Page 6 - Drumul_socialismului_1976_02
P. 6
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6100 ® MARŢI, 3 FEBRUARIE 1976
Creşterei nivelului k pregătiri adunAri cetăţeneşti „CÎNTECUL ADÎNCULUI"
In cursul lunii ianuarie a.c., Sub îngrijirea Consiliului jude
s-au desfăşurat în majoritatea ţean ai sindicatelor a apărut vo
lumul de versuri „Cînteeul adîn-
comunelor judeţului nostru adu
a elevilor şi iidiidarea repetenţiei nările cetăţeneşti de dare de pul de muzică folk. Dintre ma cului". Placheta, prefaţată de
scriitorul Radu Ciobanu, cuprinde
seamă asupra activităţii cultural-
atît lucrări ale unor cunoscuţi
educative pe anul 1975. Cu acest
prilej s-a procedat la alegerea nifestările literare, mai consem scriitori români — Mihai Beniuc,
noilor consilii de conducere ale năm şi cea intitulată „Antologie Florenţa Albu, Dan Deşliu, Nico-
aşezămintelor culturale rurale şi de poezie românească contempo lae Labiş, Victor Tulbure —, pre
O ACŢIUNE COMPLEXĂ, CU PROFUNDE SEMNIFICAŢII PEDAGOGICE au fost adoptate planurile de ac rană", ce s-a desfăşurat la clu cum şi creaţii ale unor poeţi re
tivitate pentru anul 1S76. Men bul „Siderurgistul" cu participa marcaţi cu prilejul festivalurilor-
ţionăm totodată că participanţii rea scriitorului Gheorghe Istrate, concurs de poezie „Cînteeul adân
Recentele măsuri aprobate de consultaţii organizate la domici la adunările cetăţeneşti au răs redactor la revista „Tribuna cului", desfăşurate anual în Va
lea Jiului: Valeriu Butulescu, Eu
conducerea partidului privind liul copilului. Se procedează în puns chemărilor căminului cultu României". genia Călugăru, Constantin Du-
creşterea nivelului de pregătire a acest fel la Ţebea şi la noi, la ral din Geoagiu şi bibliotecii din mitrescu, Grigore Diculescu, Ma-
elevilor, lichidarea repetenţiei şi Baia de Criş. In şcolile cu pre Dobra privind îmbunătăţirea con ŞTAFETA
şcolarizarea tinerilor care ,nu au dare simultană, unde învăţătorul ţinutului înţregii activităţi cultu- CULTURAL-EDUCATIVĂ ria Dincă, Traian D. Lungu şi
alţii.
terminat şcoala generală au. pri nu are posibilitate să se ocupe ral-educative şi artistice. „CĂUTĂTORII DE COMORI" EXPOZIŢII
lejuit ample dezbateri în învăţă- prea mult de fiecare copil, s-a FESTIVALUL „CĂLUŞARUL La căminul cultural din Vaţa
mîntul primar şi gimnazial din trecut la o preverificare a elevi La Galeriile de artă ale fon
judeţ. Pentru a cunoaşte cum se lor dimineaţa, înainte de cursuri. TRANSILVĂNEAN" de Jos s-a desfăşurat faza zona dului plastic din Deva s-a des
acţionează, practic, în unităţile — Cum procedaţi pentru o cit în continuarea fazei de masă lă a ştafetei cultural-educative chis o expoziţie de caricaturi
de învăţămînt de pe raza comu mai bună cunoaştere a elevilor ? a „Festivalului căluşarului transil „Căutătorii de comori". în cadrul semnate de Mircea Bîtcă şi Con
nei Baia de Criş, unde funcţionea — Cînd fac îndrumarea internă vănean", la Dineu Mare s-au în spectacolului au evoluat formaţii stantin Gavrilă.
ză 8 şcoli generale, dintre care 6 a unităţilor şcolare de la sate, a- trecut duminică -formaţiile de le artistice aparţinînd căminelor Tot recent, la casa municipală
numai cu ciclul primar, ne-am tunci efectuez şi sondajul — o dansatori din zona Orăştiei — culturale din Băiţa, Vălişoara, de cultură a avut loc vernisajul
adresat tovarăşei profesoare Ma verificare a elevilor prin lucrări Mărtineşti, Orăştioara de Sus, Luncoiu de Jos, Zdrapţi, Buceş, expoziţiei de pictură şi grafică
Tibor Domsodi, artist plastic din
rin Lăzăruţ, director coordonator. — a căror evaluare are loc în Romos şi., Beriu. Blăjeni. B.ucureşci, Baia de Criş, Brad.
— Fiind vorba de o complexă prezenţa mea. Aceasta îmi dă po Tomeşti şi Vaţa de Jos.
acţiune pedagogică de mare res sibilitate să cunosc mai îndea SOCIETATEA ÎNTÎLNIRE CU POEŢII
ponsabilitate socială, care, cre proape elevii cu situaţie slabă. literar-culturalA SPECTACOL PENTRU Un grup de poeţi ai cenaclului
dem, va putea fi realizată numai — Perfecţionarea metodelor de „POESIS" FRUNTAŞII ÎN PRODUCŢIE literar „Ritmuri" din Deva s-au
printr-o muncă perseverentă,. ce întîlnit cu militarii grupului de
va cere fiecărui dascăl probitate predare contribuie în mare mă Duminică, a luat fiinţă în ca La Clubul sindicatelor din Si- pompieri din localitate. Au citit
profesională şi înaltă ţinută cetă sură la ridicarea nivelului de drul Casei de cultură din Hune meria, sîmbătă seara a avut loc din cele mai recente creaţii Traian
pregătire. Cum procedaţi pe a-
ţenească, vă rugăm să ne vorbiţi ceastă linie ? doara societatea literar-culturglă un spectacol dedicat fruntaşilor Filimon, Nicolac Gastone, Aure-
despre preocupările actuale ale „Poesis". Aflată sub egida cena în producţie din unităţile econo lian Sîrbu şi Miron Ţie. între
colectivului pe care îl conduceţi — Am urmărit şi urmăresc sti clului „Flacăra", noua societate mice ale oraşului. Spectacolul a creatori şi participanţi a avut loc
pentru a perfecţiona conţinutul lul de muncă al fiecărui învăţă cuprinde trei secţii : cercul lite fost susţinut de către formaţiile în continuare un dialog pe teme
procesului instructiv-educativ în tor şi tot ce găsesc deosebit şi rar, grupul de recitatori şi gru artistice ale clubului. de creaţie literară.
eficient transmit şi celorlalţi- La
ciclul primar. Ţebea, de pildă, problemele la
— Deşi, pe raza comunei noas aritmetică se fac cu jucării decu
tre, anul şcolar precedent s-a în pate. Această metodă, simplă
cheiat, la ciclul primar, cu o pro- dealtfel, solicită atenţia şi afec raţiei de consum a luat măsuri în
movabilitate de sută Ia sută, în „Luna cărţii ia sate 41 vederea asigurării unei aprovizio
consiliul profesoral de săptămina tivitatea copiilor. Afectivitatea nări ritmice a tuturor unităţilor
trecută, în care am dezbătut mă contribuie implicit la sporirea a- de desfacere cu noile lucrări apă
tenţiei. Aici, la Baia de Criş, în
surile la care v-aţi referit, s-a a- clasa a IV-a, învăţătoarea a fă Duminică a început cea. de a 16-a rute, şezători literare, recitaluri rute, organizarea unor standuri şi
preciat că acest rezultat nu ne cut, de exemplu, la lecţia despre ediţie a „Lunii cărţii la sate", am interpretate de artişti amatori ş.a. expoziţii cu vînzare, popularizarea
poate mulţumi. Ba mai mult, s-a plă manifestare politico-educativă, — la care au asistat numeroşi ce fondului de carte din depozite ş.a.
subliniat că, uneori, s-a manifes genuri a orei de gramatică un care contribuie la îmbogăţirea cu tăţeni- In continuare, manifestările Actuala ediţie a „Lunii cărţii la
tat indulgenţă, iar consecinţa n-a joc cu steguleţe colorate (o cu noştinţelor politice, ideologice şi vor fi eşalonate pe cele patru săp- sate", care se desfăşoară la înce
întîrziat să se arate : în ciclul loare pentru fiecare gen), care profesionale ale locuitorilor din tămîni, cuprinzînd Zilele cărţii putul cincinalului revoluţiei tehni-
gimnazial, respectiv în clasa a nu numai că a antrenat, dar a mediul rural, în scopul creşterii social-politice (1—7 februarie), Zi co-ştiinţifice, trebuie să determine
V-a, am avut, în primul trimes dat posibilitate fiecărui elev să participării maselor la realizarea lele cărţii agrozootehnice (8—15 o îmbogăţire substanţială a aces
tru din acest an şcolar, elevi co răspundă. Desigur, în folosirea sarcinilor noului cincinal, a obiec februarie), Zilele cărţii beletristi tei frumoase tradiţii culturale, prin
rigenţi. Din dezbaterile consiliu eficientă a materialului didactic tivelor Programului partidului de ce române (16—22 februarie) şi Zi creşterea conţinutului şi eficienţei
lui profesoral s-a desprins că intervine măiestria dascălului în edificare a societăţii socialiste mul lele cărţii de informare ştiinţifică tuturor manifestărilor. Acţiunile
pentru o bună pregătire a elevi a-1 folosi. în ce priveşte vorbirea tilateral dezvoltate. (23—29 februarie). cu cartea trebuie să răspundă ce
lor ce ne-au fost încredinţaţi şi scrierea corectă am făcut front La bibliotecile comunale hunedo- „Luna cărţii la sate" reprezintă rinţelor concrete ale fiecărei co
comun
cadrele
didactice.
toate
trebuie să promovăm un învăţă-*' rene, „Luna cărţii" a debutat cu şi un bun prilej pentru" intensifi lectivităţi şi să-şi aducă contribu
ţia la îmbogăţirea vieţii spirituale
carea desfacerii cărţii în lumea
mint activ, diferenţiat, să orga Este obligaţia fiecăruia — nu ’ nu numeroase manifestări — expozi satului. In acest sens, întreprinde a locuitorilor satelor noastre.
nizăm sprijinul ce trebuie acor mai a dascălului de limba româ- ţii tematice, expuneri, dezbateri pe rea economică judeţeană a coope C. DROZD
marginea unor volume recent apă
dat şcolarilor cu ritm lent de în nă — de a urmări exprimarea şi
văţare sau care întîmpînă greu scrierea corectă. Am înţeles şi
tăţi în însuşirea materiei. înţelegem că sarcina ridicării ni
— Cum vedeţi şi, mai ales, cum velului de pregătire a elevulu 'wmmA
realizaţi acest sprijin diferenţiat? trebuie s-o realizăm, în principal : ) • ♦: • erta
— S-a hotărât ca pentru cei cu prin mobilizarea tuturor resurse -<^ ; ’ -\
v
1
posibilităţi mai modeste de însu lor interne ale şcolii, prin capa -v
şire, la pregătirea pentru lecţie citatea, creativitatea şi măiestria edstcalfe comuniştii
să se prevadă exerciţii speciale, fiecărui dascăl. -f
de asemenea, o. mai strînsă legă
tură cu familia elevului. Cum se Convorbire realizată de în viaţa organizaţiei de pionieri
face această legătură ? Chiar prin LUCIA LICIU au loc, în aceste zile, dezbateri
vii. Purtătorii cravatelor roşii cu
tricolor analizează modul in care
POSTĂ ELEVILOR comandamentele, unităţile, deta
grupele
pionieri
de
şamentele,
s-au preocupat pentru a sprijini
acţiunile întreprinse în şcoli pen
Sandu M. Sandu — Haţeg : Li feriţi. . In Orăştie nu funcţionea tru îmbunătăţirea siţuaţiei la în
ceul care vă interesează are pro ză o astfel de şcoală- văţătură. Sînt analize în care pi
fil real-uman, calificarea o faceţi
într-o şcoală postliceală sau in Mircea Bujordn — DObra. La Li onierii dau răspuns unei impor
învăţămîntul superior. ceul industrial din Cugir se pot în tante cerinţe puse în faţa lor de
scrie pentru concursul de admi Forumul naţional al organizaţiei
tere şi elevi dinafara judeţului lor. e „Stejarul din Scorniccşti"
Nicolac Călin — Deva : In de a fost o emoţionantă şi reuşită
ceniul care a trecut de la între Alba. manifestare pe care unitatea de
ruperea liceului, planul de învă Mihai Neacşu — Brad. La In pionieri de la Şcoala generală din
ţămînt şi programa s-au schimbat. stitutul pentru educaţie fizică şi Hărău a organizat-o la căminu!
In situaţia dv., vă puteţi înscrie sport Bucureşti, absolvenţii sec cultural din localitate. Momente
în anul II, la învăţămîntul fără ţiei fotbal pot să se specializeze din biografia celui mai iubit şi
ea antrenori. De asemenea, tot
frecvenţă. pe lingă I.E.F.S. funcţionează stimat fiu al poporului român —
cursul postliceal de antrenori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu —,
Victor Popescu — Vulcan : Li cu durata de 2 ani. Bibliografia aprecieri ale unor personalităţi
ceul agricol din Geoagiu nu are şi alte relaţii privind admiterea Pagini de frumuseţe şi poezie — imagine de iarnă din Parcul den- de peste hotare despre activitatea
o secţie de profilul la care vă re le puteţi primi la C.J.E.F.S. Deva. drologic Simeria. Foto : V. ONOIU preşedintelui ţării, un recital de
poezie patriotică şi cîteva secven
ţe cinematografice din vizitele e-
fectuate în ţările prietene — au
împlinit manifestarea desfăşurată
Un suflu nou străbate mina fruntaşă sub genericul amintit. Asemenea
manifestări emoţionante au avut
loc şi la şcolile generale nr. 3, 4
şi 5 din Deva. a fntîlnirca cena
Minerii Vulcanului sînt oameni De cîtva timp, la mina Vulcan luş, secretarul comitetului de Cucecheru (VI), Ioan Sima şi Pe clurilor literare ale pionierilor
harnici şi inimoşi la treabă. Vor bate un suflu nou. Este prezent partid pe exploatare. Munca este tru Alb (III). Este încorporată ce a avut loc, vineri după-amia-
ba lor este jumătate faptă împli în sala de apel a minei, pulsează organizată judicios în fiecare aba deopotrivă flacăra pasiunii lor ză, la Şcoala generală nr- 4 Deva
nită. chiar dacă, in fată, drumul puternic în abataje, acolo de unde taj, la fiecare front de lucru. Oa pentru muncă, a devotamentului a cuprins în programul ei mo
nu le este întotdeauna lin. Aşa a pornit acest suflu. El este gene menii au devenit parcă mai ma lor patriotic şi crezului nestrămu mente înălţătoare închinate crea
muncesc de mulţi ani minerii din rat de însufleţitoarea chemare la turi, mai siguri pe ei, mai ordo tat în izbîndă. în această mare ţiilor Luceafărului poeziei româ
Vulcan, '•din acest oraş modern, întrecere pe care minerii Vulca naţi în tot ceea ce fac. Nu tre carte a hărniciei vulcănene se neşti — susţinute- de audiţii^ mu
f
prosper, ce-şi extinde perpetuu nului au adresat-o nu de mult că buie să-i împingi de la spate. Îşi înscriu insă multe alte nume de zicale şi recitaluri lirice — dar şi
dimensiunile spre poalele munţi tre toate unităţile din industria cunosc bine sarcinile, se ajută oameni — poate sute — înce- încercări poetice ale membrilor
lor cu acelaşi nume. pind de la ingineri şi maiştri şi cenaclului. Poezii inspirate din
Cel mai fructuos au muncit în pină la vagonetari sari lăcătuşi.
să anul trecut, purtînd, de la un reportajul săpt&mîmii Pentru că toţi, împreună, au mun dragostea pentru patrie şi pămîn-
capăt la altul al anului, ştafeta cit cu spor în 1975, şi iarăşi toţi, tul natal (Carmen Stoica, Carmen
Weber, Marius Dinculescu, Mar
hărniciei, aflîndu-se mereu în ca unul singur, lucrează acum,
fruntea întrecerii socialiste pen sub impulsul mobilizatoarei che cela Ştefan, Eugenia Grecu, Do
tru cărbune mai mult şi mai bun. minieră a ţării. Obiectivele din frăţeşte, pun umărul deopotrivă mări la întrecere pe care ei au rina Popa), din anii copilăriei şi
unde cărbunele li se împotriveşte.
Strădaniile le-au fost încununate chemare, rod al gindirii colective, Şi „plinele“ curg în şuvoi neîn lansat-o către toţi minerii ţării. din afecţiunea pentru dascălul a-
da succes deplin. La finele lui creatoare, se înfăptuiesc cu suc Suflul chemării la întrecere le propiat (Tania Ciubotaru, Carmen
1975, ei au raportat un spor de ces. In toate cele 6 sectoare pro trerupt spre „ziuă“, spre cei care fortifică energiile, le canalizează
producţie de 66 000 tone de căr ductive ale exploatării activitatea aşteaptă puterea şi flacăra cărbu toate eforturile spre împliniri ma Ciama) au fost noile creaţii ale
bune, situîndu-se printre cele mai se desfăşoară ritmic, la parametri nelui. Este încorporată în vagone- teriale, sociale, morale. Zilnic, în celor mici, iar surpriza întilnirii
destoinice colective miniere din ridicaţi. în frunte se află secto tele cu bulgări negri, strălucitori, registrul de onoare al minei se — „Proverbe ilustrate", expoziţia
ţară. rul VII, cu cel mai mare spor de şi puterea braţelor, dar mai ales înscriu plusuri de cărbune, dar
Succesul nu i-a „ameţit“ însă cărbune pe luna ianuarie : peste forţa de gindire şi de acţiune a şi plusuri de cutezanţă, de dă de pictură, pe lemn a colegilor
pe minerii Vulcanului.. Ca şi cind 4 000 tone. Urmează sectoarele VI, unor brigadieri ca Vespasian Că- ruire, de conştiinţă muncitorească. lor de la Casa pionierilor din Pe
totul ar fi fost absolut normal, fi fană, de la sectorul IV, Costică Pentru că minerii Vulcanului sini troşani — ca şi reuniunea cu
resc, ei au coborit în abataje mai IV, III. oameni harnici şi inimoşi la momente vesele au întregit plă
încrezători in ei, decişi ca munca — Muncesc bine ortacii — sub Popa, Ioan Calotă şi Iosif Costea treabă !
să le fie mai spornică. liniază tovarăşul Gheorghe Săcă- (VII), Szabo Balaş şi Dumitru DUMITRU GHEONEA cut întîlnirea micilor creatori din
Deva.
