Page 6 - Drumul_socialismului_1976_07

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6122 ® MARTI, 6 IULIE 1976

nvăţămînt învăţămmt cultura

Sărbătorirea zilei învăţătorului

Bilanţul strădaniilor depuse de cadrele didactice de-a lungul unui an
de studiu, pentru modelarea şi formarea tinerei generaţii, se face într-o
zi aleasă a veri': „Ziua învăţătorului”, omagiu adus celor peste 5 000 de
cadre didactice din şcolile generale şi lioee în care învaţă aproape 25 la
sută din populaţia judeţului, a fost sărbătorită în acest an în spiritul OeceSial — erou al strămoşilor
sarcinilor şi măsurilor reieşite din documentele Congresului al Xl-lea al
partidului, sub puternica impresie a Congresului educaţiei politice şi al
culturii socialiste.
Corolarul rezultatelor obţinute de educatorii, învăţătorii şi profesorii
din judeţul nostru reprezintă eforturile intense pentru aşezarea la teme­ şî strămoş al eroilor
lia şcolii a concepţiei materialist-dialectice şi istorice, a tot ceea ce ştiinţa
şi gîndirea umană au creat mai bun. S-a acţionat în permanenţă pentru
aşezarea întregii activităţi didactice pe principiile eticii şi echităţii socia­ Vara anului 10G... Stihiile dezlăn­ ...Anul 87, an de început de dom­ covoiată, prăbuşindu-se înainte ca
liste, pentru integrarea documentelor de partid în procesul de învăţămînt ţuite ale războiului zguduiau teme­ nie. Stindardele Bontei se oglindeau mina sau spada romană să-l poală
Calitatea conţinutului activităţii didactice s-a reflectat în procentul ridicai liile statului dac. .Cetăţile cădeau rind in Dunăre şi cleştele imperiului atinge. Pleoapele Măritului cad gre­
de promovabilitate, în întărirea disciplinei, in instaurarea unui climat pe rînd, după orincene şi Îndelun­ stringea dinspre sud pămintul bogat le, ca pinzele nopţii peste apele ie­
sănătos de muncă, în creşterea responsabilităţii cadrelor didactice şi ele­ gate încleştări, in care singele dac şi roditor al celor mai drepţi şi mai zerului... Deeebal nu' va urma, in
vilor faţă de propria pregătire, in imprimarea tot mai pronunţată a şi roman şiroia deopotrivă, hrănind viteji dintre traci. Dar undeva, în lanţuri, carul triumfal al victoriosu­
caracterului practic aplicativ, o cerinţă de prim ordin a învăţămîntului pămîntul din care, peste anii conto­ defileul .Oltului înspumat, fuseseră lui Traian...
modern. pirii învinşilor cu învingătorii, avea zdrobite trupele iui Domiţian, con­ ...Au trecut 1870 de ani de Ia tra­
Paşi însemnaţi s-au făcut si iii direcţia integrării preşcolarilor în viaţa să se întrupeze neamul românesc. duse de Cornclius Fuscus, cel care gica dar cutremurător de eroica
şcolară, preconizîndu-se ca Dină în 1980 învăţămîntul preşcolar să fie Cutremurătoare trebuie să fi fosi avea să rămtnă pe cîmpul de băta­ moarte a măritului rege Deeebal, dar
generalizat. In învăţămîntul primar au fost cuprinşi aproape toţi copiii, pentru Deeebal acea zi de vară cum­ ie. - amintirea sa şi a faptelor sale rămi-
iar promovabilitatea, in acest an, a fost de 99,5 la sută. S-a realizat în plită cînd a trebuit să părăsească ...Anul 88, primul gust amar al în­ ne înscrisă eu litere nepieritoare in
linii mari generalizarea învăţămîntului de 10 ani, care^ va trebui să a-si" celatea de scaun şi altafele Cogheo- frângerii. Trupele romane conduse dc cartea acestui pămînt. Puterea Bo­
guro o pregătire unitară, de cultură generală şi profesională, astfel incit nului, pentru a incerca o ultimă îm­ Tettius Iu'iianus ii înving la Tapae, rnei, cea întinsă cit lumea cunoscută
la absolvire tinerii să se poată încadra cu bune rezultate în muncă. In potrivire pe culmile altor munţi. Sub ...Anul 89. Domiţian, deşi învingă­ atunci, a învins rezistenţa îndîrjilă
structura învăţămîntului liceal s-au produs mutaţii importante, atiţ in tăriile de azur ale cerului învăpăiat, tor, dar izbit de aliaţii din Panonia a daco-geţilor carc-şi apărau pă-
conţinut cit şi în sfera de cuprindere, ponderea liceelor de specialitate Sarmizegetusa Domnească ardea ca o ai Dacilor, se grăbeşte să încheie mîntul, casele, altarele şi, mai pre­
fiind in concordanţă cu specificul şi cerinţele judeţului. torţă uriaşă şi printre limbile mis­ pacea pe care înainte o refuzase, o sus de orice, libertatea şi neatîrna-
în magistrala Expunere la Congresul educaţiei politice^ şL al culturii tuitoare ale flăcărilor ultimii apără­ pace pe care abila diplomaţie dacă rea. Dar gestul marelui nostru stră­
socialiste, secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul tori luptau pe viaţă şi pe moarte, reuşeşte să o transforme treptat în- moş, zguduitor prin rnăreţia sa
NICOLAE CEAUŞESCU, arăta că profesorii şi învăţătorii au datoria de cu energia disperării, să zăgăzuiască tr-un instrument favorabil interese­ şi prin pecetluirea legământului ne-
cinste şi sarcina de mare răspundere de a-i forma pe ţineri ca cetăţeni puhoiul tot mai copleşitor al arma­ lor sale. Timp de 12 ani, sub scutul plecării genunchilor, cu singele şi cu
conştienţi şi devotaţi patriei socialiste, ca făuritori entuziaşti ai comunis­ telor romane, dar, în acelaşi timp, acestei păci, subsidiile anuale, ar­ viaţa sa, e tot atît de mare ca si
mului pe pămîntul României. , .., ridicînd cu trupurile lor ultimul zid, mele, meşterii şi instructorii militari, strigătul de victorie pe care l-au
Pentru viitorul an şcolar, sarcinile ce reies din documentele de partid al totalei dăruiri, sub pavăza căruia primiţi ca recompensă dc la romani scos romanii. Şi nu întâmplător Tra­
trebuie să ducă la participarea tuturor cadrelor didactice la acţiunea Dacia însăşi, întruchipată de marele — deoarece se recunoscuse rege cli­ ian i-a acordat întreaga cinstire, po­
complexă de modernizare şi perfecţionare a procesului de instrucţie şi rege, să nu fie sfişiată. entelar şi prieten al Bornei — au în­ runcind lui Apolodor ca pe Columba
educaţie; să cultive in rindul tinerelului înaltele trasaturi morale ^ale însoţit de o mină de credincioşi, tărit puterea şi capacitatea de apă­ ridicată in miezul Bornei, să fie i-
omului nou, să acorde mai multă grijă istoriei, literaturii, limbii romane, Deeebal părăsea cetatea in goana rare a statului pe care îl conducea. mortaiizat şi acel moment în care
creaţiei poporului nostru, să se ţină seama de ^ experienţa^ şi tradiţiile cailor, petrecut de mugetjtl bătăliei ...Anul 98. Trăiau e proclamat îm­ Deeebal, prin jertfa supremă, refuză
înaintate ale ţării; să se asigure sistemul progresiv^ de pregătire practica şi dc vaerul zidurilor ce se prăvă? părat. Deeebal îi ştie faptele de ar­ victoriosului ultima citadelă, a inimii
a elevilor; fiecare şcoală să devină, în acelaşi timp, şi o unitate de leau parcă peste inima Iui. Pe chipul me şi presimte furtuna ce se va sale, care a bătut atit dc fierbinte
producţie, asigurînd în mai mare măsură legarea învaţănuntului de cer­ său înăsprit se rostogoleau negurile abate asupra neamului şi pămînlu- şi de tumultuos pentru neamul său
cetare şi producţie şi altele. , , , . gîndurilor, care, in ritmul sacadat ai lui neamului său. de viteji, pentru pămîntul neamului
Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" a fost marcata de adunan lesUvc copitelor ce loveau potecile munte­ ...Anul 101. Traian işi porneşte le­ său.
ce au avut loc în municipiile Deva, Hunedoara, Petroşani, în localităţile lui, rechemau anii măreţe] dar fur­ giunile spre Dacia ca să frîngă pa- Bănuia Traian atunci că din în­
Brad. Haţeg, Orăstie, Ilia s.-a„ la care au participat membri ai Biroului tunoasei sale domnii... •cea lui Domiţian, pe care o consi­ vingător va deveni, intr-un anumit
Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului ...Se împlineau 1!) ani de cînd bă- dera ruşinoasă pentru imperiu, ur­ fel, urmaşul lui Deeebal şi că, peste
popular judeţean. în care s-au analizat rezultatele obţinute m Irinul rege Duras-Diurpaneus trecu­ mărind, insă, şi refacerea dezechili­ ani şi vremi, urmaşii născuţi din
anul şcolar încheiat şi au fost dezbătute direcţiile de acţiune pentru se, de bună voie, destinele statului bratelor finanţe romane prin cuceri­ contopirea celor două popoare ii
noul an de învăţămînt. Au fost citite listele cu cadrele didactice ce au dac in manile tinere ale viteazului rea mănoasei şi bogatei Dacii. Anii vor cînta in colindele lor de început
primit distincţiile de merit sau evidenţiat. Oamenii de la catedra sau său nepot, Deeebal, in manile celui 101—102. Deeebal din nou înfrint la de an pe „Bădica Traian" ?.
din atelierul de producţie, in momente solemne, au trimis telegrame Comi­ care, asemenea lui Burebista, avea Tapae, contraatacă în Moesia inferi­ Acum 1870 dc ani s-au înfruntat
tetului Central al partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, asi- să reunească pe toţi gcto-dacii liberi oară, sphimbînd pentru moment tea­ două popoare, aşa scrie istoria; aici,
gurînclu-1 de hotărîrea de a munci cu mai multă dăruire, de a-şi dedica intr-un stat unitar, opunînd astfel trul de luptă, dar fără reuşită... la nord de Carpaţi. Aşa a fost! Dar
mai mult timp instrucţiei şi educaţiei, acest drum spinos, pe care trebuie superbiei romane, tot mai amenin­ Toamna anului 102, capitularea .dem­ noi ştim că în urmă cu aproape două
să-l netezească, că vor ţine seama de cerinţele actuale, pentru împlini­ ţătoare, o considerabilă putere mili­ nă, dar condiţiile cumplite. milenii aici s-au topit două popoare
rile viitoare. tară. în mâinile celui despre care Dio ...Anii 102—105. Deeebal profită de intr-un singur şuvoi, al neamului
Adunările au fost încheiate cu programe artistice, închinate Casius avea să consemneze că... „era răgazul obţinut şi ştiind că Borna românesc, moştenitor al virtuţiioe
celor care cu răbdare şi înţelepciune plămădesc cea mai preţioasă „ma­ priceput în ale războiului şi iscusit nu-i va cruţa, se pregăteşte de apă­ daco-romane, neam care, aşa cum
terie primă”, îndrumă paşii şi veghează la formarea pbrsonalităţii copilu­ în faptă, ştiind cînd să năvălească rare, refâcînd cetăţile, inarmlndu-şi sublinia t o v a r ă ş u l NICOLAE
lui de astăzi, a cetăţeanului de mîine. şi cînd să se retragă la timp, meş­ oştirea, recucerind teritorii pierdute. CEAUŞESCU la Congresul educaţiei
„Ziua învăţătorului” din acest an a avut un pronunţat caracter de ter în a întinde curse, viteaz în lup­ ...Iunie 105. în fruntea unei armate politice şi al culturii socialiste, „...s-a
lucru, pe vastul şantier al ingineriei sufletelor, al modelării caracferelor. tă, ştiind a se folosi cu dibăcie de şi mai numeroase. Traian dezlănţuie distins întotdeauna prin dragostea de
o victorie şi de a scăpa cu bine din- al doilea război, ţintind direct Sar­ adevăr şi dreptate, prin dîrzenie si
VIORICA 1. CIORBAGIU tr-o Snfrîngere; pentru care lucruri mizegetusa. Cetăţi şi sanctuare sint neînfricare in luptă, prin voinţa de
el a fost mult ţimp pentru romani prefăcute în ruină, prinşii in sclavi a fi stăpîn pe destinul său, de a-şi
un potrivnic de temut". si trădătorii Măritului Eege in prie­ ■făuri viitorul în deplină libertate".
teni... Pentru aceasta îl preţuim pe De-
...Şi iarăşi întoarcerea în prezent, cebal şi pe toţi strămoşii noştri din­
îşi apasă cu pumnul pieptul în drep­ spre pămînt. Pentru aceasta, alături
tul inimii, de parcă flăcările Şarmi- şi deopotrivă cu el, Traian şi popo­
zegelusei ard acolo, în adine. Dar rul roman şi-au înscris amintirea in
din urmă, tropotind pe aceeaşi că­ conştiinţa noastră de neam. .Lupta
răruie, se aud alte copite, vrăjmaşe, şi jertfa strămoşilor s-au împlinit în
apropiindu-se. Deeebal întoarce pri­ noi, urmaşii de singe ai lor, .în npi
virile şi înţelege că nimic nu-1 mai cei care, în graniţa de neam a pă-
poale ajuta. Detaşamentul urmărito­ minlului românesc, avem plinătatea
rilor romani îl recunoaşte şi încear­ sentimentului că sintem aici dc tot­
că să vi prindă pentru a-1 duce in deauna şi pentru totdeauna.
faţa Wii Traian. Dar Deeebal descă­
leca, îngenunchează, sărută pămîntul NECULAI CHIRICA
neamului său şi rezemîndu-se de un membru al Uniunii Scriitorilor
stejar bătrân îşi deschide izvoarele
da sînge ale gîtului cu sabia sa în­ din R.S.R.
ÎNTÎLNIRE CU BRIGADA ARTIŞTI PLASTICI
ŞTIINŢIFICA ŞI SCRIITORI HUNEDORENI
Recent, o brigadă ştiinţifică din LA CLUJ-NAPOCA
Deva s-a întîlnit în localitatea
Stănija (comuna Buceş) cu mun­ La Galeriile studioului de radio-
citorii forestieri şi localnicii. In televiziune din Cluj-Napoca a avut
centrul dezbaterilor au stat ideile loc joi, 1 iulie a.c., o „întîlnire cu
conţinute în expunerea tovarăşu­ poezia, arta plastică şi muzica
începe o nouă zi in tabăra de vacanţă de la Sarmizcgetusa. Foto : VIBGIL ONOIU lui Nicolae Ceauşescu, secretarul folk" cu participarea unor scriitori,
general al partidului nostru, Ia con­ artişti plastici şi cînlăreţi din mu­
ferinţa partidelor comuniste şi nicipiul Hunedoara. Au expus lu­
muncitoreşti din Europa. crări artiştii plastici Lucia Niţă,
«t Ion Aga, Iulius Bicsi, Tiberiu Fa-
Să pornim la drum SPECTACOLE ÎN DEPLASARE zekaş, Francisc Sebesteyn, Ioan
Vago, Constantin Zgîmbău, au ci­
Bl
Duminică, în localităţile Vadu tit din creaţiile lor poeţii Neculai
Dobrii (comuna Bunila) şi Roşcani Chirica, Valeriu Bîrgău, Eugen
„Pionieri, pentru înlimpinarea unde istoria şi-a scris pagină cu pa­ scurt şi a trecut prea repede. (comuna Dobra), formaţiile artisti­ Evu, Ioan Evu şi tot Ioan Evu a
drapelului, drepţi ! gină cartea de aur a neamului — Comandanţii de detaşament — ce de amatori ale Comitetului oră­ interpretat muzică folk şi balade.
...„Trei culori cunosc pe lume/ a continuat vorbitorul. Sinteţi .in şenesc Simeria pentru cultură şi
Ce le ţin ca sfint odor...". „Ardealul in miniatură", cum Gh. Roncea, Ioan Vinţe, Victor educaţie socialistă au prezentat „BASMELE REVISTEI"
Ciurăscu şi Ioan Burai —. alcătu­
Sint secvenţe de la festivităţi­ spunea Ioan Pop Reteganul de­ reuşite spectacole tematice. Progra­
le de deschidere a taberelor ce spre Sarmizegetusa. Aţi venit să iesc şi colectivul de redacţie al mele, artistice au fost precedate de Astă-seară,. Teatrul de estradă
gazetei „Semafor", la care vor
vor. fiinţa de-a lungul verii in învăţaţi şi să invăţăm istoria pe afişa tot ce e mai semnificativ expunerea „înfăptuirea dezarmării Deva prezintă la sala „Arta" spec­
judeţul nostru. Şi aceste secven­ viu, să treceţi cu pasul peste pă­ pentru viaţa taberei şi pentru generale şi în primul rînd a de­ tacolul „Basmele revistei" de Mihai
ţe se vor înălţa zilnic în văzduh, mîntul pentru care s-au jertfit ei. Dormitoarele mari şi curate, zarmării nucleare — deziderat al Maximilian şi Vasile ' Veselovschi,
de la Costeşti la Haţeg şi de eroii, arzînd făclii de neuitat întregii omeniri". (De asemenea, cu participarea solistului radio-te-
aici la Sarmizegetusa, locul unde peste vreme., masa consistentă, apa, aerul, artiştii din Vălişoara şi Ilia au pre­ leviziunii din Belgrad, Nenad Raj-
completate de acţiunile din ca­
a poposit istoria, locul de unde Deschiderea taberei a fost o drul clubului, vor crea ambianţa zentat spectacoie la Geoagiu Băi, cevic. Acelaşi spectacol va avea loc
vă relatăm reportajul de faţă. lecţie de patriotism, o coloană ■adecvată petrecerii cit mai plă­ Geoagiu, Vaţa de Jos şi Birtin). mîine si la Petroşani.
La ora cînd cele trei culori ale fără sfîrşit, in care cuvintele ros­
ţării urcau sus pe catarg, isto­ tite sau cintate decantau tot ce cute şi utile a timpului liber. Şi
alături de micuţii pionieri din
ria parcă venise mai aproape. a durat poporul pină acum. în Arad, ce vor găsi aici dragoste şi DIN PARTEA INSPECTORATULUI ŞCOLAR
Sarmizegetusa îşi adunase toţi e- zilele ce vor urma, copiii vor
roii, iar faptele grele de timp se face cunoştinţă cu alte vestigii înţelegere părintească, toţi copiii AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
aflaţi in taberele din judeţ vor
contopeau cu prezentul. Acordu­ istorice sau cu construcţii de ul­ citita partidul şi conducătorii lui.
rile tricolorului se împlineau în timă oră. Alături de castrul ro­ vor învăţa să preţuiască trecutul
memorie cu vuietul strămoşilor man, vor cunoaşte monumentul şi să cinstească prezentul şi vii­ Se aduce la cunoştinţa-absolven- şani (39 locuri), Liceul de mecanică
dct:i, ce-au durat cetatea pentru istoric de la Densuş, vor poposi torul. Vor slăvi plaiurile unde ţilor treptei I de liceu care nu s-au Simeria (14 locuri), Liceul metalur­
a-şi apăra glia, devenită lumea la Castelul Corvineştilor, unde istoria a invăţat altă stare, unde prezentat sau nu au fost declaraţi gic Hunedoara (11 locuri), Liceul
de basm, pe care o cîntă fericiţi Ioan Corvin de Hunedoara şi-a binele biruie minciuna, unde as­ admişi la concursul organizat in lu­ metalurgic Călan (29 locuri), Liceul
copiii : „E o lume pe pămînt. ca­ dăltuit numele şi vitejia, vor ve­ tăzi va deveni miine. na iunie a.c. pentru trecerea în de chimie Deva (24 locuri).
re-mi place tare/, Unde fiecare dea cetatea oţelului hunedorean treapta a Il-a, că se pot prezenta De asemenea, absolvenţii respec­
zi parcă-i sărbătoare/. Nu-i ne­ sau noua istorie a Rîului Mare, In încheierea programului pre­ din nou la concursul de admitere tivi se pot angaja în producţie ca
voie să colinzi, peste văi şi ape/, unde oamenii durează cetăţi de zentat de pionieri, glasurile lui pentru- trecerea în treapta a Il-a, muncitori calificaţi sau se pot ca­
Lumea asta e, aici, lingă mine, lumină, ce vor concura tăria şi Petrică Braun, Ioan Popovici, ce se va organiza în perioada 3—10 lifica prin cursuri de scurtă du­
aproape". veşnicia pietrei, şi multe alte lo­ Marcel Lucaci se contopeau cu septembrie a.c., la următoarele li­ rată organizate de întreprinderi
Cuvintele de bun sosit adresate curi peste care secolele şi-au lă­ sutele de glasuri din celelalte cee din judeţ, care, după-prima se­ potrivit legii, puţind continua stu­
de directorul taberei, prof. Ioan sat amprenta. tabere în Cuvinte ca : „Să por­ siune, mai au locuri rămase neocu­ diile liceale în treapta a Il-a la
Arion, celor 73 de pionieri şi e- — Voi da citire programului de nim la drum copilărie/ Cei mai pate : învăţămîntul seral şi fără frecven­
ţă, conform normelor de admite­
levi prezenţi în tabără, au fost activităţi — spune comandanta- tineri cetăţeni români,/ Să-nvăţăm Liceul agroindustrial Geoagiu
urmate[ de aplauze puternice. instructor Maria Andrioni. îl veţi de la părinţi mîndriel Cum să (10 locuri), Liceul de construcţii re în treapta a Il-a de liceu.
— Sînieţi in vatra strămoşeas­ îmbogăţi prin activitatea voastră, fim aici la noi stăpîni". • Deva (38 locuri), Liceul de meca­ Admiterea în şcolile profesionale
că a poporului român, in vestita in aşa fel incit la focul de tabără nică Crişcior (78 locuri), Liceul de şl ucenicie se face după 10 sep­
capitală a marii Dacii romane, aici să puteţi raporta că timpul a fost VIORICA MEHEDINTEANU mecanică Deva (119 locuri), Liceul tembrie a.c. ,(dată la care se înche­
de mecanică Lupeni (111 locuri), ie concursul de admitere pentru li­
Liceul de mecanică nr. 2. Petro­ ceu).