Page 1 - Drumul_socialismului_1976_07
P. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-vă!
ANUL XXVII!
ŞEDINŢA COMUNĂ A COMITETULUI CENTRAI
AL PARTIDUtUl COMUNIST ROMÂN ' Bogată şi intensă activitate
Şi CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII în domeniul politicii interne şi externe
ECONOMICE Şi SOCIALE A ROMÂNIEI a partidului şi statului
Săptămîna 29 iunie — 4 iulie,
Şedinţa Comitetului Politic Exe
Accentuarea laturilor care a făcut trecerea de la un Republicii Socialiste România pe cutiv al C.C. al P.C.R. a ascul
perioada 1976—1980, Legea de or
semestru la altul al anului, a
lor populare, precum şi alte acte
fost marcată de importante eve ganizare şi funcţionare a consilii tat şi aprobat informarea pre
tovarăşul
Nicolae
zentată
de
calitative—trăsătură nimente politice cu largi impli normative. Ceauşescu, privind Conferinţa
A avut loc, de asemenea, Con
caţii asupra procesului de edifi
partidelor comuniste şi muncito
care a societăţii socialiste mul
muncitoreşti din Europa, care a
tilateral dezvoltate în România, ferinţa partidelor comuniste şi reşti din Europa şi a hotărît să
supună dezbaterii si aprobării ple
dominantă a cincinalului precum şi pentru îmbunătăţirea adoptat documentul final „Pentru narei C.C. al P.C.R. activitatea
pace, securitate, colaborare şi
climatului politic în Europa, în
delegaţiei P.C.R. care a partici
progres în Europa". In cadrul
întreaga viaţă internaţională.
Succesiv au avut loc, sub pre- conferinţei, tovarăşul NICOLAE pat la conferinţă, precum şi do
cumentul adoptat la Berlin.
şedenţia secretarului general al CEAUŞESCU, secretarul general După cum se ştie, Comitetul
1976-1980 partidului, tovarăşul NICOLAE al Partidului Comunist Român, a Central a dezbătat informarea de
CEAUŞESCU, şedinţa Comitetului
rostit o importantă cuvîntare, în
Politic Executiv al C.C. ai P.C.R., care a reliefat principalele pro legaţiei partidului nostru la Con
In ziua de 1 iulie a avut loc şedinţa comună a Comitetului Central al şedinţa comună a Comitetului bleme cu care se confruntă ome ferinţa de la Berlin, precum şi
Partidului Comunist Român şl Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo Central al partidului şi Consiliu nirea contemporană şi a reafir documentul final, adoplînd o ho
mice şi Sociale a României, care a avut o bogată ordine de zi — reflecta lui Suprem al Dezvoltării Eco mat coordonatele esenţiale ale tărîre corespunzătoare. In hotă
re a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Au fost exa nomico şi Sociale a României. rîre se arată între altele :
minate şi s-au adoptat hotărîri corespunzătoare in probleme importante politicii interne şi externe a Comitelui Central al Partidului
cum sînt : proiectul îmbunătăţit al Planului naţional unic de dezvoltare De asemenea, a avut loc prima partidului şl statului nostru,
economico-socială a României în perioada 1976—1980, programul privind pro şedinţă a Camerei legislative a principiile ce trebuie să gu Comunist Român aprobă întreaga
ducţia şi desfacerea către populaţie a bunurilor de consum, programul pri consiliilor populare, precum şi verneze raporturile dintre par activitate desfăşurată de delegaţia
vind creşterea animalelor, programul de dezvoltare a industriei alimen lucrările în plen ale celei de a tidele comuniste şi muncitoreşti. P.C.R. la conferinţă şi apreciază
tare, un raport şi un proiect de hotărîre cu privire la activitatea de rezol treia sesiuni din cadrul celei Ziarul nostru de azi publică că ea s-a înscris ca un aport con
vare a propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii, cu privire de-a şaptea legislaturi a Marii uri editorial asupra lucrărilor şe structiv la desfăşurarea cu suc
la Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa şl unele ces a acestei importante reuniuni.
probleme organizatorice. Adunări Naţionale, care a dezbă dinţei comune a Comitetului Cen Intilnirilo şi convorbirile purtate
In încheierea lucrărilor şedinţei comune a luat cuvîntul tovarăşul tut şi adoptat Legea pentru a- tral al partidului şi Consiliului
N1COI.AE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, doptarea Planului naţional unic Suprem al Dezvoltării Economice
preşedintele Republicii Socialiste România, care s-a referit la unele aspecte de dezvoltare economico-socială a şi Sociale. {Continuare in pag. a 2-a)
esenţiale ale Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a
României pe perioada 1976 — 1980. Apreciind eforturile întregului nostru
popor pentru înfăptuirea sarcinilor de plan pe primele luni ale anului, to
varăşul Nicolae Ceauşescu a spus :
„Esenţialul este să acordăm toată atenţia problemelor calitative ale In industria hunedoreană
cincinalului. In primul rind, aş menţiona necesitatea punerii mai hotărite tn
valoare a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicării pon
derii lor in creşterea producţiei". Sublinierea secretarului general al parti
dului ca expresie a cerinţelor dezvoltării economiei naţionale, ale utili Bilanţ fructuos după primul semestru al arsului
zării cu înaltă eficienţă economică a materiei prime, implică răspunderi de
prim ordin pentru economia judeţului Hunedoara, pentru marile colective
miniere, siderurgice, întreprinderea de prospecţiuni şi explorări geologice, Prima jumătate de an diin cinci ducţie, siderurgiştii şi minerii, e- tone fontă, 35 000 tone oţel, 18 900
pentru colectivele din ramura materialelor de construcţii ş.a. — activităţi nalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice nergeticienii şi constructorii, fores
reprezentative ale judeţului. Aceste unităţi, în care s-au obţinut unele re tone laminate, 2 000 tone utilaj de
zultate bune, trebuie să-ia măsurile cele mai energice pentru a-şi îndeplini s-a încheiat cu un bilanţ fructuos tierii şi chimiştii, lucrătorii din turnare pentru oţelării, 530 tone
rolul important ce le revine in asigurarea materiilor prime şi materialelor pentru economia hunedoreană, toa transporturi şi din unităţile pres maşini şi utilaje pentru industria
necesare bunei desfăşurări a proceselor productive a ramurilor prelucră te întreprinderile îndeplinindu-şi tatoare de servicii, toţi oamenii metalurgică, 103 000 tone cărbune
toare. Ministerele respective, întreprinderile, organizaţiile judeţene^ de şi depăşindu-şi sarcinile de plan muncii hunedoreni, avîndu-i in net, 4 700 mc prefabricate din be
partid pe teritoriul cărora se găsesc unităţile producătoare de materii pri aferente primului semestru al anu frunte pe comunişti, raportează a-
me şi materiale — a spus secretarul general al partidului —.să considere lui. Angajaţi într-un efort comun, cum, la finele primului semestru ton, apreciabile cantităţi de bunuri
prevederile din cincinal drept minime. In domeniul producerii materiilor de larg consum şi produse alimen
prime şi materialelor nu există nici o limită de depăşire a planului de oamenii muncii hunedoreni — ro al anului, succese' remarcabile. tare.
stat. mâni, maghiari, germani, de alte Producţia globală suplimentară ob Succese notabile s-au obţinut pe
în sfera descoperirii şi valorificării materiilor prime şi mate naţionalităţi — au demarat promi ţinută de economia judeţului în cele 6 luni ale anului şi ip activi
rialelor trebuie să se cuprindă şi preocuparea pentru strîngerea deşeurilor ţător din prima lună a anului, ho- cele 6 luni ale anului se cifrează
de metale feroase, neferoase, de metale rare, ca sursă de aprovizionare a tărîţi să ia avans în acest nou cin la 267 milioane lei, mareînd o tatea de investiţii şi de transport,
industriei prelucrătoare. Sînt încă pierderi mari la otel şi la combustiDU, cinal, să materializeze exemplar creştere de 8,6 la sută faţă de va iar sarcinile de plan la export au
la obţinerea energiei electrice şi a masei lemnoase, precum şi în alte sec prevederile celui de al Xl-lea Con loarea înregistrată în aceeaşi pe fosV de asemenea, îndeplinite şi.,
toare economice. depăşite. Sint realizări deosebit de
O bună parte a cuvîntării secretarului general al partidului este con- gres al partidului, recomandările rioadă a anului trecut. Această bune care vorbesc cu prisosinţă
sacrală cercetării ştiinţifice în strînsă legătură cu cerinţele actuale şi de şi indicaţiile date cu diferite pri producţie suplimentară se regă despre forţa de mobilizare şi acţiu
perspectivă ale dezvoltării economiei naţionale. Deşi s-au obţinut uneie lejuri de secretarul general al par seşte într-un important volum de
rezultate bune este necesar să se acţioneze cu mai multa notanre pen tidului nostru, tovarăşul Nicolae produse fizice date peste sarcinile ne a organelor şi organizaţiilor de
tru concentrarea forţelor de cercetare în direcţia introducem mai rapiu Ceauşescu. Aşa se face că, acurnu- de .plan ale semestrului : 127 mi partid, despre priceperea şi hărni
cia oamenilor muncii din judeţul
(Continuare în pag. a 2-a) lînd lună de lună realizări în pro- lioane kWh energie electrică, 54 200 nostru, despre înalta lor conştiinţă
«—• " — r m a —««r r m» r mm m mumm * mmmm a patriotică, despre hotărârea de a si
tua şi în acest an judeţul Hune
doara pe primele locuri în între-
corea socialistă dintre judeţele ţă
ZILE DE RANDAMENTE MAXIME PE ODOARE! - rii.
Vizita în judeţul
rumbului siloz pe suprafeţe însem Hărău, ambii membri de partid,
§3 S-a declanşat seceri Duminică — zi de lucru nate. muncitori la C.S. Hunedoara, fra Hunedoara a delegaţiei
Iată şi cTEeva aspecte. La Mîne-
şul orzului. Organizare ire In muife unităţi rău şi Valea Nandrului, duminică ţii Dorel şi Viorel Drăgoi, membri de activişti de partid şl
de partid, lucrători la C.S.H., alţi
proşabilă la recoltat, eli dimineaţa s-a înregistrat o prezen comunişti şi lucrători de la C.S.H.,
ca Gheorghe Dan, Nicolae Petric,
beratul terenului, arături şi agricole tă masivă la cositul şi transportul Gheorghe Hărău, Mitică Bîncă, Gri- de stat din R.P. Chineză
furajelor.
insâmînţarea culturilor du Bilanţul activităţii desfăşurate La C.A.I*. Mînerău numeroşi coo gore Pavel, Mircea Murar, Doinei In zilele de 30 iunie, 1 şi 2 iulie
Mariş, pensionari ca Ion Sălăjan,
ble ! duminică pe ogoare s-a concretizat peratori, alţi cetăţeni ai satului au Petru Cus, Toma Romanut, Iordan a.c., judeţul Hunedoara a fost gazda
delegaţiei de activişti de partid şi de
lucrat intens la cositul finului şi
Buda, mecanizatorii Mihai Tenciu,
în efectuarea lucrărilor de întreţi
stat din R.P. Chineză, condusă de
H Nici o clipă de răgaz nere a culturilor pe mai mult de la transportul furajelor din cîmp. Jon Oprea, Petru Tiţ, cooperatoa tovarăşul .Ten Min-dao, membru al
500 hectare, recoltatul furajelor de Se aflau la lucru preşedintele rele Ana Palcău, Silvia Ana, San- Comitetului Permanent al Comitetu
la întreţinerea porumbului, pe aproape 400 ha, transportul şi C.A.P., Marla Petric, brigadiera dica Palcău şi altele. La Valea lui provincial Sze-chuan al P.C. Chi
depozitarea a peste 350 tone nutre Silvia Hărău, inginerul şef al con Nandrului lucrau cu spor numeroşi nez, vicepreşedinte al Comitetului
cartofilor, sfeclei şi cultu ţuri, secerişul orzului de pe 52 de siliului intercooperatist, Gheorghe cooperatori şi alţi cetăţeni ai satu- Revoluţionar provincial Sze-chuan,
rilor de legume ! hectare, balotatul paielor, realiza Ranta, deputatul comunal Emil (Conhnuare in pag. 4-5) care face o vizită de prietenie în ţara
noastră.
Delapeta, fraţii Ionel şi Gheorghe
rea arăturilor şi însămînţatul po
In timpul şederii în judeţul nos
■ Strîngerea furajelor — tru, delegaţia de activişti de partid
şi de stat din R.P. Chineză a fost
acţiune la care trebuie mo ' primită la Comitetul judeţean de
partid. Cu acest prilej, oaspeţii chi
bilizate toate forţele ! nezi au avut o convorbire cu membri
ai Biroului Comitetului judeţean Hu
nedoara al P.C.R. şi ai Comitetului
Preocuparea de căpetenie a orga executiv al Consiliului popular jude
nizaţiilor de partid de ia sate, con ţean, în timpul căreia le-au fost pre
ducerilor unităţilor agricole şi con zentate principalele preocupări ale
organelor şi organizaţiilor de partid
siliilor populare comunale o con şi consiliilor populare din judeţ în
stituie în aceste zi'le mobilizarea vederea transpunerii în viaţă a sar
întregului potenţial de forţe şi mij cinilor ce decurg din Programul par
loace mecanizate la efectuarea în tidului, din celelalte documente a-
condiţii ireproşabile a întregului doptate de Congresul al Xl-lea.
Oaspeţii
vizitat,
au
chinezi
apoi
volum de lucrări agricole aflate pe unele secţii din Cojmbinatul siderur
agenda de lucru — respectiv la gic Hunedoara, întreprinderile „Avi
secerişul orzului, întreţinerea cul cola" Mintia si „Vidra" Orăstie, com
turilor şi strîngerea furajelor. plexele zootehnice de la Orăştie şi
Acţionînd sub conducerea coman Simeria. De asemenea, au vizitat un
damentelor locale pentru agricul număr de obiective social-culturale,
tură, pe bază de programe concre monumente istorice şi de artă, zone
te de lucru, cooperatorii şi meca turistice. delegaţiei de activişti de
Vizita
nizatorii dovedesc o înaltă răspun nartid şi de stat din R.P. Chineză hi
dere faţă de soarta recoltei primu judeţul Hunedoara s-a desfăşurat sub
lui an al actualului cincinal, devi msSSM semnul tradiţionalelor legături de
za Întregii lor activităţi constitu- prietenie existente între Partidul Co
ind-o obţinerea în fiecare zi a unor In două zile, Ia ferma din Aurel Vlaicu, a I.A.S. Slmeria s-a strins întreaga recoltă de orz pentru fulguit munist Român si Partidul Comunist
randamente maxime la executarea de pe 30 de hectare. Concomitent s-a trecut la efectuarea arăturilor pentru insămiuţarea culturilor duble, chinez, între popoarele român şt
chinez.
lucrărilor agricole. Combinierii Dumitru Florca şi Ştefan Băcăuanii au lucrat ou spor ia re col tat.
