destul pentru azi. înalt
— Nu, Măria Ta, ci ştiu doar cît mimti însă că Vodă nu-1 certase şl sală. Ii plăcură brîiele din plăci Prea Sfinţia Ta, rămîi. Meştere To
Se pregătea să se întoarcă iar
preţuiesc. nici nu-i spusese să plece, iar ei smălţuite vişiniu şi galben care spre diac, cînd se auzi din capă ma, apropie-te. Cinstiţi boieri, bu-
— E acelaşi lucru spus cu alte se aşteptaseră poate ia cu totul înconjurau pereţii, covoarele, sfeş curaţi-vă de aşternuturile şi de ju-
vorbe. altceva. In ochii unui singur boier nicele de argint cizelat, lucrătura tul sălii glasul limpede al lui To pînesele voastre căci bistriţenii
ma. Avea un uşor ton de mîndrie
— Lucrurile îşi schimbă înfăţi simţi, pe lîngă interes-, şi o anume măruntă din lemnul jilţurilor boie n-au să se supună si mult n-o să
şarea, Măria Ta, după locul_ din simpatie: stătea în fruntea şirului, reşti, dar mai ales cele două sobe rănită. mX -,X I
