Page 4 - Drumul_socialismului_1976_08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 61!

CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO STIINTIFI
9 9 9
MM eficienţă sporită ■ ordine şi discipl R

Succese de prestigiu Adunări generale ale oamenilor muncii y v v v
. .. .. ...............
subredacţiiie noăî
în întrecerea socialistă La i.f.e.t. Deva: Recuperarea voluntare transrr

(Urmare din pag. 1) PREFABRICATE PESTE PLAN restantelor la planul «icii.^.. ■..^v.vo-x.v.L-<^£oy&^ txiLiLwo'x:
importantă şi de preţ contribuţie Colectivul întreprinderii de ma­ Valoarea econom
în asigurarea metalului necesar teriale de construcţii Bircea rapor­
dinamicului progres economic al tează în cinstei zilei de 23 August sortimental—sarcină prioritară
patriei. Totodată, ei au , realizat, însemnate succese în producţie. Du­ iniţiativelor oţeli
prin efort propriu, economii de pă primele 7 luni ale acestui an, Pentru muncitori, pentru cadrele oane lei —, cât şi factorii care au
peste 20 milioane lei la preţul de valoarea producţiei globale a fost de conducere de la I.F.E.T. Deva, acţionat în mod pozitiv la atin­
cost în prima jumătate a anului. depăşită ' cu peste 2(500 000 lei, iar adunarea generală a reprezentan­ gerea unor indici de utilizare su­ Nevoia mereu crescîndă de oţeluri aliate, cu prop
"n preocupările lor pentru depă­ a producţiei marfă, cu peste 15 mi­ ţilor oamenilor muncii a constitu­ periori celor planificaţi. In adunare gice din ce în ce mai pretenţioase — cerute de impeli
şirea constantă a producţiei de it un prilej de analiză temeinică a s-au evidenţiat o seamă de carenţe în economiei naţionale — pune la încercare tot mai ins
(fontă, furnaliştii au primit un a- lioane lei. Printr-o mal bună orga­ modului cum au fost îndeplinite activitatea întreprinderii, , care au rile colectivelor de specialişti şi muncitori care concur
nizare a procesului de producţie şi
jutor însemnat din partea munci­ prin îmbunătăţirea unor tehnologii sarcinile de plan şi angajamentele cauzat nepunerea în producţie a lor. Realizarea unor oţeluri cu un plus de valoare
torilor de la aglomerarea minereu­ asumate în întrecerea socialistă în unui volum de peste 50 000 de mc atenţiei colectivului de la oţelăria electrică, din C.S.
rilor. Colectivul secţiei nr. 2 a C.S. de lucru, productivitatea muncii a primele luni ale anului. > de masă lemnoasă, din care 29 000 Fireşte, preţul de cost al acestor oţeluri pretenţ
Hunedoara, spre exemplu, a livrat crescut simţitor, realizîndu-se o de­ de mc,la U.F.E.T. Petroşani, iar influenţat de gradul de aliere, de consumurile de fe
Darea de seamă a scos în evi­
Sn acest an aproape 50 000 tone de păşire de peste 2 milioane lei. denţă rezultatele obţinute în a- 9 400 de mc la S.E.L. Haţeg. ceasta cauză, in preocupările colectivului nostru — ca
aglomerat de bună calitate, obţi- Aceste succese se materializează ceastă perioadă de timp — reali­ — Desigur, ău fost şi cauze o- nile sale permanente — intră gospodărirea corectă şi i
aliajelor. încă de la începutul anului, într-v-—y din a
mînd economii la coc», gaze natu­ prin realizarea peste - prevederile zarea planului la producţia glo­ bieotive, arăta tovarăşul Nicolae nilor muncii, a fost lansată iniţiativa : „Fiecare eohip,
planului a numeroase panouri mari
rale şi energie electrică (VASILE pentru locuinţe, a 5 079 metri cubi bală şi depăşirea acestuia cu pes­ Bădică, director la U.F.E.T.^ Pe­ 1 000 kg ferocrom în fiecare lună". La îndemnul o
troşani. In perioada de iarnă nu
GRIGORAŞ şi ARON CATA, co­ de prefabricate din beton armat şi te 3,3 milioane de lei, iar la pro­ s-au putut deszăpezi instalaţiile, partid, al grupelor sindicale, toate echipele de topitoi
cu căldură iniţiativa, economia de ferocrom la nivel
respondenţi). a 4 000 metri de tuburi de presiune. ducţia marfă cu aproape 5,9 mi li- fapt care a grevat, în mare mă­ cîndu-se pînă în prezent la peste 1 100 000 lei. Acest su
sură, activitatea productivă. prin respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor tehnoloi
„Lanţul slăbiciunilor" la I.F.E.T.
Deva cuprinde şi alte aspecte. nea, s-a urmărit ca deşeurile aliate să fie folosite exc.
care permit recuperarea elementelor de aliere respecţi
INVESTIŢIILE - In termen, de calitate După cum arăta tovarăşul Mihai Totodată, colectivul nostru, în frunte cu comuniş
U.M.T.C.F.,
director
Muscalu,
slaba aprovizionare cu benzină, cupare şi pentru economisirea altor feroaliaje. Prin
corespunzătoare a fluxului de fabricaţie s-a reuşit, de
(Urmare din pag, 1)_______ dorinţa de a contribui la finaliza­ — La început a fost lipsa unei lipsa unor şoferi şi mecanici auto, economisească în acest an importante cantităţi de fer
rea ] timp a lucrărilor, beneficia­ aprovizionări satisfăcătoare cu în special la exploatările din Hu­ mangan, care au fost reintroduse în circuitul econon
a
VA. Noua clădire a liceului mini­ rul (Grupul şcolar minier Deva), seînduri, apoi a continuat cu lipsa nedoara şi Valea Jiului, reparaţii­ fel, recuperate, din deşeurile proprii .şi din fierul vechi
er are termen de predare la 1 ajută constructorul executind une­ de dulgheri, de forţă de muncă în le de proastă calitate făcute maşi­ aprovizionaţi, mari cantităţi de nichel şi feromolibden
septembrie a.c. La corpul „A“ al le lucrări de pregătire a locului general. Am luat măsurile nece­ nilor cit şi timpul foarte mare a- aproape 4,5 milioane lei.
clădirii, care cuprinde laboratoa­ de muncă, de săpături etc. sare pentru ca şcoala să fie pre­ fectat lor au făcut ca un număr La aceste realizări şi-au adus aportul toţi meml
rele şi cabinetele tehnice, lucră­ HUNEDOARA — MICRO V. Două dată la termen. Vom transfera de mare de maşini să stea in parcu­ secţiei oţelăriei electrice, dintre care amintim pe topi
rile sint avansate. Se execută fi­ noi edificii pentru fiii oamenilor la alte lucrări forţa de muncă ne­ rile auto. Mazilu, Ştefan Popa, Iosif Elec, Laurean Fiorea, Sil.vi
nisajele interioare şi exterioare, se muncii îşi aşteaptă finalizarea : cesară. Datorită acestui complex de fac­ , Avram, turnătorii Cornel Dumitra.şconi, Aurel Avrămes
fac ultimele lucrări de instalaţii. creşa-grădiniţă cu o capacitate de Să nu uite tovarăşii de la şan­ tori un număr de 8 produse, din Iosif Kadar, maişţrii Ioan Traila, Simion Cristea, Al
După cum ne informează maistrul 300 de iocuri şi şcoala generală cu totalul de 25 cîte avea planul sor­ Nicolae Feydiu, maiştrii principali Nicolae Avrămescu
•Viorel Chifor, şeful de lucrare, e- 24 de săli de clasă. tierul 4 al I.C.S.H. că există un timental, nu au fost realizate la că, Teodor Păstrăv.
termen angajat de conducerea în­
xistă posibilitatea ca acest corp Ansamblul de lucrări de la cre­ treprinderii : 15 septembrie 1976. nivelul prevederilor — buşteni de Oţelăria electrică este unul din principalii consur
«ie clădire să fie predat cu 15 zile şa-grădiniţă, cu stadiu avansat de Pe toate şantierele de construc­ făg pentru cherestea şi furnire, gie electrică din C.S. Hunedoara. Şi în această direc
mai devreme. In schimb, la corpul execuţie, este condus de maistrul ţii de locuinţe şi spaţii şcolare, lemn de mină, lemn de fag şi ră- de partid şi colectivul de muncitori, maiştri .şi ingine
..B“ al clădirii (care cuprinde să­ Dumitru Totorean. trebuie acţionat în spiritul măsu­ şinoase pentru celuloză, lobde tat în mod deosebit atenţia şi se fac eforturi susţinut
lile de clasă) stadiul lucrărilor nu rilor stabilite de Plenara Comite­ pentru plăci, mangal, lemn de rea pierderilor de căldură, scurtarea la minim a timpi
«sie cel planificat. Datorită rămî- — Cind a început construcţia şi tului judeţean de partid. îndeosebi foc şi altele — produse cerute de este sub tensiune, folosirea dispozitivelor de etan.şari
•norii în urmă la unele lucrări de cind trebuie predată ? la construcţiile şcolare şi pentru economia naţională, dar care stau de dotare. Iniţiativa. lansată de colectiv „Fiecare ec
zidărie şi în special de hidroizolaţii — In prima lună a acestui an, preşcolari, care nu suferă nici o deocamdată prin parchete. lună, să elaboreze o şarjă cu energic electrică econom
r
există pericolul ca obiectivul să urmînd ca la 15 septembrie să ■ amînare, să fie concentrate în a- Acţionînd de pe poziţia de pro­ neazâ aceste preocupări. Deşi rezultatele sint mai mc
nu fie predat la termenul stabilit, predată Consiliului popular muni­ prietari şi producători, oamenii acest an s-au economisit peste 751 000 kWh energie el
-.întrebat care sint cauzele care au cipal. Noi, constructorii, ne-am luat ceastă lună un plus de forţe de muncii de la I.F.E.T. Deva au luat se pot elabora peste 1 000 tone oţel electric. Tovarăşii
1
muncă şi mijloace materiale, să
dus la aceste întîrzieyi, şeful de angajamentul să o predăm mai deja o serie de brasuri menite să şan, Ion Botian, Petre Bogdânescu, Aurel Herlea, Gav
■lucrare ne spune : devreme cu cinci zile. fie antrenat şi tineretul, persona­ ducă la recuperarea rămânerilor în fii Măgheruşan, Cornel Crişan, Mihai Mafiei, Aiexandi
lul şcolilor. De asemenea, este im­
— Ne lipseşte aproape toată tîm- In vecini, unde se construieşte urmă. Prin completarea la timp a numai cîţiva dintre cel care şi-au adus contribuţia la
.plăria interioară aferentă corpului şcoala eu 24 săli de clasă, situaţia perios necesar să fie rezolvate in efectivelor de muncitori, folosirea nomiei de energie electrică.
„B“. Atelierul din Livezeni, oare este alta. Am solicitat explicaţii cel mai sourt timp toate proble­ la întreaga capacitate a maşinilor Comuniştii, întregul nostru colectiv a reţinut, din
conform contractului trebuia să ne maistrului Ion Toanţă, conducăto­ mele, legate de atacarea noilor blo­ şi utilajelor de către toate unită­ de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae
(livreze în luna mai a.c. întreaga rul execuţiei : curi de locuinţe — acolo unde mai ţile şi secţiile, cit şi prin perfec­ reducerea consumurilor materiale este obiectivul nume
sint întîrzieri — şi să se genera­
cantitate de tîmplărie, nici pînă — Am rămas în urmă faţă de lizeze iniţiativa din Valea Jiului ţionarea continuă a pregătirii pro­ acest an, pentru întregul cincinal. De aceea, munca y
azi nu ne-a trimis-o. De asemenea, grafice la partea de rezistenţă. şi Orăştie privind atragerea orga­ fesionale. îmbunătăţirea metodelor nizatorică va susţine cu şi mai multă insistenţă iniţiaţi'
ar mai fi nevoie de o echipă de Avem de ridicat încă vreo 70 de nizată a viitorilor locatari la efec­ de muncă şi de organizare, dar oţelariior pentru gospodărirea cu- chibzuinţă a materii
zidari şi de izolatori. Dacă primim mc de zidărie. tuarea de munci patriotice pe mai ales întărirea disciplinei şi terialelor şi energiei — iniţiative a căror valoare ecc
tîm.plărie şi ni se vor repartiza — Mai precis, unde ? ordinii, se va putea asigura re­ denţiază deja destul de pregnant.
oamenii solicitaţi, vom putea recu­ — In corpul A al clădirii, Ia e- şantiere. cuperarea cit mai grabnică a res­
pera restanţele şi vom preda lu­ tajele 1 şi 2... Brigada de reporteri : tanţelor la sortimente — la oare Ing. IOSIF VAIDA
crarea la termenul stabilit. Cauza acestei rămîneri in urmă s-a angajat adunarea reprezentan­ (De la subredacţia voluntară a ziarului „Drumul
Trebuie subliniată, la acest şan­ am încercat să o lămurim cu şe­ IOAN MIRZA ţilor oamenilor muncii. din cadrul Combinatului siderurgic Hune
tier. buna colaborare care există ful şantierului 4 al I.C.S. Hune­ MIRCEA LEPADATU DORIN C. ALMAŞAN
ţnirp beneficiar şi constructor. Din doara’, inginerul Ioan Banu. DORIN CORPADE
4
ÎN TOATE COOPERATIVELE AGRIC
ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A SECERIŞULUI FERME ZOOTEHNICE PUTERNIC DEZ
(Urmare din pag. 1) Pitorodeseu şi Gheorghe Tat, îm­ arăturilor pe toate suprafeţele pla­ NU NEGLIJAŢI DEPOZITAREA CU PRODUCŢII SPORITE DE LAPTE Ş
preună cu cooperatorii Petru şi nificate, pînă la ultimul hectar. FURAJELOR
tăm secerişul şi în celelalte coo­ Victoria Ponoran, Lenuţa Udrea, Deşi au balanţa furajeră defici­
perative, avînd posibilitatea 'ca în Maria Drăgan, Ana Furnea şi Oti- CRITICA I-A AJUTAT tară, cooperatorii din Pui nu se
mai puţin de trei zile bune de lu­ lia Bodea. prea grăbesc să umple „cămara" Intenţiile sînt bune,
cru să încheiem acţiunea in întreg Aprecieri deosebite pentru hăr­ Răspunzînd criticii făcute prin zootehniei. Aşa se explică de ce
consiliul intercooperatist. nicia şi pricepere^ mecanizatorilor intermediul ziarului în legătură cu pînă acum nu au depozitat nici o
— Paralel cu recoltatul, care se are şi conducerea C.A.P. Turdaş. întîrzierea lucrărilor agricole de tonă de fin la adăposturile de ani­
apropie de încheiere — ne-a spus Alături de mecanizatorii Ion Mur- sezon la C.A.P. Pricaz, comitetul male (!). Această practică de tără­ materializarea Ier lasă d
ing. Virgil Tudan, directorul S.M.A. goi, Petru Dur, Vasile Colaci şi Pe­ comunal de partid Turdaş ne-a in­ gănare a transportării fibroaselor
Geoagiu —, s-au desfăşurat în flux tru Filote, în campania de seceriş şi paielor din cîmp s-a semnalat şi Analiza modului cum se îndepli­ fermă a animaleloi
si lucrările de balotat, arat, pregă­ s-au evidenţiat şi cooperatorii format că s-au luat măsuri pentru in anii anteriori, fără ca să fie nesc indicatorii de plan la ferma productiv ridicat,
tire a terenului şi insămînţare a Chiş Ida, Elisabeta Haţegan, Stela înlăturarea neajunsurilor semnala­ trase învăţămintele cuvenite. In- zootehnică a C.A.P. Spini eviden­ s-au întreprins pent
culturilor duble. La C.A.P. Geoa­ şi Aurel Lup.şor, Maria Lula, Emi- te. Ca urmare — se arată în răs­ tr-o asemenea situaţie se poate oa­ ţiază faptul că se depun unele e- ducţiei de furaje, ît
tul de fibroase se
giu, Vaidei şi Romos s-au semănat iia Vlad şi Maria Hancheş. • punsul trimis redacţiei — în pre­ re spune că din partea conducerii forturi pentru îmbunătăţirea acti­
cîte 40—74 de hectare. Decalajul C.A.P. se manifestă grijă de buni vităţii în acest sector. Ca urmşre. pe acum un deficit
de 300 ha între suprafeţele de pe Urmînd exemplul cooperativelor zent porumbul, sfecla de zahăr şi gospodari faţă de evitarea pierde­ unitatea are depăşiri la efectivele coperirea minusulu
totale anuale de bovine şi ovine, intenţia conducerii
care s-au 'balotat paiele şi arături agricole care au încheiat secerişul ’ legumele se găsesc într-o stare de rilor cantitative şi calitative din iar la producţia de lapte marfă sursă în acest seni
va fi înlăturat prin folosirea cu şi al mecanizatorilor fruntaşi la re­ întreţinere bună, fiind curate de producţia de nutreţuri ? Comitetul prevederile pe şapte luni sînt rea­ şi realizarea frunza
randament sporit a tractoarelor din coltat, este realmente posibil ca buruieni. De asemenea, s-au între­ comunal de partid Pui cum apre­ lizate integral. La prima vedere, vine. După ce s-a c
fiecare unitate. întreaga recoltă de grîu să fie prins acţiuni la curăţirea canale­ ciază preocuparea conducerilor fer­ o asemenea situaţie ar părea mul­ şedinţele, inginerul
Duminică a fost o zi în care s-a strînsă şi înmagazinată grabnic şi mei zootehnice şi a cooperativei a- ţumitoare. Cum stau însă lucrurile „nu e tîrziu, putem
gricole pentru îndeplinirea sarci­
lucrat din plin şi în unităţile din lor de irigaţii la grădina de legu­ nilor ce-i revin din programul ju­ mai în detaliu ? va frunzare". Cind
raza consiliilor intercoop'eratiste fără pierderi. Concomitent nu pot me şi a fost pus în funcţiune sis­ îndeplinirea planului de venituri la fapte ?
Dobra şi Haţeg. In. consiliul I-Iateg, fi scăpate din vedere acţiunile de temul existent pentru ă completa deţean de dezvoltare a zootehniei? aferent perioadei în proporţie de O problemă mull
Iată întrebările la care aşteptăm
secerişul - a început mai tîrziu eliberare a terenului şi executarea deficitul de apă. un răspuns concret. numai 75 la sută şi depăşirea chel­ asigurarea şi perm
decît în celelalte zone ale judeţu­ tuielilor în zootehnie cu peste 100 îngrijitori a unor
lui. Pe ogoarele C.A.P. Haţeg me­ la sută denotă existenţa unor seri­ calnici, numai aşa
canizatorii au încheiat activitatea oase neajunsuri. Minusul la veni­ trona un spirit fer
în cîmp abia spre seară. Ion Sa- turi se datoreşte îndeosebi neono- disciplină, dc răspi
vu. - cu combina, Iosif Tripşa, la rării fondului de stat la produsele soarta producţiei a
presă, Ion Vlăiconi şi Francisc Bo­ prevăzute a se obţine de la spe­ nînd seama de fapl
ra, la transportul recoltei, au apro­ cia ovine. Totodată, se ridică sem­ Iul cincinal unitate:
piat secerişul de actul final' (pînă ne de întrebare în privinţa îndepli­ sporească simţitor
di?ri a mai rămas de recoltat griul nirii planului la laptele de vacă, stituirea fondului d
de pe 10 ha — n.n.). Eforturi sus­ deoarece nivelul actual al produc­ cum se impun mă
ţinute la strîngerea griului s-au ţiei zilnice nu asigură realizarea în lumina sarcinii:
depus şi pe ogoarele cooperativelor prevederilor anuale la fondul de programul de dezv
agricole din Sîntămăria-Orlea si stat. De asemenea, există o res­ niei adoptat de C
Livadea, unde tractoriştii Grigore tanţă de 30 de capete la efectivul ţeană a i deputaţi
Bozga, Andrei. Barbu, Petrică Mi- matcă de bovine care nu poate fi populare — pentru
tenţial zootehnic a
tucă. Vaier Rîpaş, Vasile Popa, Vic­ acoperită din prăsilă proprie.
tor Davila, . Partenie Popa — să-i • Discuţia avută cu factorii de răs­ pe deplin pus în ’
amintim doar pe cîţiva dintre ei — pundere din C.A.P. — Ion Telman, iă, este de aştepta
dovedesc o înaltă răspundere faţă preşedinte, Marin Crişan, inginer' periodice ce se f:
de soarta recoltei. şef, Ciceronia Hlisac, contabil şef, C.A.P. şi comitetul
şi Minerva Tuza, brigadier zooteh­ partid, asupra act.
în actuala campanie o grijă deo­ nic — a reliefat existenţa unor în­ rate- In sectorul zoo.
sebită acordăm — ne relata ingi­ semnate rezerve de sporire a ren­ ritul măsurilor stat,
nerul şef al C.A.P. Orăştie. Con­ tabilităţii sectorului zootehnic şi a cu activul Comitet t,
stantin Miertoiu — şi onorării pre­ partid, din luna ma-
vederilor Ia fondul de stat. Avînd aportului fermei la redresarea eco­
nomică a cooperativei agricole. In găsească eficienţa '
cultura angajată în acord global, •xemplară a indicat,
mecanizatorii au lucrat cu răspun­ primul rînd este vorba de mai bu­ in redresarea econ.
dere la aplicarea tehnologiilor sta­ na organizare a reproducţiei şi se­
.
VL, “
“ura — prezent in toiogratia ne faţă —, împreună cu Vasile Pienar, Ion Tiliban,
bilite. La recoltat s-au evidenţiat Aure] Cosuna şi Alexandru Cheteş dau bătălia finală pentru inmagazi narea recoltei la C.A.P. SSntandrei, lecţiei, urmărind să se asigure rativei agricole.
creşterea efectivului numai din
ton Dănilă, Gheorghe Jurj, Aurel Foto: VIRGIL, ONOIU prăsilă proprie şi menţinerea în