Page 5 - Drumul_socialismului_1976_02
P. 5
!00 © MARfl, 3 FEBRUARIE 1976 Pag. 5
IR PENE... \
i
pada şi gerul *
mult şi trans- V
nu. Dar nici i Transportul în comun Tn Hunedoara într-o zi de iarnă plină
Jlocul drumu- ]
zăpadă, cîte i
ni nu se poa- >
t şoferul loan 1 E păcat ea desinoreiiizârile să
obuzul 31-HD-
trecute. Pe )
a venit de la 1 dimliiyeze roadele eforturilor
30 minute în- >
Leşnic şi Să- ]
s-a defectat i Prezenţi într-una din zilele lu ceea ce e bine. Dealtfel, din 66
nineaţă, era ! nii ianuarie în staţia centru din autobuze în parcul cald,. în ziua
O „plăcere" l Hunedoara, unde se „înnoadă* respectivă au circulat 52, celelalte
. In plus, toţi ; toate traseele transportului în co aflîn.du-se în reparaţie planificată.
lameni, anga- ] mun prin E.G.C.L., am fost mar Traseele „exterioare", cum a foşti]
i întîrziat de t tori la cearta a doi şoferi. Moti şi cazul lui 25, nu s-au bucurat
i muncă. Asta 1 vul : unul dintre ei nu respecta de aceeaşi punctualitate. Pe tra i
pe ruta Vis- t graficul de circulaţie şi se afla seele Hunedoara — frontul 11 şf
sva, ca şi pe mereu cu o staţie înaintea celui Hunedoara — Cinciş, de pildă, fie
inişca — Be- j lalt, eare-1 respecta. Un act de in că au fost suspendate unele curse,
:e-si aşteaptă ( disciplină de trafic. De la nave fie că au plecat ori sosit cu întîr
1 ! ' (M.' ŢIC, 1 tiştii uzinei de preparare Teliuc ziere. Motivul s traseele au fost
am primit o scrisoare în care ni îngreunate de abundenţa zăpezii.
se cere sprijinul pentru punerea Vinovăţia, în varianta E.G.C.L.,
la punct a unor neajunsuri refe ar aparţine Direcţiei judeţene de
ritoare la punctualitate pe traseul drumuri. Adevărul însă e altul : In comuna Bobra unităţile prestatoare de servicii ale cooperaţiei îşi diversifică şi îmbunătăţeso neîncetat
25 — bloc turn micro VII — uzina la Cinciş nu s-au efectuat unele activitatea. Aici cetăţenii au la dispoziţie unităţi de reparat radio şi televizoare, aparate de uz casnic, ceasuri etc.
de preparare. Tot un act de indis curse pentru că, deşi drumarii au
ciplină de trafic, care ne-a de degajat drumul pînă la intrarea
Robi ,.<RI ? terminat să fim prezenţi în ziua în sat, sătenii n-au făcut acelaşi n mediul sătesc
de 29 ianuarie pe trasee ale trans lucru la ei în localitate. în pri
Popescu din J portului în comun din municipiu. vinţa traseului de la frontul 11,
il Dacia, nr. ' Ziua respectivă a fost o zi de tovarăşul Gheorghe Sefer, direc
microraionul ţ iarnă „plină", pentru care se cer torul Direcţiei judeţene de dru
i vecinii lui, / măsuri speciale în transportul în muri, ne-a asigurat 'că la apariţia Prestările de servicii mereu extinse si diversificate
i la asociaţia ) comun. Primul fapt oare ne-a a- acestor rînduri gheaţa de pe drum
C.L. şi sec- t tras' atenţia însă a fost acela că va fi dislocată şi transportul po
i tot aceleaşi ’ toţi factorii de răspundere din sibil de reglementat. Cu observa Ritmul înalt de creştere a volu- calificare în domeniul serviciilor Ilia. In acelaşi timp se va mări
ldă nu „ur- k E.G-C.L., care au contingenţă cu ţia că socotim cam întîrziată mă mului prestărilor de servicii în ac- pentru executarea unor instalaţii gradul de dotare a unităţilor cu
apa rece e i transportul în comun, fuseseră sura pentru un traseu pe care tualul cincinal, ritm superior ce- electrice şi sanitare, întreţinerea şi utilaje perfecţionate, ce pot să e-
înergia elec- ] chemaţi la Deva în vederea unei circulă muncitori la şi de la lu lui de creştere al vînzărilor de repararea aparatelor de radio-Tv., xecute operaţiuni complexe, asigu
160—180 de l instruiri practice. Cam nepotrivi cru, punem punct constatărilor. mărfuri, are în vedere printre întreţinerea şi repararea diferitelor rând şi o calitate superioară a pro
ce „figura" > tă chemarea aceasta „in corpore", Ce concluzii se pot trage din altele, dublarea volumului prestă- aparate electronice de uz casnic şi duselor.
are. Pînă a- ] dar să vedem, totuşi, ce se întîm- aceste fapte aparent izolate ? Că e- rilor legate de construcţie, întreţi- gospodăresc. O problemă de importanţă majo
lintre facto- i plă mai departe. Bineînţeles, şi forturile mari făcute de E.G.C.L. nerea şi repararea locuinţelor, în- j preocuparea * conducerii ră care ne preocupă în această
n
perioadă este şi asigurarea califi
lişcat un de- j în acea zi autobuzul 25 a ajuns cu pentru a asigura un transport bun treţinereţa şi repararea bunurilor i.j. . oop. Deva este extinderea cării meseriaşilor prin şcolile pro
E C
de folosinţă îndelungată, îndeosebi
o întîrziere de 15 minute la uzi sînt diminuate de unele desincro- la cele electrotehnice, electronice şi perfecţionarea continuă a pres fesionale aparţinând cooperaţiei de
na de preparare. Mai mulţi na nizări — oameni care nu se „cu şi auto. tărilor de servicii către populaţia consum. Vor fi şcolarizaţi un nu
tEA \ vetişti cu care am stat de vorbă plează" în orice condiţii la efor din mediul rural. In actualul cin măr de peste 200 ucenici în mese
OARE" ^ spuneau : „înţelegem că pe. timp tul comun, lipsa unor acţiuni prin Cooperaţia de consum din jude cinal, 1976—1980, ne vom îndrepta riile : zidari-zugravi-vopsitori, ta-,
de iarnă cu zăpadă mare se mai care să se pună operativ de acord ţul nostru a dezvoltat continuu re- atenţia asupra comunelor şi satelor piţeri-bîmplari, croitori, brutari/
1
itimie Mar- i pot întîmpla întîrzieri, dar auto ce trebuie să facă fiecare dintre ţeaua şi gama serviciilor în me- in care pînă în prezent nu există depanatori -radio-tv, ceasornicarii
ildea se fă- , buzul nostru înlîrzie sistematic". cei care concură Ia realizarea diul rural. Astfel, prin cele peste deloc unităţi de prestări servicii bijutieri, lucrători pentru instala
:ne. Dar nu ] De la tovarăşul Laurenţiu Duţ, unui trafic bun : cărăuş, benefici 300 secţii prestatoare de servicii sau mai puţine ca număr şi pre ţiile tehnico-sanitare, precum şi
ltf\ pe prin- 1 şeful secţiei auto din E.G.C.L., a- ar, unitate de întreţinere a dru existente în prezent, volumul rea- file. Astfel, în această perioadă alte meserii. In acelaşi timp, vom
ale demni- < flăm însă altceva : cărăuşul i-a murilor. Le judecăm la valoarea lizat a crescut în anul 1975 de 2,1 sînt prevăzute a se înfiinţa un mi continua acţiunea de atragere a ime-
1
adevăratele ] cerut beneficiarului să-şi decaleze lor, în raport cu eforturile care ori faţă de cel realizat in anul măr de 300 unităţi noi în 45 de seriaşilor particulari autorizaţi în’-
eseră la cale i programul în raport cu condiţiile se fac pentru a se asigura în 1970. A sporit de asemenea valoa-. profile, dintre care amintim : ate- cadrul cooperaţiei de consum.
i strîngă ce ' de iarnă, lucru pe care acesta nu municipiu un transport în comun rea prestărilor realizate în medie liere de croitorie damă şi bărbaţi, Conducerea Uniunii judeţene a,
otr-o seară l l-a făcut. Iată deci că întîrzierea bun. înlăturarea lor grabnică n-ar pe locuitor, pe an, de la 32 lei cizmărie, tîmplărie, lăcătuşerie, zi- cooperativelor de consum, cit şi a,
1
„strîngînd" ' sistematică e de fapt o şicană. face decît să sporească rezultate în .1970 la 80 lei în 1975. dărie-zugravi, frizerie-coafură, tă- cooperativelor zonale, vor urmării
diferită, ce ] Dar să ne' întoarcem la ziua de le acestor eforturi. ■ Alături de serviciile tradiţionale, iat sticlă şi înrămat tablouri, mon- cu deosebită atenţie înfăptuirea e-
t lingă niş- i 29 ianuarie. In şi din staţia cen ION CIOCLEI specifice mediului rural, în cornu- tat sobe de teracotă, curăţat pălă- xemplară a sarcinilor trasate de
rada Liber- 1 tru, autobuzele vin şi pleacă pe ne şi sate se manifestă cu tot mai rii, foraj fînt.îni şi altele. Vom or- Congresul cooperaţiei de consum,,
uni au „a- ION VLAD mare intensitate cererea de servicii ganiza şi unităţi complexe de con- aprovizionarea unităţilor cu mato-,
leapsa rae- traseele locale cu regularitate, corespondent care solicită meseriaşi cu o înaltă strucţii capabile să satisfacă cerin rii şi materiale, îmbunătăţirea ca
îcala lor. ţele din ce în ce mai exigente ale lităţii prestaţiilor executate, reâ-i
populaţiei. De asemenea, sînt pre pectarea preţurilor şi tarifelor, asi-.
RE văzute construirea de complexe de gurînd populaţiei din mediul rurali
Organizarea pazei obşteşti prestări de diferite servicii şi spa satisfacerea deplină a cerinţelor»
r alca Arsu- ţii comerciale la parterele blocu DEZIDERIU HERMAN
angajat la j rilor din comunele : Sălaş, Pui, vicepreşedinte
s-a supă- l Rapolt, Sarmizegetusa, precum şi
I sau, care > în comune si sate o fabrică de gheaţă în localitatea al I.J.E.Coop. Deva
se prezin- l Conform Decretului Consiliului
tare de e- , de Stat nr. 234/1975, în comune şi Gemenii
turi alcoo- ) sate apărarea bunurilor obşteşti Hotărîrea adunării locuitorilor obligaţii, o sumă de bani ce va fi
i că, după 1 şi a proprietăţii personale se asi se ia prin vot deschis, cu majori folosită pentru retribuirea înlocu în familia muncitorului]
1
puţin cu ] gură de paza obştească. Aceasta tatea celor prezenţi, dacă aceştia itorului. Mihai Rotaru din Hune-
srţiş să se i se realizează prin participarea lo reprezintă cel puţin două treimi Conform articolului 34 din De doara a avut loc de cu
ii. L-a aş- ţ cuitorilor. Paza obştească contri din numărul locuitorilor cărora le cret, sînt exceptate de la efectua rmă o aniversare cu o
iin schimb i buie, totodată, la asigurarea ordi revine obligaţia de a presta pază. rea sau plata pazei obşteşti : per semnificaţie mai deosebi-,
lă. Pentru ) nii şi tiniştei publice pe teritoriul Conform prevederilor articolelor soanele inapte medical, mili tă : trei aniversaţi în a-1
imit o pe- i localităţilor rurale. 34 şi 35 din decretul amintit, pa tarii, alte persoane, în cazuri ceeaşi zi. Călin, Sorin şlţ
reaptă. Un / Paza obştească se organizează za obştească se execută de regu temeinic justificate şi cu aproba Cătălin, trei gemeni ai lari
ub o pază \ pe baza propunerii adunării locui lă prin rotaţie, de către bărbaţii rea adunării locuitorilor. Tot aici miliei Rotaru, au păşit toj
torilor, de către comitetele sau în vîrstă de 18—65 de ani, cunos intră şi membrii formaţiilor civile cel de-al cincilea an de
birourile executive ale consiliilor cuţi ca persoane corecte, cu o de pompieri voluntari, care, la viaţă. La mulţi şi fericiţi
populare municipale, orăşeneşti şi conduită cetăţenească bună, care propunerea birourilor sau comite înainte ! Cei trei gemeiţţj
comunale. Numărul posturilor de domiciliază în localităţile unde se telor executive, pot fi scutiţi de nu sînt singurii copii toi
[urile albe ) pază se stabileşte de adunarea organizează asemenea pază. Obli- adunarea generală a locuitorilor familia respectivă. Alţii'
, sclipirile i locuitorilor, la propunerea comi gaţia de a executa paza obşteas de prestarea . efectivă sau, după trei, de cinci, şase şi şap-'i
ilustrată ' tetelor sau birrfurilor executive că se îndeplineşte prin prestarea caz, de plata în bani a obligaţiei te anişori, compieteazăj
tentaţii k care organizează paza. La stabili efectivă a pazei pe timpul nopţii, de a presta pază. bucuria sa. Gemenii, se-
iţi şi (mai i rea numărului. de posturi de pa de regulă între orele 22—6. Pe timpul executării pazei, paz mănînd între ei ca trei
intru unii 1 ză se are în vedere numărul lo Adunarea locuitorilor poate a- nicii obşteşti sînt asimilaţi func picături de apă, se bucu**'
cuitorilor comunei ori satului, proba unor persoane să plătească ţionarilor care exercită o funcţie ră de toată dragostea pă-;
i ’’ lei | întinderea şi aşezarea localităţii, contravaloarea în bani a oblijga- ce implică exerciţiul autorităţii de rinţilor. şi a frăţiorilor
fuktdoara l numărul obiectivelor a căror pa ţiei de a presta pază sau poate stat. mai mari şi de toată gri-j
le trecu- i ză nu este asigurată prin alte sis hotărî ca paza obştească să se e- ja pe care statul nostru*
icare cîte ) teme. Ne referim în principal la xecute prin înlocuitor, situaţie în IOAN BACRIU. le-o poartă copiilor.
l-a oprit 1 care toţi cetăţenii apţi şi obligaţi O familie de oamenii
paznicilor I obiectivele de interes obştesc — prin lege să contribuie la orga secretarul Biroului executiv al simpli îşi creşte decent!
Radu şi j cămine culturale, şcoli, magazine nizarea executării pazei vor plăti Consiliului popular orăşenesc şi în respect pentru muu-’
la să nu i alimentare şi' altele. contravaloarea în bani a acestei Călan că cei şase copii.
S RÎPA j SUCCESELE — BAZA REALA din timp toate măsurile tehnico-
NOILOR ÎNFĂPTUIRI La E. G. C. L. Brad organizatorice. — ne-a asigurat
tens tra- 1 Nicolae Bocaniciu, conducător ;
ieră (atît * în orice anotimp vizitezi oraşul
l diverse ] Brad, sau eşti doar în trecere, tehnic. Astfel, s-au luat măsuri
îateriale) 1 apreciezi frumuseţea localităţii, Weits noi serviciilor pentru utilizarea Ia maximum a
tuturor capacităţilor de produc
i. intim- ]
îza unor i linia modernă a noului oraş, cu ţie, folosirea şi exploatarea ra
neîngri- * răţenia străzilor, buna gospodări bune pentru îndeplinirea ritmică toria, fiecare la locul său de tuturor cetăţenilor ce apelează la ţională a mijloacelor de transport,
orţiunea k re. Toate lucrările de înfrumu a tuturor prevederilor actualului ' muncă. Amintim doar cîţiva din serviciile E.G.C.L. Brad. asigurarea cu piese de schimb,
seţare, îngrijire sau gospodărire
a] satu- poartă o' amprentă tot mai vizi cincinal, 1976—1980. La toţi -indi tre ei ! Voicu Bărăştean, Nico- — Avem create toate condiţiile încărcarea şi exploatarea mai
bună a mijloacelor din dotare,
n apro- ] bilă şi apreciată a activităţii unei catorii s-a-u obţinut succese fru lae Bartha şi Cornel Gurban — ca şi în acest an să obţinem re mecanizarea unor lucrări, redu
de lu- 1 unităţi din oraş: Exploatarea de moase în anul trec-ut : la produc- mecanici auto, Carol Herţeg, loan zultate bune — ni se destăinuia
i liniei ’ gospodărie comunală şi locativă ţxe-prestaţii s-a realizat o depă Codrin, David Ciocan, Nicolae tovarăşul Gheorghe Faur, direc cerea consumului de energie e-
uzele se i Brad. Pe scurt, E.G.C.L., care şire de 14 la sută, la gospodărie Dărăbanţ, Ştefan Jurca şi Ma tor al E.G.C.L. Brad. Mă refer lectrică şi termică şi combusti
bil. Ne propunem să realizăm
n prici- , de la an la an ridică la cote tot comunală 5 la sută, la prestări rin Tudor — conducători auto, la capacitatea colectivului nostru, 'prin eforturi proprii 45 de
călătorii j construcţii 52 la sută. S-au făcut Dumitru Croitoru — pavator as- la dorinţa lui arzătoare de a-şi
oendată. I mai mari prestaţiile de servicii progrese vizibile in ceea ce pri faltator, Teodor Călămar şi loan face cu prisosinţă datoria, la con containere, confecţionarea a 2
către populaţie, executând lucrări
auri nu > noi, gospodărind sau exeeutînd veşte salubrizarea oraşului prin Miheţ — zidari, Petru tor şi Flo- tinua dotare cu maşini şi utilaje dispozitive pentru presat jantele
JLARU, ] lucrările executate la apă-canal, rea Duşan —• zugravi, Gheorghe de la autovehicule, amenajarea
servicii în transportul în comun de mare randament a unităţii unei staţii de preparat betoane şi
şi taximetre, salubrizare, întreţi- lucrările de modernizare şi dare Bolta — salubritate, Gheorghe noastre, cit şi la ajutorul perma mortare etc.
nere-reparaţii străzi şi zone verzi, în folosinţă a unor noi drumuri Adaş — instalator, Roman Mur- nent ce îl primim din partea or Locuitorii oraşului Brad şi, din
IA... termoficare, apă-canal, prestări şi trotuare, precum şi sprijinul sa — mecanic la termoficare. ganelor locale de partid şi de localităţile învecinate vor cu
de construcţii diferite. Eforturi masiv dat cetăţenilor antrenaţi stat şi a I.J.G.C.L. Deva. în a- noaşte o îmbunătăţire a servi
xistă o ) vizibile s-au făcut şi pentru -în în număr mare de către deputaţi ÎNTREGUL COLECTIV cest an, primul din actualul cin ciilor E.G.C.L., eliminarea unor
canto- l treţinerea locuinţelor proprietate şi consili-ul popular orăşenesc la cinal, avem sarcini sporite, mo greutăţi ce le mai întimpină în
Sîntan- 1 de stat şi particulari, construcţii- vastele acţiuni de înfrumuseţare CA UN SINGUR OM bilizatoare : la producţie-prestaţii prezent. Printre altele, se pre
- lă- l şi extindere a zonelor verzi, a trebuie să realizăm un plus de
re, lu- / montaj şi altele. O- mare diversi rondourilor cu flori. Succese fru Din prima zi a anului s-a producţie în valoare de 1 725 000 vede ca în cursul acestui an să
se îmbunătăţească alimentarea cu
tate de servicii care cer oameni
inţă de j bine pregătiţi, o bună organizare moase s-au obţinut şi la prestări trecuţ cu toate forţele la elimi lei faţă de anul trecut. Creşteri apă a oraşului Brad prin dubla
e care 4 a muncii şi aprovizionare cu ma în construcţii, transport călători narea' unor neajunsuri cu care importante sînt prevăzute la gos rea conductei Crişcior — rezer
ai rău, I teriale şi seule. şi marfă, întreţineri etc. înfăptui s-au înfruntat în special lucră podărie comunală, gospodărie lo vorul de acumulare. îmbunătăţiri
i multe l Antrenat cu ardoare în între rile sînt rodul muncii însufleţite torii din prestaţii in construcţii cativă, prestări în construcţii, dis se prevăd la toate prestaţiile si
ie „su- l cere, colectivul E.G.C.L. Brad a ale întregului colectiv în fruntea şi in transportul în comun, la tribuţie apă potabilă, transportul serviciile. Beneficiari vor fi în
r. Poa- ] raportat cu multe luni înainte cărora se află comuniştii. Sînt realizarea ritmică a fiecărui' indi în comun. primul rînd cetăţenii.
pe aici 1 de termen depăşirea cincinalului mulţi aceia care ou- pasiune şi cator din plan şi implicit la de — Pentru ca aceste obiective să
-ar fi ! i. SABIN CERBU
1970—1975 şi şi-a creat condiţii răspundere îşi fac conştiincios da servirea promptă, de calitate, a ■ fie înfăptuite exemplar, s-au luat
