Page 8 - Drumul_socialismului_1976_12

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 6 145 © MARŢI, 7 DECEMBRIE 1976

Un deziderat important:
Festivalul filmului la sate

îmbogăţirea conţinutului predării
în perioada 5 decembrie 1976— ţărăneşti din 1907, am progra­ (2 ianuarie 1977), Bueureşci (8—9
31 ianuarie 1977, se desfăşoară mat in numeroase localităţi fil­ ianuarie), Blăjeni (15—16 ianua­
în întreaga ţară, sub egida Festi­ mul „Osînda", care are la bază rie), sub genericul „Sub flamurile ştiinţelor sociale
valului naţional al educaţiei şi- romanul lui Victor Ion Popa partidului, te slăvim Românie 7 »
culturii socialiste „Cîntarea „Velerim şi Veler doamne", pre­ socialistă", precedate de simpo­
României", tradiţionala manifes­ cum şi „Răscoala", după binecu­ zioane. Disciplinele de ştiinţe sociale fac Prof. Emest Uskar, Liceul meta­
tare cinematografică „Festivalul noscuta operă literară a lui Li- în numeroase comune şi sate, parte din pregătirea de bază a ele­ lurgic Călan! Astăzi, programele
filmului la sate". viu Rebreanu şi „Setea", după ca Unirea, Băieşti, Cerbăl, Cerni- vilor şi constituie un element de de ştiinţe sociale pun un accent
în contextul unor manifestări romanul Iui Titus Popovici. şoara Florese, Visca, Dăbîca şi mare importanţă în sporirea efi­ mai mare decît în trecut pe stu>-
de o amploare fără precedent or­ Aniversarea marilor evenimente altele, vor fi difuzate filme do­ cienţei întregului proces instructiv- dierea politicii externe a partidu­
ganizate -pentru transpunerea în din trecutul glorios al poporului cumentare deosebit de interesan­ educativ, îmbogăţirea în ultimul lui şi statului nostru, a cerinţeloo
viaţă a Programului de măsuri şi patriei vor fi marcate prin te, care înfăţişează cuceriri ale timp a conţinutului predării ştiin­ instaurării unei noi ordini eco­
privind aplicarea hotărîrilor Con­ prezentarea unor filme ca „Şte­ ştiinţei, menite să îmbogăţească ţelor sociale în şcoală constă în nomice şi politice Internaţionale. A
gresului al Xl-lea al partidului fan cel Mare — Vaslui 1475", cunoştinţele despre natură şi so­ primul rînd în aderenţa la prac­ te rezuma numai la manual sau
şi ale Congresului educaţiei po­ cietate. Avem în vedere organi­ tică. în acest' sens, iată şi citeva programă nu este deajuns. Studiind
litice şi al culturii socialiste in zarea unor spectacole speciale cu păreri : cele mai recente documente da
domeniul muncii ideologice, po­ filme realizate de studioul „Ale­ Prof. Ileana Ţuculete, Şcoala ge­ partid şl de stat, cuvîntările se­
litice şi cultural-educative, festi­ xandru Sahia" pe teme cu ca­ nerală Vaţa de Jos : Faţă de anii cretarului general al partidului,
valul va însemna o contribuţie racter agrozootehnic în sprijinul trecuţi, au fost îmbunătăţite toa­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a-
importantă a cinematografiei la «enm învăţămîntului agricol de masă, te programele şi manualele de ducîndu-le în lecţii (avem la punc­
activitatea de formare a omului cu invitarea unor specialişti din ştiinţe sociale. Dar dezvoltarea so­ tul de documentare planşe specia­
nou, constructor activ, conştient unităţile agricole. cietăţii noastre demonstrează că le privitoare la actualitatea poli­
al societăţii socialiste. Tinerilor noştri spectatori, pre­ viaţa este mai dinamică decît mo­ tică externă), contribuim mult mai
în judeţul nostru, festivalul se şcolari, elevi, tineri din comune dul în care acţionăm pentru in­ mult la formarea unei concepţii
organizează în 180 localităţi din şi sate, le vom_ prezenta pelicule struirea elevilor. Acest fapt reiese clare la elevi asupra caracterului
mediul rural. Dorim cu acest pri­ cinematografice' realizate pe teme cu claritate din documentele parti­ principal al politicii noastre ex­
lej să prezentăm' publicului spec­ „Cantemir", „Pe aici nu se tre­ specifice preocupărilor generaţiei. dului nostru, din cuvîntările secre­ terne şi a eforturilor pe care le
tator cele mai noi creaţii ale ar­ ce" sau documentarele „Decebal", Repertoriul internaţional este tarului general al partidului, tova­ depune ţara noastră- pentru cola­
tei cinematografice româneşti, „Suflet din sufletul neamului reprezentat de numeroase crea­ răşul Nicolae Ceauşescu. De aceea borare cu alte ţări, pentru pace şi
filme care vorbesc în imagini meu — Nicolae Bălcescu", „Ale­ ţii izbutite, cu mesaje de idei u- facem eforturi în abordarea pro­ securitate internaţională.
realizate cu înaltă măiestrie ar­ xandru Ioan Cuza", „Anul 1877", maniste care se -vor bucura — blemelor teoretice actuale urmă­ Consfătuirea judeţeană cu cadre­
tistică despre năzuinţa de veacuri „File de epopee", „Ani de luptă, sperăm — de o largă apreciere. rind eficienţa predării. Să dau un le didactice care predau ştiinţele
a poporului nostru spre libertate — ani de glorie" şi altele. Cele mai multe spectacole ci­ exemplu : Vorbind, să zicem, de­ sociale, indicaţiile preţioase cu­
şi neatîrnare, despre luptele re­ Dealtfel, multe filme cu un nematografice se vor „derula" în spre organizarea unei cooperative prinse în expunerile tovarăşului
voluţionare purtate de cei ce bogat conţinut de idei au fost cadrul unor acţiuni politice şi agricole de producţie, pe lingă no­ Nicolae Ceauşescu la Congresul
muncesc sub conducerea Parti­ grupate în cicluri axate pe teme cultural-educative aşteptate de ţiunile teoretice, trebuie să de­ educaţiei politice şi al culturii so­
dului Comunist Român, despre ca: „Lupta Partidului Comunist public ca simpozioane, medalioa­ monstrăm că esenţialul este munca cialiste şi'la Consfătuirea pe ţară
figura omului înaintat, cetăţean Român pentru libertate socială membrilor obştii, urmărind, fireş­ a cadrelor din domeniul ştiinţelor
al României socialiste. şi naţională", oglindită în filme­ ne şi montaje literar-cinemato- te, educaţia pentru muncă a ele­ sociale şi învăţămîntului de partid
Actuala ediţie a Festivalului le „Independenţa naţională — grafice, concursuri, „procese" ci­ vilor. Nu e nevoie să apelăm la e- au contribuit la îmbogăţirea con­
filmului la sate va marca, în toa­ cauză scumpă a poporului ro­ nematografice, dezbateri şi mese xemiple îndepărtate cînd le putem ţinutului, la intensificarea muncii
rotunde, întîlniri cu oameni de
te localităţile rurale hunedorene mân", „România, prezenţă pres­ artă, activişti din diferite dome­ găsi în imediata apropiere. de educare comunistă, patriotică si
două luni de bogate şi ample tigioasă în viaţa internaţională" Prof. Elena Bădiţă, Şcoala pro­ internaţionalistă a tineretului şco­
manifestări cinematografice. Ast­ etc. nii ale vieţii politice, social-cul- fesională de construcţii Deva: Ele­ lar. Se impune însă folosirea în­
fel, locuitorii satelor noastre vor De pildă, documentarele „Româ­ turale, înscriindu-se în şirul ma­ vii manifestă un interes deosebit tr-o măsură mai mare a diverselor
vedea pe ecran pe unul dintre nia azi", „Poarta albastră a ţă­ nifestărilor dedicate marelui Fes­ pentru problemele economice şi metode de predare — dezbaterile,)
tival naţional „Cîntarea Româ­
eroii îndrăgiţi ăi istoriei şi le­ rii", „Salba de pe Olt", „între social-poîitice ale făuririi societă­ vizionări de filme sau emisiuni
gendelor poporului român, pe Anina şi Oraviţa" vor fi pre­ niei". ţii socialiste multilateral dezvolta­ ale televiziunii, stimularea citirii
Pintea Viteazul, în interpretarea zentate spectatorilor din Băiţa EMERIC HOROViTZ te în ţara noastră, ale evoluţiei curente a presei, întîlniri cu acti­
talentatului actor ' Florin Piersic. (12—13 decembrie), Hărţăgani directorul întreprinderii României în aceşti ani, precum şi vişti de partid şi de stat, cu per­
Apoi, în ansamblul acţiunilor co­ (18—19 decembrie), Vălişoara (25— cinematografice a judeţului perspectivele de viitor, al acelui sonalităţi din diferite domenii de
memorative dedicate răscoalei 26 decembrie), Luncoiu de Jos Hunedoara viitor în care ei îşi vor pune în activitate ş.a. — şi toate acestea
valoare cunoştinţele acumulate a- deoarece accentul trebuie, să cadă
cum pe băncile şcolii. Sub acest nu pe cantitatea materialului pre­
aspect, una dintre direcţiile spre dat, ci pe cum trebuie înţeles un
care ne îndreptăm strădaniile în ânumit fapt sau fenomen soci-aî-
carnet cultural Duminica, 12 decembrie predarea ştiinţelor sociale este să economic. Numai cînd lecţia va fi
contribuim mai mult, într-o mă­
concepută şi realizată dintr-o co­
*••.**. xsşş ■ • p • ■vas a.c,, Ia orele 17,40, pe mi­ sură sporită la înţelegerea de că­ rectă viziune a experienţei prac­
tre elevi a proceselor fundamen­ tice, ea se va înscrie plenar în for­
FAZA DE MASA A FESTIVALULUI triei noastre". Au participat cerce­ tale ce vor avea loc pe plan eco­ marea gîndirii şi concepţiei mar-
NATIONAL tătorii de la Muzeul judeţeqn Maria cul ecran, reprezentativa nomic şi social. Explicarea necesi­ xist-leniniste despre lume şi socie­
„CÎNTAREA ROMÂNIEI“ Virtopeanu şi Mlrcea Dan Lazăr. tăţii posedării mai multor meserii, tate a tineretului şcolar, îndepli-
Duminică, la căminul cultural din tNTlLNIRl CU CITITORII judeţului Fî ;edoara în adică policalificare sau, de pildă, nindu-şi astfel menirea instructiv-
Băiţa s-a desfăşurat un amplu Joi seara, la liţirărla „Mihai E- trecerea rapidă de la o profesiu­ educativă.
spectacol . conţină pentru faza de minescu" din Deva, cunoscutul poet concursul ne la alta, face parte din acest
masă a Festivalului naţional „Cin- Ioan Alexandru s-a întilnit cu pu­ concret al viitorului. C. DROZD
tarea României". Au evoluat for­ blicul devean — intilnire prilejuită
maţii de montaje literar-muzicale, de lansarea volumului de versuri , Drum ce
brigăzi artistice de agitaţie, grupuri „Imnele Transilvaniei". t
vocale, recitatori artistici din toate La Liceul de muzică din Deva şi
satele aparţinătoare comunei. (IOAN la librăria din Haţeg, simbătâ, in 1 E
STANCA, corespondent). prezenţa autorului ion Itu, a avut gi&riz
-k loc lansarea volumului „Lucia Cos-
In citeva localităţi ale judeţului ma — destinul unei artiste", apărut
s-au desfăşurat duminică treceri in la Editura Muzicală. Duminică, 12 decembrie (ore­
revistă ale formaţiilor de montaje INTERPREŢI HUNEDORENI le 17,10) in cadrul cunoscutei
literar-muzicale şi brigăzilor artis­ IN FILMUL emisiuni-concurSf a televiziunii
tice. Asemenea concursuri au avut „DAN, CĂPITAN DE PLAI" „Drum de gloriiva evolua şi
loc la Burjuc, Dobra, Deva. Orăştie Duminică seara, in cadrul emi­
yi Haţeg. siunii „Micul ecran pentru cei reprezentativa judeţului Hune­
doara. Concursul, după cum se
UN NOU CĂMIN CULTURAL mici", televiziunea a prezentat al ştie, prevede evoluţii ale for­
doilea episod din filmul „Dan, că­
La Rapoltu Marc, cu prilejul inau­ pitan de plai", după un scenariu maţiilor artistice de amatori
gurării noului cămin cultural, pes­ de Radu Aneste Petrescu şi Tudor
te 300 de artişti amatori din întreg Popescu. De remarcat faptul că, (dansatori populari, corişti, in­
judeţul au prezentat publicului un alături de actorii Emanoil Petruţ, terpreţi de muzică folk, de o-
reuşit spectacol folcloric. Cornel Poenaru şi Cheorghe Cris- biceiuri folclorice tradiţionale
MASA ROTUNDA tescu, la realizarea filmului au con­ ş.a.), întreceri sportive, un con­
tribuit şi interpreţii hunedorenl — curs de artă plastică, precum şi
La Clubul sindicatelor din Deva Maria Celler, Liviu Oros şi Florin un examen — echipajul hune-
a avut loc o masă rotundă cu tema Plaur. dorean trebuind să răspundă la
„Realizarea unităţii statului român Exterioarele au fost filmate la
— moment de seamă in istoria şpa- Geoagiu şi Fornădia. întrebările puse de organizatori.
O nouă iarnă peste legendara aşezare — Sarmizegctusa dacică...
citind : „Se face înştiinţare că
de către răsărit s-a ridicat un AL BUM PIONIERESC
mi-mi mm mmmm m stat h mm crăiuţ, cui e numele Todoraş, o în săptămina care s-a încheiat,
dinţii cu putină oaste, (le din zi
în zi sporeşte, pină acum s-o
desfăşurat o serie de acţiuni sub
aduna la vo citeva sute şi mii ; la Şcoala generală nr. 4 Deva s-au
dumnezeu i-o ajuta că vre să deviza „Nici. muncă fără pline, nici
piine fără muncă". „Şcoala noastră
facă dreptate şi acum îi în Ţara ca o floare", „Munca ne e dragă
Revoluţia de la 1821 —- moment important in Românească, isprăveşte lucrul cu tuturor", „Meseria — brăţară de
boierii şi de s-a săvîrşi ' lucru
aur", precum şi vizitarea fabricii de
mătase — toate avind ca scop dez­
bine acolo, pin la paşti o da şi
într-acoace că un crăiuţ o să voltarea la copii a dragostei pen­
Un
grup
muncă,
o
de
tru
40
formarea conştiinţei naţionale a poporului român vină din jos ca să se întîmple pionieri de la Şcoala generală
la olaltă să facă şi aicea drep­
nr. 1 Deva au fost oaspeţi ai Capi­
tate". Obida şi nădejdea iobagi­ talei. Au vizitat aici Muzeul de is­
lor transilvăneni răzbeşte şi mai torie, alte obiective social-culturale
In şirul marilor evenimente ca­ maselor de ţărani asupriţi, pen­ acţiuni comune ca „unii ce sîn- clar in spusele lui Chiş Ţoma şi economice. Colegii lor de la şcoa­
re jalonează lupta poporului ro­ tru libertate socială şi naţională. tem de un neam, do o lege şi din acelaşi sat. El afirma că la generală nr. 3 au vizitat minu­
nata Vale a Oltului; la Sibiu, s-au
mân pentru libertate socială şi „Revoluţia ţărănească" de la 1821 sub aceeaşi stăpînire şi ocrotiţi „dacă domnii vor lua securile întilnit cu pionierii şcolii generale
naţională, revoluţia condusă de — cum o numeşte Karl Marx — de aceeaşi putere.. Aşadar, ur­ de la ţărani, la 10—20 case tot nr. 20. (EUGENIA GRECU, LIZUCA
Tudor Vladimirescu se înscrie la îşi propunea lichidarea „averilor mează să ştim cele ce fac acolo va mai găsi una, iar cu aceasta CIOBANU — Clubul presei pionie­
loc de frunte. Ea a marcat, după cele rău agonisite" şi eliberarea şi să le vestim ce este de aici, îşi va face o bîtă şi cu ea va reşti Deva).
cum se arată în Programul Parti­ ţării -de jugul fanarioţilor, sau, ca fiind Ia un gînd şi intr-un lovi după ureche pe stăpîn că o Sub genericul „Generaţia
dului Comunist Român, „începu­ după cum afirma Ia 1852 Mihail glas cu Moldova, să putem cîş- va muri şi-l va arunca Ia cîini". gloriosului centenar" s-a desfă­
tul istoriei moderne a României, Kogălniceanu, „Tudor Vladimires­ tiga deopotrivă dreptăţile acestor în Ţara Românească, în Mol­ şurat, in curtea interioară a
Castelului Corvineştilor din Hunedoa­
un moment de cotitură în lupta cu revendică drepturile nu nu­ prinţipaturi, ajulorîndu-ne unii dova sau în Transilvania, „cei ra, festivitatea primirii în rîndul or­
pentru libertate şi dreptate so­ mai ale ţării, dar şi ale claselor pe alţii". ' „ despoiaţi" si-au legat nădejdile ganizaţiei pionierilor a elevilor frun­
cială, pentru scuturarea jugului desmoştenite. El ia arma nu nu­ Revoluţia lui Tudor Vladimi­ de Tudor. Tudor a fost înfrînt, taşi la învăţătură şi purtare din cla­
dominaţiei străine şi afirmarea mai în contra fanarioţilor, dar şi rescu a ridicat pe o nouă treaptă dar el a rămas un simbol pen­ sele a H-a B şi a Il-a C ale şcolii
drepturilor naţionale ale poporu­ în contra boierilor sau a despue- dorinţa de libertate socială şi na­ tru urmaşi. Gazeta „Dacia vii­ generale nr. 1. Depunînd legămintul
sub drapelul patriei şl al organiza­
lui român". torilor norodului spre a între­ ţională în cele două principate toare" îsi justifica numele făcînd ţiei, noii pionieri s-au angajat să
Toate aspiraţiile de libertate buinţa propriile lui cuvinte". Prin — Ţara Românească şi Moldova. referiri tot la Tudor Vladimires­ răsplătească prin învăţătură, prin
socială, de independenţă politică aceasta, el depăşeşte mult planu­ Totodată, ea a avut un puter­ cu : „Sîntem fiii vechii Dacii, dragostea lor faţă de patrie şi po­
în prima jumătate a secolului al rile iniţiale, devine un exponent nic ecou în rîndurile tuturor ro­ voim o Dacie viitoare... ce făcu por, încrederea acordată. e> Pionieri
XlX-lea au fost legate de numele al luptei maselor largi populare mânilor asupriţi, indiferent de Tudor faţă de această nedrep­ din Lugoj au fost oaspeţi ai caselor
pionierilor din Deva şl Hunedoara.
lui Tudor Vladimirescu. Contra­ pentru eliberarea de sub asupri­ graniţele în limitele cărora tră­ tate, ştiţi ; ce ar fi dorit Tu­ In cadrul acestui schimb de expe­
dicţiile sociale au ajuns în sta­ rea moşierilor şi a imperiului o- iau atunci. „Vladimirescu era pa­ dor să facă, vom încerca rienţă, pionierii oaspeţi s-au intere­
diul în care masele asuprite aş­ tornan. triot român. El nu s-a adresat să se împlinească. Vom _ lo­ sat de felul cum sînt organizate
teptau doar prilejul şi conducă­ Tudor Vladimirescu, stăpîn pe boierilor, ci ţăranilor", după cum vi în stăpîni de tot felul de cercurile, despre unele aspecte ale
torul potrivit pentru a se ridica întreaga Ţară Românească, ia o apreciază Karl Marx. Această toate neamurile spre a sfărima muncii din cadrul cercurilor de crea­
la luptă. Momentul a fost 1821. serie de măsuri menite să-l asi­ stare de lucruri a fost bine cu­ jugul ce apasă pe românii din ţie tehnică şi literară. La Hunedoara,
pionierii lugojeni au vizitat Caste-
Dacă Ia început Tudor a acţio­ gure împotriva primejdiei tur- noscută si de ţăranii asupriţi din orice ţinut ar fi ei".
nat în cadrele mai larffi alp mic- T„ -.„„„x ---------