Page 11 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 11
Proletari din toate fările, unlfi-vă ! —
ANUL xxvni
Din luna, decembrie — la
actualitatea politică
nivelul parametrilor producţiei
IN AMPLUL PROCES Joia trecută, tovarăşul Nicolae
CONSTRUCTIV
fizice din anul viitor ECONOMISIREA ESTE Ceauşescu a vizitat expoziţia con
sacrată noutăţilor în domeniul
COORDONATA ESENŢIALA tehnologiilor şi materialelor de
construcţii, expoziţie organizată
A EFICIENŢEI la Complexul din Piaţa Scînteii
Aici au fost examinate soluţiile
Infire&cja ates*$te sporirii raecosnteiratt©
Potrivit Programului elaborat prezentate de specialişti, vizînd
o. productivităţii muracii de Congresul al Xl-lea al parti introducerea unor tehnologii şi
dului, în perioada 1976—1980, eta materiale de eficienţă mai ridica
pă importantă în procesul făuririi tă, sporirea gradului de industria
„In toate întreprinderile, sec siderurgişti de la întreprinderea observăm o creştere substanţială, societăţii socialiste multilateral lizare a lucrărilor prin folosirea
ţiile şi atelierele să se acţioneze „Victoria" Călan şi=a mobilizat în care a fost posibilă, aşa cum spu dezvoltate, ţara noastră va rea prefabricatelor şl extinderea me
pentru modernizarea tehnologiilor treaga capacitate şi energie- crea neam, prin muncă abnegantă, prin liza un impresionant volum de canizării, ridicarea productivităţii
de fabricaţie, sporirea gradului de toare, valorifică o multitudine de acţiuni şi măsuri energice, de ma investiţii, a cărui valoare se va muncii, îmbunătăţirea funcţionali
mecanizare şi automatizare, perfec căi şl mijloace privind sporirea re eficienţă. Şi in acest an, la I.V. ridica la 1 000 miliarde lei. tăţii şi aspectului dotărilor social-
ţionarea organizării ________________ Călan, productivi Această operă constructivă fără culturale. Noua înttlnire a secre
producţiei şi a tatea muncii este precedent pe pămîntul românesc tarului general al partidului cu
muncii, întărirea in continuă creş are încă de pe acum, cînd am specialişti din construcţii şi in
ordinii şi discipli în centrul preocupărilor de zi cu zi — tere. Pe 11 luni, ea străbătut abia un an din cinci dustria materialelor de construc
înregistrează
un
nei la fiecare Ioc spor faţă de sar-' nalul vizat, implicaţii economice ţii, cu cadre de conducere din
şi sociale de o însemnătate covâr
de muncă, astfel înfăptuirea cu înaită responsabilitate a cina de plan de şitoare atît pentru beneficiile de ministere, a prilejuit o analiză
incit să se îndepli 1291 lei/angajat, care se va bucura întregul nos mai amplă.
nească sarcinile de hotărîrilor Plenarei 0.0. aî P.G.R. din 2-3 pentru anul vii tru popor la sfîrşitul perioadei şi Concluziile noului dialog vor
crcstore a produc tor ,pr^evăzîndu-se o într-o perspectivă mult mai lar sta la baza unor programe uni
tare de acţiune urmărindu-se re
tivităţii muncii". noiembrie a.G., a chemărilor creştere şi mai gă — raţiunea fundamentală a a- ducerea consumurilor de materi
Această însufle- mare. cestui efort — cit şi în prezent, ale şl a cheltuielilor de produc
Ce factori deter
ţitoare chemare,' secretarului general al partidului mină aceste creş- cînd se pune cu maximă acuita ţie din construcţii, diminuarea
te problema, ca aceste eforturi să
adresată prin IIo- _______________ teri c o n t i n u e fie cit mal rodnice. Intr-o accep volumului de manoperă şi atinge
tărîrea Plenarei ale productivităţii ţiune ce ne caracterizează pe un rea unul grad înalt"de mecani
C.C. al P.C.R. din 2-3 noiembrie productivităţii muncii, iar rezulta muncii la I.V. Călan ? Cum acţio plan mai larg opera edificatoare, zare a lucrărilor, sporirea pro
a.c. tuturor oamenilor muncii se tele sînt pe măsura preocupărilor, a nează colectivele de aici rin aceas azi trebuie să lucrăm cu cheltu ductivităţii muncii şi a eficienţei
materializează cu succes în unită eforturilor depuse. încă de pe a. tă principală direcţie a activităţii ieli mai mici decît ieri, mîine — întregii activităţi economice din
sectoarele supuse analizei.
ţile economice hunedorene. Acum, cum se lucrează la nivelul sarci lor productive ? cu altele mai mici decît azi. -
cînd se finalizează sarcinile. de nilor din anul viitor. — Furnaliştii acţionează cu pa In această orientare dată de NOI ŞI SOLIDE TEMELII
plan ale primului an al cincinalu Punînd faţă în faţă cifrele rea siune şi dăruire în direcţii precise spiritul documentelor Congresului
lui revoluţiei tehnico-ştiinţifice, în lizate la productivitatea muncii în — ne spunea şeful de echipă Ilie al Xl-lea, secretarul general al RELAŢIILOR
treprinderile din judeţ raportează primul şi în ultimul an al cinci Andrei. Este vorba, în primul rînd, partidului, tovarăşul NICOLAE ROMANO-BULGARE
realizări de seamă şi la producti nalului trecut — respectiv 207 745 de respectarea riguroasă a tehno CEAU.ŞESCU, a avut în ultimele
vitatea muncii. Astfel, colectivul de lei/angajat şi 223 756 lei/angajat — logiilor de lucru, a parametrilor luni un însemnat număr de con După cum se ştie, vineri a a-
funcţionali ai furnalelor şi ai agre sfătuiri şî întîlniri cu specialişti vut loc un eveniment deosebit,
gatelor care le deservesc. De ase din diverse ramuri economice, care marchează o etapă nouă în
în toate unităţile, la toţi indicatorii menea, acordăm o mare atenţie în vizite de lucru pe şantiere. în ca dezvoltarea în continuare a rela
ţiilor de prietenie dintre Republi
treţinerii şi exploatării raţionale a
agregatelor, efectuării în termen re a manifestat maximă preocu ca Socialistă România şi Repu
pare pentru creşterea eficienţei
Planul şi angajamentele şi de bună calitate ă reparaţiilor, construcţiilor prin reducerea con blica Populară Bulgaria. In pre-
ceea ce conduce la prevenirea o-
sumurilor de materiale, utilizarea
îndeplinite exemplar (Continuare în pag, înlocuitorilor mai ieftini şi spo (Continuare în pag. a 2-a)
rirea productivităţii muncii.
PREVEDERILE ANUALE DECADA de decada,
INDUSTRIA
LA EXPORT ALE
HUNEDOREANA
INDUSTRIEI JUDEŢULUI REALIZEAZĂ ÎNSEMNATE
PRODUCŢII -
REALIZATE INTEGRAL SUPLIMENTARE
Colectivele de muncă din in
Mîine, 15 decembrie, vor fi dustria judeţului nostru au adău
realizate integral prevederile a- gat, în prima decadă a lunii de
nuale la export, aferente jude cembrie, noi realizări la bilan
ţului -nostru. Se estimează că ţul prestigios cu care se va în
pînă la sfîrşitul anului livrările cheia primul an al cincinalului
către beneficiarii externi vor fi revoluţiei tehnico-ştiinţifice. La
i
depăşite cu peste 14 milioane iei zi, industria judeţului a realizat
valută. Cea mai însemnată con suplimentar 213,6 ’ milioane kWh
tribuţie la depăşirea planului la energie electrică, aproape 88 000
export au adus-o colectivele C.'S. tone fontă, peste 61 000 tone oţel,
Hunedoara, întreprinderii de blă aproape 38 000 tone laminate fi-
nărie „Vidra" Orăştie, unităţilor «tis
agricole de stat şi cooperatiste. {Continuare în pag. 4-5)
în ultimul deceniu, construcţia de locuinţe din fondurile statului ca şi din fondurile populaţiei cu spr -
Judeţul Hunedoara pe primul loc în concursul jinul statului în credite şi execuţie a cunoscut o amploare fără precedent. Cartlcrc-gigant, carliere-araşo au
luat, pe harta judeţului, locui vechilor căsuţe lipsite de confort şi de personalitate arhitecturală.
în fotografie — vedere de ansamblu din Hunedoara total Întinerită. Foto : VIItGIL ONOIU
„Drum de glorii“! ,
Desigur, la această oră, rezulta Georgescu şi prof. dr. Augustin Recensămlntul populaţiei şi a! locuinţelor
tul obţinut de reprezentativa ju Deak, dau dovada unei bune pre
deţului nostru în emisiunea-con gătiri la obiectul „Istoria patriei"
’— In cadrul pregătirilor este
curs pentru tineret „Drum de glo şi sînt notaţi cu maximum de Au început şi se desfăşoară in cartografierea teritoriului în sec necesară vizitarea prealabilă a
rii“ se cunoaşte : 976 de puncte — puncte — 150 ! tens pregătirile pentru recensă- toare, recrutarea şi instruirea gospodăriilor populaţiei ?
total cu care Hunedoara a trecut Proba următoare, „Patriei — mîntul populaţiei şi al locuinţe personalului recenzent sînt cîte — O asemenea vizită prelimi
pe primul loc conducind „plutonul“ prin cînt cinstire" a fost rezervată lor, acţiune de o deosebită am va acţiuni în curs de desfăşurare
celorlalte 29 de judeţe ! Faptul în corului Liceului pedagogic din De ploare şi importanţă. în numărul sau definitivare în cadrul pre nară este necesară şi ea va avea
sine, dincolo de cifre, reprezintă o va. Sub bagheta dirijorilor Gheor- trecut al ziarului am relatat citi gătirilor. Un alt cadru al pregă- loc în zilele de 3—4 ianuarie. Ea
nouă dovadă a seriozităţii întregii ghe Bercea şi Tiberiu Bardan, for torilor noştri semnificaţia majoră are drept scop realizarea primu
activităţi cultural-educative prin maţia obţine 98 de puncte. Apoi, şi raţiunile care fac din viitorul lui contact cu populaţia, contact
care tineretul, toţi cetăţenii aces din nou echipajul răspunde corect recensămînt un fundament ştiin in cadrul căruia se dau unele
tor meleaguri intimpină aniversa în proba „Carte frumoasă, cinste ţific . pentru planurile de dezvol Cîîeva lămuriri privind lămuriri referitoare la întrebările
rea centenarului independenţei de cui te-a scris" şi obţine maximum tare multilaterală a patriei. în a- la care populaţia urmează să dea
stat a României, de modul cum de puncte : 60. ceste rînduri ne-am propus să pregătirea acţiunii răspunsuri, se stabilesc de co
aplică în practică hotăririle Con Urmează proba „Străbune da lămurim cititorilor noştri în ce mun acord ora şi ziua la care
gresului educaţiei politice si al tini". Ansamblul „Silvana" al casei constă această etapă pregătitoare, toţi membrii unei gospodării se
culturii socialiste. de cultură din Deva, dansatorii de scop în cape am adresat cîteva află la domiciliu spre a răspun
Şi acum, iată o scurtă istorie a întrebări tovarăşului VICTOR tirilor vizează populaţia. Ea tre de la întrebările recenzorilor.
la liceul pedagogic precum şi un
celor 976 de puncte.' grup de elevi şi studenţi din Deva COCA, secretar al Comitetului buie să cunoască faptul că va a- — Pe ce bază se va face înre
Prima probă, sugestiv intitulată executiv al Consiliului popular vea de răspuns ta întrebări re gistrarea datelor la recensămînt ?
'„Tinere mlădiţe", a aparţinut pio şi Hunedoara — coregrafi V. judeţean, vicepreşedinte al comi feritoare Ia ocupaţie, locul de — înregistrările se fac pe baza
V.
Molodeţ
—
Chevereşan
şi
nierilor care, prin interpretarea ţi prezintă obiceiul folcloric „Cu siei judeţene pentru recensămînt. muncă, şcoala absolvită, anul declaraţiei fiecărei persoane ca
nui poem scris de poetul Dumitru — Vă rugăm să numiţi cîteva stabilirii în localitate, anul con pabile să răspundă la întrebările
f M. Ion şi pus in scenă de Vasile nuna griului" • (în rolul gaz din măsurile mai importante în struirii clădirii etc. Este deci re din formulare. Pentru copii şi
dei — arh. Liviu Oros) iar ju
Chevereşan şi Eugen Burza, obţin riul acordă din nou nota maximă cadrul acţiunii de pregătire a comandabil ca fiecare persoană persoanele adulte ou deficienţe
99 de puncte. Este un început da —_ 100 de puncte ( Tot nota maxi recensămîntului. care are o ocupaţie aducătoare fiz-ice sau mintale, care nu pot
bun augur, meritul revenind pio mă răsplăteşte recitalul tinerilor — Intre măsurile pregătitoare de venit să cunoască denumirea da răspunsuri corecte la între
nierilor şcolilor generale Hăşdău, se înscriu { constituirea comisiei completă şi obiectul activităţii bări, datele se vor înscrie pe ba
Almaş-Sălişte şi nr. 4 din Deva, interpreţi de muzică folk Liliana judeţene, a celor municipale, o- întreprinderii, organizaţiei, insti za declaraţiilor personale care
Da proba a doua, „Popor de vi Vilagoş, loan Evu şi Marius Ple răşeneşti şi comunale de recen tuţiei. secţiei, sectorului etc. în cpnosc bine situaţia acestora. La
narii.
teji", echipajul hunedorean (Rodi sămînt. Aceste comisii vor con care lucrează, date asupra apar fel se procedează şi în cazul per
ră Oancca, Mihaela Bunea, Danie La proba „Vă recunoaşteţi jude lucra strîns cu comitetele execu tenenţei acestora la sectorul de soanelor care lipsesc temporar
la Popescu, Teodora Marchidan, ţul ?“ echipajul are o mică ezita tive ale consiliilor populare. Ve stat sau cooperatist, asupra de de la domiciliu pe perioada înre
M.N. Berevoescu şi loan Mureşan) re şi obţine doar 77 de puncte din rificarea denumirii străzilor şi numirii exacte a ocupaţiei sale gistrării datelor. (Discuţie con
răspunzînd'exact la întrebările c- definitivarea nomenclaturii lor, etc. semnată de ION CIOCLEI)
vaminatorilor, prof. dr. Florian (Continuare in pag. 3)
