Page 5 - Drumul_socialismului_1976_08
P. 5

6 • MARŢI, 3 AUGUST 1976                                                                                                                                         Pag. 5



                 T~-                               Permanenţa preocupării partidu-                                                            mentaţiei  publice  vor  ajunge  In  1980
                                               lui  nostru  pentru  buna  aproviziona-       Pentru îmbunătăţiri calitative                   la  120  mp  la  1  000  locuitori  in  mediul
                   CIUDATA OPTICA !           \  re  şi  servire  a  populaţiei,  pentru                                                      urban  şi  de  110  mp  in  mediul  rural,
                                                                                                                                              faţă  de  108  şi  respectiv  96  mp  în
                     In  luna  martie  a.c.,  am  dus  /  ridicarea  necontenită  a  nivelului                                                1975.
                    la  I.R.U.C.  Deva  un  frigider  *  său  de  viaţă  şi  civilizaţie  îşi  gă-   în alimentaţia pubifrâ                    A  Pină  In  1980  ponderea  unităţilor
                    pentru  reparat.  După  repeta­  1 se.şte expresia în tot ceea ce în-                                                     de   tip   autoservire,   lactovegetarian,
                    te drumuri şi rugăminţi, mir-, — / treprinde partidul. Elaborarea
                    — -........— v- ---o----------                                                                                            dietetic,  rptiserie,  plăcintării,  patise­
                    s-a spus că nu se poate face l Programului naţional privind pro-                                                          rii,  gogoşerii,  cofetării,  gospodina  va
                   îîâraUa Şi să da fie ^citată (Uucţia şi desfacerea către populaţie  Un  program  complex,  ia  a  cărui                    trebui  să  atingă  55  la  sută  in  totalul
                                                                                                                                              activităţii de desfacere.
                   cumpăr  un  congelator  ’nou.  J  da  ^ > 'iq7ft^?QHn^ e   S® 11 ? 11 !? 1   . în   pe ''! 0 ' l_                             PENTRU  ÎMBUNĂTĂŢIREA
                   Tovarăşul  Victor  Băceanu  1  ^  1^76  ^980,  aprobat  in  şedinţa                                                          STĂRII  IGIENICE  SANITARE
                   eu  am  cumpărat  congelatorul.  I  siliului  Suprem  al  Dezvoltării  E-  înfăptuire nu se admit concesii                 centrele   sanitare   antiepidemice   vor
                   mi-a  dat  şi  dimensiunile,  iar  7  comună  a  C.C.  al  P.C.R.  şi  Con-
                                                                                                                                               O  Direcţia  comercială  împreună  cu
 itreij            Dar,  stupoare!  Acum  nu  se  i  conomice  şi  Sociale  a  României,  es-                                                 organiza  anual  cursuri  diferenţiale  de
                   potriveşte  congelatorul!  M-am  J  te  o  asemenea  dovadă  concludentă,  blică  din  judeţ  pe  anul  în  curs,  dezvoltarea  în  întreg  cincinalul  ac­
                                                                                                                                             din alimentaţia publică.
                   adresat şi tovarăşului- Mure- l El a determinat la toate nivelurile  elaborîndu-se  totodată  un  studiu-  tual  a  activităţii  de  alimentaţie  pu­  instruire  sanitară  pentru  personaiul
                                                                                                                                               O  Fiecărei  unităţi  I  se  va  fixa  un
    J              ne  să^luaţi  frigiderul  ”de  aici",  7  măsuri  imediate  şi  programe  de   program  de  dezvoltare  în  perioa­  blică.  program  periodic  de  curăţenie  gene­
                                                                                                               In  sinteză,  studiul-program  pen­
                   aşa  cum  e,  dacă  nu,  îl  arun-  perspectiva.  Conform  prevederilor  da 1976—1980.
                                                                                                                                             rală, deratizare, dezinsecţie;
                   căm  la  fier  vechi".  Oare  asta  ’t  sale,  desfacerile  de  mărfuri  prin   Măsurile  preconizate  a  se  înfăp­  tru  dezvoltarea  alimentaţiei  publi­  0  Vor  fi  extinse  spaţiile  afectate
                   e  şi  părerea  conducerii?  (AU-  ţ  sectorul  de  alimentaţie  publică  ur-  tui  în  cursul  acestui  an  implică  ce în cincinalul actual prevede :
  că  a            kelian  bAlan  —  Deva,  str.  1  mează  să  sporească  pînă  la  sfîrşitul  responsabilităţi   concrete   pentru   MASURI PENTRU ORGANIZAREA   organizarea   garderobelor,   personali"
                                                                                                                                             grupurilor  sanitare,  iar  pentru  men­
                                                                                                                                             ţinerea  curăţeniei  in  aoeste  spaţii  si
                                                                                                                   PRODUCŢIEI CULINARE
                   Lenin, bl. l).
                                                                              conducerea  Direcţiei  comerciale  ju­
                                             1 cincinalului cu 54,5 la sută.
                                                                                                                  Realizarea  de  produse  diversifi­
                                                                                                               •
                                                                              deţene,  a  I.C.S.A.P.,  cooperative­  cate,  potrivit  profilului  fiecărei  uni­  necesar  va  putea  fi  angajat  din  rin-
                                             1 Nu demult a avut loc la .
                                                                      __ Deva
                                                                                                                                             dui  pensionarilor  de  llmiiă  de  virstă,
                   URMĂRILE CONSUMULUI
  trilor          ABUZIV DE ALCOOL              / ducţia de bunuri alimentare si din   lor  de  consum  şi  O.J.T.,  Asociaţiei   tăţi cu specific local şi tradiţional ;  in condiţiile legii.
                                                 i consfătuirea lucrătorilor din pro-
                                                                              bucătarilor  şi  cofetarilor,  şefilor
                                                                                                               •
                                                                                                                  Creşterea  ponderii  producţiei  pe
                                                                                                                                                  PENTRU
                                                                                                                                                          DEZVOLTAREA
                              Dumitru Moldovan a băut ^ sectorul de alimentaţie publică al   de  unităţi  de  desfacere,  organelor   bază  de  legume,  lactate,  came  de   ALIMENTAŢIEI  PUBLICE  PRIN
  ietăţi  metelur-            Intr-o seară mai mult decit , comerţului de stat, cooperaţiei de  de  îndrumare  şi  control.  Ele  ur­  pasăre şi peşte;  CANTINE  ŞI  CANTINE-RESTAURANT
                                                                                                                  Sporirea  pină  in  1980  de  3,5  ori
  >sul progres al   trebuia Ia restaurantul „Ciu­  consum şi turismului.      măresc  dezvoltarea  reţelei,  îmbu­  a   •  volumului   produselor   „gospodina",   0  In  cincinalul  actual  vor  fi  orga­
                   perca" din Hunedoara. Aici, i
  tent  preocupă-   s-a năzărit iui că P. M. se ui­  Participanţii  ia  dezbaterile  din   nătăţirea  structurii  desfacerilor,  în   realizate  în  laboratoarele  proprii  âle   nizate  cantine  pe  toate  platformele
  la  producerea   tă urit la el. Cînd acesta a   cadrul  consfătuirii  au  fost  unanimi   sensul  ca  vînzările  de  produse  cu­  alimentaţiei  publice  şi  de  către  in­  industriale.  Numărul  cantinelor  res­
                                                                                                                                             taurant  va  creşte  de  la  5  la  11,  cu
  ste  în  centru]   plecat spre casă. l-a urmărit  in  aprecierea  că  deşi  în  alimentaţia   linare  să  reprezinte  peste  60  la   dustrie;  un total de 4 880 de locuri.
  Hunedoara,                                                                  sută  în  totalul  vînzărilor  prin.  a-   C  Creşterea  cu  30  la  sută  pină  la   0  Se  vor  lua  măsuri  pentru  o  mai
  ase  e  sensibil    s e m n ai 1             publică  s-au  făcut  paşi  însemnaţi  limenta.ţia  publică,  îmbunătăţirea   sfîrşitul  cincinalului  a  produselor  de   bună   aprovizionare  a  cantinelor  şl
                                                                                                              patiserie,  vindute  prin  unităţile  de
  aliaje.  Din  a-                             în  privinţa  extinderii,  modernizării  stării  de  igienă,  diversificarea  me­  alimentaţie publică.  cantineior-restaurant,   astfel   ca   fie­
  ana  din  sarci-                             şi  intimizării  reţelei,  efortul  pro­  niurilor, modernizarea servirii etc.                care  să  servească  zilnic  cel  puţin
  icientă  a  fero-   I şi a tăbărit cu pumnii pe el'  priu  al  lucrătorilor  din  acest  im­  Unele  termene  pentru  realizarea   PENTRU DEZVOLTAREA,   trei  meniuri  la  alegere  şi  unul  die­
                                                                                                                     MODERNIZAREA ŞI
                                                                                                                                             tetic.
  unărilr  ,;ame-   l-a trîntlt jos şi l-a bătut măr.  \  portant  sector  al  vieţii  noastre  so­  măsurilor  respective  sînt  foarte  a-   DIVERSIFICAREA" REŢELEI DE
  să  recupereze   .  A  avut  nevoie  de  90  de  zile   ciale  nu  şi-a  spus  cuvîntul  hotă-  propiate,  însă  perfect  posibile  de   ALIMENTAŢIE PUBLICA  0  Cu  sprijinul  Consiliului  popular
                                                                                ...
  'anizaţiilor  de   I  de  îngrijiri  medicale.  Pentru  s   rîtor, dar că va trebui să o facă  respectat,  şi  de  aceea  nu  trebuie  •  Prin  eforturi  bine  coordonate  ale   judeţean  şl  al  unităţilor  economice
                                                                                                                                             pe  ai  căror  angajaţi  îi  servesc,  can­
                i  fapta  sa,  Dumitru  Moldovan  I neîntîrziat. In consecinţă, s-a con- admisă nici o concesie în realizare.
  au  îmbrăţişat   I  şi-a  primit  pedeapsa  meritată  ^                                                    Direcţiei  comerciale  judeţene,  Oficiului   tinele  şi  cantinele-restaurant  Îşi  vor
  l  secţiei  ridi-   I  şi  a  fost  obligat  să  plătească   si arlnnfat. un f'nmnlPY Arpasta oii afît mai mult on oît qp  judeţean  de  turism  şi  Uniunii  jude­  organiza   gospodării   anexe   pentru
  es  s-a  obţinut   i despăgubiri.           plan  de  măsuri  pentru  îmbunătăţi-  va  vedea  că  transpunerea  lor  în   ţene  a  cooperaţiei  de  consum,  spaţii­  creşterea  porcilor,  a  păsărilor,  sola­
  :e.  De  aseme-                             rea activităţii de alimentaţie pu- fapt constituie o bază solidă pentru  le de producţie şi desfacere ale ali­  rii şi grădini pentru legume.
  siv la mărcile  1  COMPENSAŢIE
                I   Firma   autoservioc-ului   din
  ,  are  o  preo-   ,  Deva  a  rămas  „orfană"  de  cî-   Perfecţionarea activităţii consiliilor populare               ÎN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII
  -o  organizare   I teva litere. Cine s-o repare,
  xemplu,  să  se   I  doar  aici  lucrează  electricieni
  iliciu  şi  fero-   '  auto,  nu  electricieni  de  fir-                                                           Condiţii de via|ă tot mai bune
  ■.  Au  fost,  la   I  me!  Modul  cum  sint  serviţi   Receptivitate maximă faţă
                1   oetătenii  de  către  unele  com-
  i  care  sîntem   |  partinicii  ic  dc  aici,  in  schimb,
  in valoare de   a  mai  ciştigat  două  litere  in-                                                                   pentru cetăfenii Certejului
                | cît serviciile se pot numi...
   i colectivelor   (de)servicii. Speli maşina aici,  de propunerile cetăţenilor,
  rii Constantin   | dar de uscat o usuci la soare                                                             In  comuna  Certeju  de  Sus,  vechi  stadion  sportiv  şi  popicărie,  staţii
  Negru, - Mihai   pentru că instalaţia de uscat,                                                            centru  muncitoresc,  devin  tot  mai  de autobuz ş.a.
  i, Petru Nuţu,   f cînd se defectează, nu se mai    măsuri operative pentru                                pregnante  elementele  de  urbani­  Amplasarea  judicioasă  a  con­
                  repară cu săntămlnile. Cît <fe-
   andru Bucur,   I spre promptitudinea unor ti­                                                             zare,  de  apropiere  treptată  a  con­  strucţiilor,   respectarea   regimului
   Florian Giur-  nichigii in a face unele inter-                                                            diţiilor  de  muncă  şi  de  viaţă  ale  de  înălţime  şi  densitate  pe  unitate
                1  venţii operative... le fac dacă                                                           satului  de  cele  ale  oraşului.  Aici,  de  suprafaţă  —  aşa  cum  prevede
  tori  de  ener-   vor. Dacă nu... De unde se            înfăptuirea acestora                               ca  urmare  a  extinderii  industriei  legea  sistematizării  —  duce  la  re­
   organizaţiile   vede că alei nu mimai firma                                                               extractive,  s-au  dezvoltat  şi,  con­  ducerea  perimetrului  construibil  cu
  şi-au  indrep-   luminoasă are nevoie de in­                                                               strucţiile   social-culturale.   Âcţio-  10  ha,  din  care  4,5  ha  la  centrul
  pentru  evita-   tervenţie.                   întreaga activitate a consiliului masele, în interesul maselor,  nîndu-se  în  spiritul  Legii  sistema­  de  comună.  In  cincinalul  1976  —
  -  cît  cuptorul   1                            t nostru popular se desfăşoară in   reuşim  să  soluţionăm  în  bune  con-   tizării,  pentru  înfăptuirea  indica­  1980  şi  în  perspectivă  pînă  în  1990
                                                                                                                                                                          1
  a  agregatelor    PERICOL !                    strinsă şi indestructibilă legătură   diţiuni propunerile cetăţenilor.  ţiilor  secretarului  general  al  parti­  —  ca  urmare  a  politicii  partidului
  iă,  în  fiecare   La  un  control  al  organelor   ) cu cetăţenii. Acţionînd în acest   Iată  câteva  exemple  de  propu­  dului,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  de  amplasare  judicioasă  a  forţelor
   tă“  impulsio-   de  p.c.i.,  maistrul  Mihai  Ti­  i mod, transpunem în viaţă cerinţa  neri  realizate  sau  în  curs  de  fina­  au  fost  construite  o  seamă  de  obi­  de  producţie  în  teritoriu,'  de  dez­
                  mar.  şeful  atelierului  mecanic
   ste,  totuşi  în   al  E.M.  Bărbăteni,  a  fost  a-  V ''  magistral  formulată  de  tovarăşul   lizare.  Locuitorii  din  cartierul  Co-  ective  prevăzute  în  schiţa  de  sis-  •  voltare  armonioasă  a  tuturor  loca­
   rică,  cu  care   mendat  cu  100  lei.  Trei  tuburi   NICOLAE  CEAUŞESCU,  în  Expu-   roeşti,  la  o  întîlnire  cu  deputatul   tematizare  :  două  blocuri  cu  40  de  lităţilor,  comuna  Certeju  de  Sus
   eorghe  Obîr-   de oxigen       la aoara- ^ l  nerea  la  Congresul  consiliilor  popu-   lor  Nicolae  Radu,  au  propus  con­  apartamente  eu  cîte  două  nivele,  va  cunoaşte o şi mai puternică dez­
   i  Brad,  Teo-   te de sudură erau amplasate i   }  lare  din  februarie  a.c.,  potrivit  că-   struirea  unui  pod  peste  Jiul  de  din care unul are spaţii comerci-  voltare econorriieo-sociaiă. Astfel,
   Hăi'goi  sînt   orizontal. Peste ele, în bătaia ’   Ţ  reia  „forţa  consiliilor  populare,'  e-   Vest.  Consiliul  popular  a  făcut  ale la parter, două. blocuri cu par- producţia globală a industriei re-
   alizarea eco-  soarelui — alte trei tuburi In- i   î  ficienţa  muncii  lor  depind  de  intă-   demersurile  necesare  pentru  obţi­  ter  şi  etaj  cu  16  apartamente.  De  publicane va creşte în 1980 faţă de
                , cărcate. Se ştie că amplasarea ]   1  rirea  continuă  a  legăturilor  cu  ma-
                  Sn timpul lucrului a acestor (                              nerea  fondurilor  de  investiţii,  a  asemenea,  şcoala  generală  şl  com­  1975 cu peste 50 milioane lei. Se
   ăicaţiile  date   recipiemti cere măsuri de pre­  î  sele  populare,  de  consultărea  largă   proiectului  şi  în  luna  iulie  a.c.  po­  plexul  comercial  sînt  clădiri  cu  vor mai construi o şcoală cu 3 săli
   ieauşescu, .că   cauţie riguroase, neltiarea lor ţ   i  a  acestora,  de  capacitatea  lor  de  «   dul  a  fost  dat  în  folosinţă,  la  e-   parter  şi  eţaj.  Anul  acesta  se  con­  de clasă la Bocşa Mică, o piaţă de;
   I unu pentru   prezentînd pericol de explo­  I  stimula  elanul  constructiv  şi  iniţia-   xecutarea  lucrărilor  participînd  toţi  struiesc două blocuri cu trei nivele.  alimente, noi unităţi de prestaţii şi
   tică  şi  orga-   zie. Amenda a plătit-o şeful   tiva oamenilor muncii".   cetăţenii  din  cartier  şi  muncitorii   In centrul civic al comunei e-   unităţi comerciale la parterul blo­
   a şi căutările   de atelier. Dar sudorii care '   j )  Cetăţenii  din  Vulcan  fac  in  ea-   de  la  preparatia  de  cărbuni  Coro-  xistă cămin cultural si club mun  curilor. Desfacerea mărfurilor va
                  au lucrat cu aceste agregate?
    prime, mă­                              1  drul  adunărilor  populare,  întîlniri-  eşti.  In  circumscripţia  deputatului  citoresc,  dispensar  comunal  şi  de  creşte  de  la  18  milioane  în  1975  Ia
   mică se evi-                             '  lor  ou  deputaţii,  la  „Sfatul  bunilor   Teodor  Rusu,  s-a  propus  introdu­  întreprindere,  cinematograf,  poştă,  aproape  27  milioane  în  1980.  Toate
                  DUPĂ SAC SAU DUPĂ OM ?    , t  gospodari",  cu  diferite  alte  prile-
                   Dialog la Ţebea, 29 iulie 1916.                            cerea  apei  potabile  pe  strada  Aba­  C.E.C.,  magazin  alimentar  cu  auto-  acestea  vor  conduce  la  îmbunăţă-
                   — încotro, Ioane?        | t  juri  numeroase  propuneri  care  vi-  torului.  Lucrarea  a  fost  realizată  servire,  magazine  pentru  textile,  th'ea  continuă  a  condiţiilor  de  via-
                                                         ...
                   — După făină, Ia magazinul   | zează dezvoltarea economico-socia-  .de consiliul. popular cu participa-  încălţăminte,  fero-metai,  legume  şi  ţă  ale  cetăţenilor,  la  ridicarea  gra-
   ualismulul"    universal, Ia Melania.   I  la  a  oraşului,  ridicarea  gradului   f  rea   efectivă  â  cetăţenilor.  Amena­  fructe,  măcelărie,  cofetărie,  brută-  dului  lor  de  cultură  şi  civilizaţie.'
   ira)            — De ce mergi pînă acolo,   său  edilitar-gospodăresc,  amplasa­  jarea  unui  punct  alimentar  în  Mi­  rie, unităţi prestatoare de servicii,
                  cînd magazinul alimentar e la I   rea  şi  diversificarea  reţelei  comer­  cro 3 A, deschiderea unei plăcin-  staţie de radioficare, biblioteci,   N. BADIU
                  doi paşi ? Şi este făină cită   ciale  şi  de  prestaţii,  construcţia  tării,  distribuirea  buteliilor  la  do­
                  ,’rci.                      unor  obiective  de  larg  interes  ob­                        \ »
                   —  Ca  să  nu  fiu  păcălit  şi  eu,  ,                   miciliu  pe  bază  de  abonamente,
                  I.a  Melania  iei  sacul  cu  făină  ţ  ştesc.             înfiinţarea  unui  centru  de  colecta­  LISTA PRETURILOR DE CONTRACTARE LA LEGUME SI FRUCTE,
   LE -           cu  220  lei,  iar  aici,  unde-i  ,   Primul  pas  spre-  soluţionarea  a-  re  a  sticlelor  şi  a  borcanelor  în   VALABILĂ DIN DATA DE 1 AUGUST a.c.
                  gestionar Mihai Kusu, cu 225   |  cestora  îl  facem  prin  ţinerea  unei  Micro  1.  introducerea  unei  curse
                  lei.  Tare  aş  vrea  să  ştiu  şi  eu  ,  evidenţe  stricte  a  lor,  consemnîn-             Se  aduce  la  cunoştinţa  cooperativelor  agricole  de  producţie  că  pre­
                                                                             la ora 10,00 pe traseul Dealu Babii,
   )LTATE,        cum  vinde  ci  făina,  după  sac  ţ   du-le,  pe  domenii  de  activitate,  sînt  alte  propuneri  înfăptuite.  Pro­  ţurile  de  contractare  la  legume  şi  fructe  stabilite  de  Consiliul  popular
                  sau după om?             ţ  intr-un  registru  în  care  se  preci­  punerea  privind  separarea  încălzi­  judeţean, cu începere de la I august a.c., sint următoarele:
   CARNE             ÎNCHIS .PENTRU... MASA i  zează  cine  şi  pînă  cînd  trebuie  să  rii   întreprinderilor   de   centrala   PRODUSUL  U/M           CALITATE
                                              asigure  soluţionarea.  De  asemenea,  blocurilor,  pentru  a.  se  asigura  a-                           E     I     II
                                                                                                                                                             1,70
                   28  iulie,  ora  14,45,  autogara  J   propunerile  sînt  trecute  şi  în  caie­  gent  termic  la  blocurile  nou  con­  Ardei gra.s  kg  2,20  0,570  1,25
                                                                                                                                                                    0,70
                                                                                                              Castraveţi salată
                                                                                                                                                       1,20
                                                                                                                                        >»
                  Brad.  La  fiecare  casă  de  bi-  \
   ar            lete,  mulţi  călători.  Plăcutele  ,   tul  deputaţilor,  care,  împreună  cu   struite.  este  in  curs  de  realizare   Ceapă usc. arpagic  *9  1,80  1,40
                 cu  numele  casierelor  de  ser-  ţ  angajaţii  consiliului  popular,  urmă­
                                                                             de  către  Centrala  cărbunelui  Pe­
                                                                                                              Ceapă uscată apă
                                                                                                                                                                    1,30
                                                                                                                                                             1,70
                  viciu  dispăruseră  însă  de  la  i  resc  traducerea  lor  in  viaţă  în  fie­  troşani.  în  adunările  populare  în   Dovlecei mijlocii  0,60  0,45
                 locul  lor,  iar  la  casa  din  mij-  }  care  circumscripţie  electorală.  De­  care  s-a  dezbătut  schiţa  de  siste­  Dovlecei mari    0,30   0,60
     dorit       loc  te  întimpină,  scris  vizibil,  i  spre  îndeplinirea  propunerilor  se  matizare,   s-au   făcut   propuneri   Morcovi rădăcină  1,05  0,80  1,20
                                                                                                                                                             1,30
                                                                                                              Pătrunjel rădăcină
                                La
                         închis.
                                            )
                                    ghişeu,
                 cuvîntul
                 casierele  mîncau  liniştite,  ne-  1   raportează  în  sesiunile  consiliului   pentru  construcţia  unui  nou  local   Păstîrnac rădăcină  •  1,20  0,90
   t   potenţial   sinchisindu-se  de  cei  care  dă-  J   popular.  în  adunările  populare,  la   de  poştă  şi  a  unui  stadion.  Amîn-   Telină rădăcină  1,40  1,80  1,40
                                                                                                                                                                    0,90
                                                                                                                                                             1,10
   iele  măsuri   deau  semne  de  nerăbdare.  Au-  i  întîlnirile  periodice  ale  deputaţilor   două  obiectivele  se  vor  termina   Roşii cartate        0,85
                 tobuzelc  nu  aşteptau.  Ne  in-  ’  cu alegătorii.
   iporirea pro-   trebăm  dacă  dumnealor  au  în-  l   Fiecare  propunere  este  examina­  in acest an.    • Ruşii necartate                               6,00   4,80
                                                                                                              Usturoi uscat
   la  sortimen-   scrisă  în  programul  de  servi-  1  tă  cu  atenţie,  ne  consultăm  cu                  Vinete                                   2,30  1,75   1,30
   gistrează  de   ciu  (orarul  de  funcţionare  es-  t  cetăţenii  asupra  modalităţilor  în­  PETRU VERDEŞ  Sfeclă roşie                                  1,00   0,75
   'ijorător.  A-   te  non-stop)  ora  de  masă  sau  '   făptuirii  lor,  asupra  stabilirii  pri­          Verdeaţă frunză (pătrunjel                     1,00
                                                                                                                leuştean, mărar, ţeJină)
   ă  doar  în   mănîucă...  din  timpul  călăto-  I   orităţilor   în   funcţie   de   nece­  secretarul Comitetului executiv al   Mere gr. B (soiuri vară)  »>  2,70  2,20  1,60
    tăţii. O re- •   rilor?                  sităţi   şi   posibilităţi.   Intr-un   Consiliului popular al oraşului   Pere gr. A (soiuri vară)  9»    2,60  2,00   1,30
     constitui-o                                                                          Vulcan              Pere gr. B (soiuri vară)  99             1,95  1,50   1,10
    r  pentru  o-   OBIŞNUINŢĂ VECHE       \ cuvînt,   acţionînd   împreună   cu
   îltat  cu  pre-   La  unitatea  nr.  32  mezeluri-  1
    a  conchis  :   brinzeturi  din  cartierul  Dacia  l                                                          *
                 se  intlmplă  un  fenomen  foar-  '
    e  şi  noi  ce-   te... curios. Ca să ajungi   l i  Cînd  vorbim  do  comuna  Vata  dc                                                   Dar, cum c şi  firesc,  localitatea
                                            )  Jos,  ne  este  aproape  cu  neputinţă  Comunele judeţului pe treptele
                                                                                                                                            Vaţa  de  Jos,  devenită  in  anii  din
    a trece însă  cumperi ceva, trebuie să te '                                                                                             urmă  staţiune  balneară  de  interes
                 înarmezi cu răbdare şi să aş- \   ^  să  marcăm  printr-un  singur  indica-                                                republican   cu  stagiune   permanentă,
                                            l  tor  saltul  înregistrat  de  ea  in  anii
    .cutată este   tepţi. Dacă este cineva ia ca-   l  construcţiei  socialiste.  Pentru  că  aici,                                         constituie  exemplul  celei  mai  spec­
     itizarea ca   să, nu este la mezeluri. Dacă l   1  ca  şi  în  cazul  celorlalte  localităţi  ru-   progresului socialist              taculoase  şi  mai  rapide  dezvoltări,
     oeratori lo-   este aici, nu este la sectorul /   l  rale,  progresul  este,  inain.te  de  toa-                                       expresie  vie  a  materializării  in  prac­
     îndu-se în-   brinzeturi. Şi uite aşa, treci \   1  te,  expresia  sintetică  a  tuturor  pre-                                         tică  a  politicii  partidului  nostru  dc
                 de la un raion la altul şi stai
     e ordine şi   în aşteptarea vînzătoarelor ca­  l  facerilor  de  ordin  cantitativ  şi  cali-                                          dezvoltare  economico-socială  şi  Înflo­
                                                                                                                                            rire  multilaterală  a  comunelor.  Aici
      re faţă de   re nu se grăbesc să te ser­  î   tativ,   corespunzătoare   preocupărilor   Vaţa de Jos şi                               a  fost  construit  recent  un  complex
      aliere. Ţi-   vească.                 .  multilaterale  ale  partidului  şi  slatu-                                                   spaţios  şi  elegant  destinat  comerţu­
     ă în actua-   Şi asta-i boală cam veche.  k  lui  pentrifr  apropierea  treptată  a  sa-                                               lui,   un   complex   meşteşugăresc,   o
                                            r 1   tului  de  oraş.  Prin  urmare,  ar  fi  cu
    trebui să-şi   Nu se găseşte cineva s-o vin­  i  totul  insuficient  să  ne  referim  doar   mîndria locuitorilor ei                    nouă  unitate  de  alimentaţie  publică.
     tul la com­  dece?                     .  la  puternicele  schimbări  ale  cadrului                                                    A  fost  construit  tui  bloc  cu  12  apar­
     it, de pe a-                           j  material  de  viaţă,  fără  a  vorbi  de                                                     tamente  pentru  intelectualii  comunei.
     hotărîte —   PE CÎND SECŢII            i  cele  de  ordin  structural  socio-profe-                                                    Reţeaua  de  alimentare  cu  apă  şi  ren
     revăzute în   PRESTATOARE ' DE SERVICII  1  sional,  cultural  şi  pe  planul  conşti-   tidul  nostru  in  problema  sistemati­  social-cuUurâl  rămîne,  poate,  cel  mai   de  termoficare,  deserveşte  în  con­
                                                                                                                                            diţii  corespunzătoare,  principalele  in­
                                            i  inţei.  Insuficient  ar  fi  şi  dacă  ne-am
     e a zooteh-   LA BANIŢA ?              (  rezuma  aprecierile  la  acei  parametri   zării  şi  înfloririi  localităţilor  rurale.   reprezentativ   pentru   tonusul  mereu   stituţii  şi  localuri  publice,  fapt  care
     rinţa jude-   In  noul   şi  frumosul  com-  /  [  fizici,  la  acele  schimbări  care  apro-   Avem  in  vedere  mai  întîi  sectorul   proaspăt  de  viaţă  şi  încredere  in  vi­  constituie  dealtfel  un  important  pas
      consiliilor   plex  comercial,  dat  anul  tfc-  \  I  pie  satul  de  confortul  urban.  Şi  cu   industrial  reprezentat  in  prezent  ia   itorul  pe  care  şi-l  făuresc  cu  pro­  spre   urbanizare.  Invăţămîntul,   cul­
     ritregul po-   cut  în  folosinţă  la  Băniţa,  au  i  i  atît  mai  puţin  trebuie  să  credem  că   noi  dc  două  unităţi,  cu  pondere  cres-   priile  miini  locuitori  de  aici.  Cei   tura  şi  sănătatea  sint  caracterizate,
      A.P. să fie   fost  rezervate  şi  spaţii  pen-  j  I  doar  arhitectura  nouă  a  construcţii-   cîndă  —  fabrica  de  cherestea  şi  eea   mai  mulţi  trăiesc  astăzi  in  case  noi,   la  rîndul  lor,  de  aceeaşi  notă  vigu­
                                                                             de  materiale  de  construcţie.  Acesto­
                                            t  lor,  deosebită  de  cea  tradiţională,
    re. .Totoda-   tru  amplasarea  a  trei  unit;"  i  j  I  dar  păstrîndu-i  coordonarea  şi  spon-   ra  li  se  vor  adăuga  in  anii  acestui   nefiind,  din  acest  punct  de  vedere,   roasă  a  dezvoltării  şi  modernizării,
                               servicii.
                                       Cu
                           de
                                                                                                             nici  o  deosebire  între  cetăţenii  din
                 prestatoare
                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                în
                                                                                                                                                integrare
                                                                                                                                                                    sistemul
                                                                                                                                                        continuă
      analizele   toate  intervenţiile  repetate  a-  t  l  taneitatea  inspiraţiei,  poale  da  sin-   cincinal  alte  unităţi  care  vor  mări   localitatea  reşedinţă  şi  cei  din  cel   vieţii  sociale  a  comunei.  Cele  14
       a nivelul   le   consiliului   popular   comu-   1  '  gură  măsura  şi  dimensiunea  vieţii   in  ■  mod  substanţial  potenţialul  eco­  mai  •  îndepărtat  sat  component  al  co­  şcoli  .şi  lot  atîtea  cămine  culturale,
      imunal de   nai,   conducerea   cooperativei   1  |  noi  de  astăzi.  Niu'i  conţinutul  nou  al   nomic  al  comunei.  Agricultura  socia­  munei.  Fiecare  sat  a  intrat  pe  făga-,  cinematografele,   bibliotecile,   circum­
     :ii desfăşu-   meşteşugăreşti   „Unirea"   din   1  '  manifestărilor  spirituale  nu  poate  fi   listă  a  comunei  va  cunoaşte,  de  a-   şui   .sistematizării,   căpălînd   incetul   scripţia  sanitară  şi  serviciul  medical
     c — în spi-   Petroşani  nu-şi  onorează  pro-  1  |  separat  de  celelalte  coordonate  ale   erpenea,  o  dezvoltare  continuă  ca   cu   încetul   o   înfăţişare   structural   al  staţiunii,  toţi  intelectualii  contri­
     de plenara   misiunile   făcute   şi   spaţiile   T  dezvoltării  comunei  noastre  pe  trep-   urmare  a  unor  importante  investiţii   nouă,  deosebită  şi  mai  conformă  cu   buie  la  formarea  profilului  moral  şi
                                                                                                            exigenţele  îndreptăţite  ale  cetăţeni­
                                                                             care  se  vor  materializa  in  instalaţii
                                                                                                                                            spiritual  al  omului  nou,  la  ridicarea
    judeţean de   respective  stau  de  aproape  un  (  \  tele  progresului  şi  civilizaţiei  noi,   şi  utilaje  moderne  de  mare  randa­  lor.  Şi  toate  cele  13  sate,  menţinute   conştiinţei  cetăţeneşti  a  maselor,  la
                 an  nefolosite.  Cînd  se  vor  des-  1  socialiste.
     a.c. — să-şi   chide   secţiile   prestatoare   dc   1   Ajungem  astfel  la  concluzia  logică   ment,  in  extinderea  chimizării  şi  se   in  trecut  aproape  într-o  izolare  to­  educarea  sanitară  şi  menţinerea  stă­
     alizarea e-   servicii  la  Băniţa?  Aceasta  es-  >  că  aici,  la  Vaţa  de  Jos,  ca  în   vor  reflecta  în  sporuri  simţitoare  la   tală,  au  acum  acces  spre  centrul   rii  de  sănătate  a  populaţiei.  Este
                                                                                                             comunei  şi  celelalte  localităţi  din  jur
      • de plan,   te  întrebarea  la  care  trebuie  l  toate   comunele   patriei,   dezvoltarea   producţia  vegetală  şi  animală  şl,  mai   —  oamenii  călătoresc  cu  autobuzele   o  muncă  desfăşurată  'pe  diverse  pla­
                                                                             presus  de  ele,  în  coeficienţii  calita­
      ă a coope-  să  dea  răspuns  faptic  condu-  >  a  angajat  deopotrivă  şi  în  proporţie                                            nuri,  dar  eare  are  acelaşi  tel  —  bu­
                 cerea  cooperativei  din  Petro-  \  egală  toate  laturile  vieţii  economice   tivi  tot  mai  ridicaţi  ai  nivelului  ge­  —.  iar  in  curind,  prin  electrificarea   năstarea şi fericirea poporului.
                 şani.                     ,  şi  sociale.  Faptul  acesta  pledează  în   neral  de  viaţă  la  care  au  ajuns  oa­  ultimelor  trei  sate,  această  acţiune
                                  Reporter   chipul cel mai convingător pentru  menii muncii de pe ogoare.  se  va  încheia  pe  întreg  teritoriul   Prof. SABIN SELAGEA
    TÎRCOB                                    viabilitatea orientărilor date de par­  Domeniul edilitar-gospodăresc si  comunei.                         Vata de Jos
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10