Page 4 - Drumul_socialismului_1976_07

Pag., 4 DRUMUL SOCIALISMULUI •

Oameni mai tari La B. J. A T. M. Deva Inmtlţille — la termen, de calitate. Pe şantierul de ia

ca stlfica Eforturi conjugate, colaborare i
Preocupări pentru e lai bună aproviîfoitare

In Munţii Poiana Ruscăi, la Ex­ pantns construirea unui mare
ploatarea minieră Ghelar, minerii,
mecanicii, lăcătuşii, electricienii, tehnico-naterială. a întreprinderilor Am fost, zilele trecute, pc şan­ «Noi am început şi avansăm cu mişoara
maiştrii, tehnicienii şi inginerii — tierul cel mai îndepărtat, de pe excavaţiile la batardou — ne spu­ pentru 1
oameni pricepuţi şi destoinici — Rîul Mare-Retezat, pe şantierul nr. ne maistrul Ion Creţean. Se mun­ a şosele
Este cunoscut rolul unei aprovizionări tehnico-materiale irepro­
formează un colectiv strîns unit, şabile pentru bunul mers al economiei naţionale în ansamblu şi al 3 baraj. L-am străbătut cu pasul, ceşte bine". In gura galeriei de de­ reclamat
aflat într-o continuă confruntare fiecărei întreprinderi în parte. Baza judeţeană do aprovizionare teh- de la un capăt la altul, am discu­ viere a Rîului Mare discutăm cu — Sig
cu natura, confruntare din care, nico-materialâ din Deva are rezultate meritorii în asigurarea între- tat cu un mare număr de oameni. minerul şef de' brigadă Balaji Io- început
prin inteligenţa şi capacitatea sa, O-'inderilor din judeţ cu articolele şi materialele necesare producţiei. Prima impresie despre şantier este sif — mulţi ani unul din oamenii rului nr
omul triumfă, stăpînind şi supu- Anul trecut, planul de desfacere a fost realizat şi depăşit, iar pe de vastitate, iar prima concluzie de nădejde ai minei Uricani — şi şi ingim
nînd natura, folosind-o în intere­ primul semestru al acestui an planul a fost realizat în proporţie de despre oameni si munca lor este cu şeful do schimb Pavel Călăcea- tier, Ioa
sul său. 101,42 la sută. ' de dăruire şi hărnicie. Indiferent nu. „Nouă nu trebuie să ne spună greutăţi
de meseria pe care o practică, aici cineva ce să facem şi cum să fa­
Acţionînd în dubla lor calitate După cum ne spunea tovarăşul Dorel Munteanu, director adjunct toţi sint constructori : şi excavato- cem — se destăinuia brigadierul. cură tor !
f
— de proprietari şi producători — comercial, colectivul de aici, dorind să contribuie în şi mai mare riştii Nicolae Hortolomei şi Szaba- Să ni se dea ce ne trebuie, că noi ce n ce
oamenii îşi concentrează eforturile măsură la buna aprovizionare a întreprinderilor, a trecut la apli­ das Andrei, buldozeristul >ţjcolae ştim şi vrem să lucrăm. Nc-am să se s
pentru a spori necontenit produc­ carea unui complex de măsuri (organizatorice şi de perfecţionare a Sima, şoferii Adalbcrt Roman şi angajat să terminăm galeria cu cel lucru, îi
ţia de minereu de fier. Astfel, activităţii), care urmăresc funcţionarea fără greş a relaţiilor de coo­ Ion Dragotescu, revizorul tehnic puţin o lună de zile mai devreme. bine, atr
ajuta în
printr-o colaborare rodnică şi perare şi aprovizionare. A fost asigurat fondul de marfă necesar Trofin Groza — oameni de nă­ Şi vom reuşi. „Dar uite că acum 4- Do
pentru semestrul II 197G pe baza stocurilor existente în depozite şi
fructuoasă a minerilor, mecanici­ a contractelor încheiate cu furnizorii. Beneficiarii au fost planifi­ dejde ai şantierului, şi zidarul stăm — adăugă Pavel Călăceanu. dauge tc
lor şi electricienilor, a cadrelor caţi pe zile. Se evită astfel aglomerarea în bază, rămînînd şi timp Nicolae Ciuciu, instalatorul Ioan N-avem aer. Uneori n-avem mo­ ţiitorul i
de specialişti a fost terminată o pentru pregătirea loturilor de materiale necesare livrării. Acest Pop, dulgherul Antal Iîela, mecani­ torină sau curent. Dacă se reduc partid şi
importantă lucrare minieră — pu­ lucru contribuie la reducerea timpului de staţionare la încărcare. cul de reparaţii Vasile Puşcaşii sau aceste defecţiuni, facem treabă sindicalii
ţul de extracţie nr. 3. A fost fi­ A fost introdus lucrul în două schimburi la acele depozite şi locuri maistrul instalator Kollo Adalbert. bună". duim să
nalizat astfel unul din obiectivele de muncă unde se pretează schimbul II. în eforturi conjugate, susţinute, în Lingă un concasor al G.S.C.F.I. diţiiie d
înscrise în hotărîrea Conferinţei Pentru utilizarea mai raţională a capacităţii actuale de depozi­ deplină colaborare şi înţelegere, oa­ Deva (şantierul Haţeg), discutăm construcl
judeţene de partid. Terminarea lu­ tare s-a trecut la aplicarea unui studiu tehnologic care prevede menii rezolvă la timp problemele cu mecanicul de întreţinere uti­ cantină
crărilor de săpare a puţului şi reamplasarea mobilierului şi reorganizarea fluxului de primire-li- şi lucrul merge normal. „Vedeţi, laje Ion Apahiileanu. „Am în pri­ de cazai
din acel munte şi pînă în celălalt
montarea în subteran a maşinii de vrare a materialelor. Extinderea sistemului de paletizare-containe- mire mai multe compresoare şi mo- tocă. In '
extracţie — lucrare cu caracter de rizare va duce în final la o creştere cu 30 la sută a gradului de se va întinde şi înălţa barajul, cel tocompresoare, excavatoare, fnildo- strucţia
unicat — după cum spunea to­ utilizare a spaţiului de depozitare. Dintre cei care îşi aduc o con­ mai mare de pe rîurile interioare zere, concăsoare, grupuri electro­ diniţe ; \
ale ţării — ne spune tînărul ingi­
nea, cen
varăşul Carol Alic, secretarul co­ tribuţie deosebită în muncă menţionăm pe tovarăşii : Mircea Stingă, ner Cornel Milea. Lacul se va în­ gene. Merg destul de bine. Uneori rea cu a
mitetului de partid al exploatării Ion Barbu, Petru Florian, Ioan Popa, Petru Jilinski, Marin Cheo- tinde în partea aceea. Acolo se pre­ se mai defectează şi n-au piese de cantină,
— demonstrează creşterea capacită­ reanu, Gergely Wilhelm, Dumitru Bîrzan şi alţii. Colectivul de aici găteşte descinderea galeriei de de­ schimb. Iar volumul de lucrări e
O ultii
ţii tehnice, a competenţei, conşti­ este hotărît ca şi în continuare să facă totul pentru a asigura o viere (în avalul aceleiaşi galerii imens. E drept însă că nici oame­ rolar al
bună aprovizionare a întreprinderilor, convinşi că în acest fel con­
nii, unii dintre ei, nu le întreţin
inţei şi răspunderii muncitorilor şi tribuie în mare măsură la realizarea planului economic al judeţului. s-a înaintat deja vreo 150 de me­ şi exploatează în bune condiţiuni". conjugaţi
specialiştilor noştri. Au fost solu­ tri). Dincolo se lucrează la pregă­ „Pentru noi, şoferii, şi nu numai al şantie
ţionate toate problemele şi greu­ MIRCEA LEPĂDATU tirea deschiderii galeriei de aduc- pentru noi — ne spune Farcaş Itul. lor care
tăţile pe care le-a ridicat demon­ ţitinn principală.________________ de la coloana Crăciuneşti a biectivelc
tarea, introducerea In subteran şi U.M.T.C.F. Haţeg, care lucrează nul pe li
montarea maşinii de extracţie, pentru şantierul de aici — marea II al an
precum şi a tuturor lucrărilor a- 1976 - AN HOTĂRÎTOR PENTRU REDRESAREA ECONOMICĂ A C.A.P. problemă o constituie drumurile. turile sîr
ferente puţului de extracţie. Toa­ S-a lucrat bine la ele pînă acum. tensificai
te eforturile — începînd de la co­ Dacă s-ar accelera insă puţin, ar pentru d
mitetul de partid, de sindicat, de fi un mare cîştig pentru toată lu­ primul t
U.T.C. şi pînă la fiecare membru Analize se fac, dar care este eficienţa lor? mea". De altfel, necesitatea ca atît
al colectivului care a fost însărci­ G.S.C.F.I. Deva, ca şi I.D.P. Ti­
nat cu executarea acestei lucrări
de înaltă complexitate şi tehnici­
tate, paralel cu preocuparea pentru La şedinţa de lucru cu primii va asigura realizarea a peste 50 la bunataţire a situaţiei economico-fi-
realizarea în bune condiţii a pla­ secretari ai comitetelor judeţene sută din veniturile planificate pe nanciare în sectorul de producţie
de partid, care a avut loc la C.C. cooperativă. In acest scop, pentru unde se semnalează răniîneri în
nului de producţie, pentru a tri­ al P.C.R. în ziua de 27 februarie valorificarea mai bună a poten­ urmă. In primul rînd ne referim
mite furnalelor minereu mai mult a.c., secretarul general al parti­ ţialului de care dispunem, am sta­ la sectorul zootehnic, deoarece
şi mai bun — au fost îndreptate dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bilit să punem accentul pe îm­ aici s-au înregistrat minusuri la
spre realizarea lucrărilor de in­ a subliniat necesitatea ca întrea­ bunătăţirea reproducţiei şi selec­ efectivul de ovine şi de bovine
vestiţii, menite să asigure creşte­ ga activitate a organizaţiţilor de ţiei, pe întărirea ordinii şi a răs­ matcă, la livrarea producţiei şi la
rea continuă a capacităţii de pro­ partid de la sate, toate eforturile punderii în cadrul fermei zooteh­ venituri. Factorii răspunzători din
ducţie a minei, în scopul asigu­
rării realizării indicatorilor de lucrătorilor din agricultură să fie nice. Aşteptăm însă un ajutor mai unitate cunosc cauzele rezultatelor
substanţial în privinţa sporirii pro­
subordonate sporirii producţiei ve­
nesatisfăcătoare (slabă îngrijire a
plan în următorii ani ai actualu­ getale şi animaliere, reducerii chel­ ducţiei de furaje, în special pe pa­ animalelor şi producţie scăzută de
lui cincinal, cît şi în perspectivă tuielilor la hectar, creşterii pro­ jiştile naturale, deoarece peste 400 furaje — n.n.), dar nu se preocupă
pentru perioada 1980 —■ 1990. Oa­ ductivităţii muncii şi a eficienţei de hectare sînt acoperite de vege­ cu răspunderea cuvenită de înlătu­
menii s-au dovedit a fi şi de astă- activităţii in fiecare cooperativă a- taţie lemnoasă. Un sprijin înseni­ rarea lor. Deşi balanţa furajeră
dată. mai tari decît , stînca. Stră­ gricolă, ridicării unităţilor răma­ nat — aşa cum prevăd măsurile este deficitară, nu se depun efor­
pung cu tenacitate adîncurile şi se în urmă din punct de- vedere stabilite la adunarea activului Co­ turi susţinute pentru a se strînge
scot la lumina zilei bogăţiile pă- economic. Intre unităţile pentru mitetului judeţean de partid din 4 şi depozita fără pierderi toate re­
mîntului. Minerii din brigada lui care 197G trebuie să fie anul hotă- martie a.c. — l-am primit din par­ sursele de nutreţuri. De asemenea,
Vasile Stan, Avram Lupulescu — rîtor în redresarea economică se tea întreprinderii patronatoare, sînt menţinute în efectiv peste G0
şef de schimb, Vasile Miron — situează şi C.A.P. Rîu Alb. Cum se E.M. Lonea, personal a secretarului de vaci care au un potenţial ne­
maistru minier, Nicolae Popa (Ştref) acţionează în vederea materializă­ comitetului de partid, Andrei Col- corespunzător, influenţînd negativ
şi Aron Rădoane — dulgheri, for­ rii acestui deziderat ? <■ da, şi a directorului Aurel Brîn- situaţia economică a C.A.P. Nici
maţia de montorl condusă de Pali — Aşa cum ni s-a indicat — duşe, care ne ajută la moderniza­ creşterea efectivelor din prăsilă
Arpad — şef de echipă, şi mais­ ne-a spus Lolica Viţionescu, conta­ rea procesului de producţie în fer­ proprie şi înlăturarea pierderilor
trul Trifon Bocşer, colectivul de bilul şef al C.A.P. — urmărim zil­ ma zootehnică (electrificarea şi a- prin mortalităţi nu s-au bucurat de
electromecanici al maistrului Ilie nic îndeplinirea indicatorilor de limentarea cu apă). atenţia cuvenită. Acestea reprezintă
Munteanu, maistrul Radu Ionuţ — plan şi lunar facem analiza situa­ Fără a minimaliza cu nimic efor­ probleme care se cer să stea per­
şeful raionului de investiţii,' ing. ţiei financiare. turile ce se depun pentru redresa­ manent pe agenda organizaţiei de
partid, a conducerii C.A.P. şi a
Kisher Francisc şi alţii sînt auto­ — Potrivit prevederilor progra­ rea economică a C.A.P. Rîu Alb, consiliului popular comunal, rodul
rii acestei importante lucrări mi­ mului de redresare a unităţii noas­ nu pot fi trecute cu vederea o se­ eforturilor conjugate trebuind să se
niere. Au finalizat cu bine o lucra­ tre — preciza inginerul şef Andrei rie de neajunsuri care' mai per­ regăsească în mai mare măsură în
re şi au început alta — săparea Fabiart — trebuie să ne axăm efor­ sistă. Este vorba în primul rînd redresarea situaţiei economice a u-
puţului nr. 4. Lupta cu natura turile îndeosebi pe îmbunătăţirea de faptul că analizele.ee se fac la nităţii în primul an al actualului
continuă. activităţii în sectorul de creştere nivelul C.A.P. şi al comunei nu se cincinal.
N. BADIU a animalelor, deoarece acesta ne soldează cu măsuri concrete de îm- N. TiRCOB |
Z I L E D E R A N D A M E N T E M A X I M E P E O G O A R E !
(Urmare din pag. 1) derea însămînţării culturilor du­ losirea cu randament sporit a com­ LA EFECTUAREA PRA.ŞILKLOR roşii, ardei, vinete şi castraveţi fi­
ble. binelor pentru ca nici un bob din ind menţinute curate de buruieni.
Acţiuni importante au fost orga­ noua recoltă să nu se piardă. Re­
lui, între care brigadierele Olivia nizate duminică şi în alte unităţi zultate demne de evidenţiat la se­ MOBILIZARE SUSŢINUTA Cu deosebită acuitate se pune
Toma şi Elena Şerban, inginerul din judeţ. Trebuie să menţionăm ceriş s-au obţinut şi în fermele de problema irigării legumelor la Cultiva
şef Cornel Pătescu, pensionarii A- însă că în unele comune sau coo­ Corfperatorii din comuna Turdaş C.A.P. Geoagiu, Pricaz, Dobra, Lă- Iar a fos
dam Ştefan, Adam Toma, Ion Şer­ perative agricole nu s-a organizat stat din Aurel Vlaicu, Bîrcea si — ne-a informat secretarul comi­ său, Aurel Vlaicu şi în alte unităţi, de mare
ban. Victor Toader, muncitori: de Lăpuşnic, ia C.A.P. Boz, Burjuc, tetului comunal de partid, Liviu existînd condiţii să fie udate su­
la C.S.I-I. ca Adam Şerban, Ludo­ aproape nimic, irosindu-se astfel o Săiciva, Lăsau şi în alte unităţi. Cranciova — răspund prin fapte prafeţe însemnate unde acum se pundere
zi de lucru. Aşa au stat lucrurile
vic Custron, Petru Şerban, Sabin la C.A.P. Ohaba, C.A.P. Lăpugiu de Se impune ca şi în continuare să chemării 'adresate de conferinţa ju­ resimte lipsa apei. şorod.
Bencovici şi alţii. Jos şi în altele. Este de datoria co­ se acorde cea mai mare atenţie re­ deţeană a deputaţilor consiliilor Fi N FŢK LK NATURALE sens sîr
O mobilizare intensă la lucru în mitetelor comunale de partid, con­ coltatului orzului. Potrivit indica­ populare. Ca urmare, la sfecla de nute pini
zilele de sîmbătă şi duminică s-a siliilor populare, comandamentelor ţiilor comandamentului judeţean zahăr s-au aplicat pe întreaga C.A.P., Ii
constatat şi în comuna Dobra. Du­ locale, tuturor cooperatorilor şi ce­ pentru agricultură, secerişul orzu­ suprafaţă cîte trei praşile mecanice AŞTKAPTA COSAŞII între alb
minică. de exemplu, pe ogoarele tăţenilor satelor să înţeleagă că în lui trebuie să înceapă de urgenţă şi două manuale, la porumb este 250 mp,
in curs de finalizare pe ultimele Slrîngerea tuturor resurselor de
C.A.P. Dobra se aflau aproape 200 această perioadă este necesară o peste tot unde procentul de umidi­ a costat
de cooperatori, angajaţi ai unităţi­ mobilizare activă, în toate zilele, hectare praşila a dopa manuală şi furaje reprezintă o preocupare dc
lor din comună, cadre didactice, inclusiv duminica, pentru a realiza tate a scăzut la 22 la sută. In a- s-a prăşit mecanic a treia oară seamă pentru cooperatorii din Ha­ lei. De
numeroşi elevi. In frunte cu pri­ cu maximă urgenţă toate lucrările cest scop, să fie folosite la în­ peste 30 la sută din suprafaţa des­ ţeg, Siivaş, Sîntămăria-Orlea, Li- deja pro
marul comune*. Adrian Costa, cu din campania dc vară. treaga capacitate toate utilajele de tinată acestei culturi. vadea şi din alte C.A.P. din cadrul peste 2:
directorul Şcolii generale. Iosif recoltat, să se organizeze lucrul în Inginerul şef al C.A.P. Turdaş, consiliului intercooperatist Haţeg. varză ş
Giurgiu, cu preşedintele C.A.P., Ion flux — recoltat, balotat paiele, Dragoş Crişan, a ţinut să-i eviden­ Sînt insă şi unele unităţi în care, unitatea
Olarii, cu inginerul şef al C.A.P., AU înc heiat recoltatul transportul baloţilor, arături, însă­ ţieze pe mecanizatorii Nicolae Nas- deşi se înregistrează deficite în solar, cît
Mircea Jivan, cu - şefa fer­ mînţarea culturilor duble planifica­ ta şi Aurel Felea, precum şi pe balanţa furajeră, cositul finaţelor ctitorul a
cooperatorii Steluţa Lupşor, Euge­
mei legumicole, inginera Moni- ORZULUI te — să se lucreze de dimineaţa nia Toader, Chiş Magdalena, Eu­ naturale se desfăşoară mult prea
anevoios. Asemenea situaţii se în- valorifica
ca Şoş, numeroşi angajaţi ai coo­ pînă seara tîrziu, precum şi noap­ genia Lazăr şi alţii, care au efectu­ tîlnesc la C.A.P. Sălaşu de Jos, zale în
perativei de consum. Iprodeoop, .Cooperativele agricole din Dobra, tea, astfel ca orzul să poată fi at praşilele la timp şi de calitate. Unirea, Pui, Sălaşu dc Sus şi în pesle 15 Oi
S.E.L., cadre didactice şi elevi de Brîznic. Zam şi Cîmpuri-Surduc strins cît mai repede. Comitetele Primarul comunei Beriu, 'Iosif alte cooperative. Evitarea pierderi­
la şcoala generală, lucrători ai cir­ sînt unităţile care au încheiat comunale de partid, consiliile Nistorescu, aprecia că şi în această lor din producţia dc furaje impu­ înseamnă
pe rup.
cumscripţiei sanitare umane au re­ primele din judeţ recoltatul orzu­ populare, comandamentele locale comună lucrările de întreţinere a ne o susţinută mobilizare la recol­
coltat 4 tone de gulii, au prăsit lui. Organizarea muncii în flux a culturilor se bucură de atenţie spo­ tarea, transportul şi depozitarea în­ producţie
varza de toamnă pe 6 hectare, iar dat posibilitatea eliberării operati­ pentru agricultură, conducerile rită, la porumb praşila a treia me­ tregii cantităţi dc fînuri existente. pat tot d
C.A.P., staţiunile de maşini agrico­
numeroşi cooperatori au participat ve a terenului, efectuării arături­ canică fiind realizată pe mai mult De vasemenea, să se treacă de înda­ Lucrări
la transportul a 40 tone baloţi de le au datoria să mobilizeze toate de 70 ia sută din suprafaţă, iar. la tă la recoltarea tuturor cantităţilor
paie de orz. De asemenea, meca­ lor şi trecerii la însămînţarea lui forţele necesare în scopul recoltă­ cartofi s-au aplicat două stropiri. de furaje existenţe pe marginea treţinere
nizatorii de lp S.M.A. Dobra, între cu culturi duble. Mecanizatorii rii orzului, pregătirii secerişului O mobilizare susţinută la între­ drumurilor, căilor ferate, de pe toa­ pricepere
care Ilie Dumitraş, Ion Miron şi al­ Gheorghe Sorea, Cornel Ungur, griului, însămînţării culturilor du­ ţinerea culturilor am întîlnit şi la te terenurile unde iarba a crescut, peratorii
ţi), au arat şi discuit 10 ha de teren Ion Boden, Octavian Crişan, Vasi­ ble, livrării cantităţilor planifica­ C.A.P. Orăştie. De atenţie sporită organizîndu-se în acest scop acţi­
de pe care s-a recoltat orzul, în ve­ le Rusu şi alţii se preocupă de fo­ te de cereale la fondul * de stat. se bucură legumele culturile de uni energice, de masă. ra Mărci;