Page 6 - Drumul_socialismului_1977_05

Participarea voluntarilor - expresie a năzuinţei

Partidul Comunist Român-
de independenţă a întregului popor romii
conducătorul luptei poporului

Războiul pentru independenţă cure mijloacele materiale nece­ voluntari chiar fiii unor repre­
din 1877—1878, datorită caracte­ sare deplasării rapide spre pa­ zentanţi de seamă ai partidului V
rului său drept, de eliberare na­ trie în caz de nevoie. Din grupul conservator, partid care nu era nostru pentru independenţă
ţională, a declanşat un puternic tinerilor români de la Paris se în favoarea intrării României în
entuziasm în rândurile întregu­ remarcau prin activitatea lor război. Atitudinea acestor tineri
lui popor, gata să lupte pînă la patriotică studentul Spiru C. Ha- a făcut obiectul unui articol a- si suveranitate naţională
sacrificiul suprem pentru apăra­ ret şi profesorul Angliei Deme- părut în ziarul „Timpul" — ar­
rea fiinţei neamului, a neatârnă­ trescu. ticol elaborat, după părerea lui
rii ţării. Cercurile largi ale opi­ în condiţiile valului de entu­ Nicolae Iorga, de către poetul „Partidul nostru s-a dovedit singurul partid din
niei publice şi-au manifestat de ziasm declanşat de proclamarea Mihai Eminescu. istoria zbuciumată a României care s-a identificat
la început totala adeziune la independenţei, personalităţi poli­ Cauza eliberării patriei a fost
război, s-au considerat angajate tice de prestigiu, cunoscute pen­ îmbrăţişată şi de populaţia ro­ întru totul cu năzuinţele şi interesele maselor largi
şi responsabile pentru purtarea tru rolul progresist jucat în ul­ mânească din provinciile aflate
lui, au înţeles necesitatea supor­ timele decenii, au oferit exem­ sub ocupaţie străină. Învingînd populare, a pus mai presus de orice independenţa,
tării • tuturor greutăţilor inerente ple de înalt patriotism. Astfel, toate persecuţiile autorităţilor, bunăstarea şi fericirea întregului nostru popor“.
unui asemenea efort. Mihail Kogălniceanu, ministrul austro-ungare, sute şi sute de vo­
Exprimînd starea de spirit a de externe, a solicitat înscrierea luntari din Braşov, Sibiu, Timi­ NICOLAE CEAUŞESCU
celor mai diverse clase şi pături fiului său, Ion, în vârstă de 18 şoara, Oradea, Cluj, din Munţii
sociale, a curentelor şi tendinţe­ ani, ca voluntar; şi fiul a plecat Apuseni, din Suceava şi alte lo­
lor politice, numeroase persoane pe front cu Regimentul 2 Roşiori. calităţi ale Bucovinei au trecut Part/klul Comunist Român, care opera de înflorire economică, ştiin­
din toate provinciile româneşti O pildă asemănătoare a dat şi clandestin graniţa şi au venit să împlineşte 56 de ani de glorioasă ţifică şi culturală a patriei, de edi­
au cerut să participe ca voluntari Ion Bălăceanu, agentul Româ­ lupte pentru independenţă. Ţă­ existenţă, se poate pe drept cu­ ficare a socialismului şi, comunis­
vin t defini ca strateg al civilizaţiei mului pe scară naţională şi in­
în rînduriie forţelor armate. Din­ niei la Viena. (Cînd contele An- ranii transilvăneni, care-şi tri­ socialiste şi comuniste, ca promo­ ternaţională. Este un merit deose­
tre aceşti solicitanţi, s-au remar­ drassy, ostil independenţei Româ­ miteau feciorii pe frontul de la tor al deplinei independenţe şi su­ bit al partidului nostru de a fi
cat în primul rînd reprezentanţii niei, a afirmat că această pro­ Plevna, îşi exprimau speranţa că veranităţi naţionale a poporului, înţeles pe deplin legătura indiso­
tinerei generaţii care nu împli­ blemă avea să fie decisă „de Eu­ după victorie, aceştia, împreună din a cărui fiinţă,, zbucium, aspi­ lubilă care exLstu între promovarea
raţii şi vreri s-a născut.
şi
fermă
a
principiilor
apărarea
niseră încă vîrsta recrutării. Ast­ ropa", Ion Bălăceanu i-a repli­ cu ostaşii din „patria mumă" vor Preluînd, continuind şi dczvoltînd independenţei şi suveranităţii fiecă­
fel, peste 500 de studenţi medi- cat, în cadrul unei audienţe: porni către Transilvania. pe noi trepte tradiţiile milenare de rui popor şi creşterea forţei de a-
cinişti din Bucureşti şi Iaşi, du­ „Aflaţi că unicul meu fiu s-a fă­ Societatea studenţilor bucovi­ luptă neînfricată pentru libertate tracţie a socialismului în lumea
pă mai multe întruniri, au trimis cut soldat pentru a lupta cu tur­ neni „Arboroasa". a ajutat un şi independenţă naţională ale po- contemporanii, în care zeci şi zeci
şi-a de naţiuni abia de curind s-au eli­
nartidul
comunist
perutitt.
guvernului o moţiune prin care cii şi dacă aş avea nenorocirea număr de opt studenţi să se în­ legat destinul său de destinele po­ berat de sub jugul colonial. Toa­
cereau aprobarea înfiinţării unui ca el să fie omorît, m-aş duce scrie voluntari în armata opera­ por,uiui român, glasul său s-a ri­ te principiile şi coordonatele poli-
batalion de voluntari. în --Urma eu să-l înlocuiesc. Nu există for­ tivă română. Dintre aceştia, Ţur- dicat puternic In toate momentele liticii interne şi externe a paruua-
apărarea
în
fiinţei
grele
noastre lui nostru, toate acţiunile sale co­
stăruinţelor repetate, în ianuarie ţă omenească care să poată să ne canu, Mihăilescu, Beuca, Olariu, naţionale. Fii ai poporului, comu­ respund intereselor vitale ale po­
11877, studenţii obţin aprobarea şi pună din nou sub jugul dezono­ Popovici şi Alexandru Ghibici- niştii şi-au demonstrat patriotismul porului român şi în acelaşi timp
în februarie au început instruc­ rant al Turciei"). Rîvneanu (prietenul lui Emines­ şi devotamentul fierbinte faţă de sîut o contribuţie de seamă în lup­
ţia sub comanda unui maior de Documentele arhivistiee, presa cu) au participat la bătăliile de destinele ţarii în marile acţiuni an­ ta pentru înnoirea revoluţionară a
tifasciste din anii 1933—1940, în lup­
vînători. Printre membri se a- şi memorialistica privitoare la la Plevna, Vidin şi Smîrdan. ta împotriva acaparării bogăţiilor lumii, pentru triumful înaltelor i-
flau şi cîţiva ardeleni proveniţi războiul pentru independenţă Autorităţile imperiale au trecut ţării de imperialismul german şi dealuri de deplină libertate şi
prosperitate ale omenirii. .
mai ales din rîndul absolvenţilor conţin, din păcate, puţine date la represalii : societatea „Arbo­ a odiosului dictat de la Viena, au Datorită neasemuitei griji a
liceului din Blaj, care îşi conti­ concrete despre voluntari şi de­ roasa" a fost interzisă, iar o par­ dat jertfe de sînge in mişcarea de partidului pentru destinele popo­
rezistenţă antihitleristă.
nuau studiile în Bucureşti. Evo­ spre faptele lor de arme. Totuşi, te din membrii ei, printre care Actul revoluţionar de la 23 August rului şi fermităţii cu care a acţio­
luţia evenimentelor din ţară era ele oferă unele amănunte intere­ Orest Popescu, Eugen Şireteanu, 3j944 — insurecţia naţională armată nat şi acţionează in construcţia so­
urmărită cu viu interes de tine­ sante pentru evaluarea rolului, Constantin Morariu, Ciprian Po- antifascistă şi anUimperialistă — cialistă, România se înalţă astăzi
rii români aflaţi la studii în întinderii şi bazei sociale a vo­ rumbescu şi Zaharia Voronca au organizat şi înfăptuit sub condu­ între popoarele lumii ca o ţară a
cerea Partidului Comunist Român
străinătate. Pregătindu-se „să fie luntariatului în această perioadă. fost arestaţi. — a marcat în istorie cu litere de demnităţii, a progresului, a libertă­
gata cu toţii a-şi împlini cu sîn- Printre voluntarii cunoscuţi Înrolarea de voluntari din toa­ aur intrarea eroică a poporului ţii şi democraţiei, iar prin succe­
ţerrie datoria cînd ora va suna", pînă acum din documentele vre­ te provinciile româneşti şi par­ nostru, condus de partidul său co­ sele sale şi politica sa, prin acti­
studenţii români din Paris' au mii, notăm pe tînărul Grigore I. ticiparea lor la luptele purtate munist, intr-o nouă epocă — epoca vitatea neobosită desfăşurată de
împlinirii idealurilor de dreptate so­
ales în primăvara anului 1877 Ghica, fiul lui Ion Ghica, secre­ în anii 1877—1878 a constituit cială şi naţională pentru care au lup­ partidul şi statul nostru, de tova­
un comitet compus din C. Can- tar al Agenţiei române din Con- una dintre formele principale de tat şi s-au jertfit nenumărate ge­ răşul Nicolae Ceauşescu, se bucu­
ră de o largă stimă şi consideraţie
tacuzino, I. Crăciunescu, G. Panu, stantinopol, poetul Ioan. Neni- manifestare a aderenţei şi spri­ neraţii de înaintaşi, epoca cuceririi pe plan internaţional, de un pres­
integrale a independenţei şi suve­
ţescu, Vintilă C. A. Rosetti, fiul jinului acordat de populaţia ci­
C. M. Mironescu şi A. Lamibrior ranităţii naţionale. „Răsturnarea tigiu fără precedent iu întreaga
revoluţionarului şi omului poli­ vilă armatei române angajată în dictaturii militaro-fasciste şi a do­ noastră istorie.
cu misiunea de a culege toate tic progresist C. A. Rosetti, Ion războiul pentru indeoendentă, minaţiei Germaniei hitlcriste — Poporul român este astăzi puter­
ştirile sosite din ţară şi să pro­ Lahovari ş.a. Au cerut să plece C. DROZD sublinia t o v a r ă ş u l Nicolae nic angajat, sub conducerea parti­
Ceauşescu Ia Congresul al Xl-lea dului comunist, in opera istorică de
al partidului — a marcat o co­
titură istorică în viaţa poporului făurire a societăţii socialiste mul­
Eroi în lupta pentru Independenţa României nostim, a deschis calea pentru eli­ tilateral dezvoltate şi de înaintare
berarea deplină a ţării, pentru tre­
îndeplinirea
comunism.
spre
Prin
cerea Ia înfăptuirea transformă­ măreţelor obiective ce ii stau în
1. Sublocot. G. Botcscu ; 2. Sublocot. Const. Vlescu ; 3. Locot. Ioan I. Roscttî ; i. Căpitan Ion G. Năsta- rilor democratice, pentru întărirea faţă, el va realiza noi progrese
so ; 5. George Tintila ; 6. Locot. N. Kadovici ; 7. Sublocot. Vasilc Mihăcscu ; 8. Sublocot. George Valenlinea- independenţei şi suveranităţii ţă­ în dezvoltarea şi înflorirea patriei
nu ; 9. Locot. Ion Tuiculescu ; 10. Sublocot. A. C. Florescu ; ÎL Locot. Gh. Stănescu. rii ef . Insurecţia, întoarcerea arme­ libere, va întări şi mai mult orîn-
lor împotriva fascismului şi marele duirea noastră socialistă, indepen­
efort adus de România la grăbirea denţa şi suveranitatea naţională.
victoriei de acum 32 de ani, a coa­ Fiecare succes pe acest drum lu-
liţiei antihitleriste au constituit ex­ minos exprimă voinţa sa de a
; ■«, > s i- > ă Ui ovţ, ‘ < f , presia voinţei ferme a poporului contribui la îmbogăţirea patrimo­
:
nostru de a scutura pentru totdea­
niului material şi spiritual al ome­
. una <le pe umerii săi şi ai- ţării nirii, la creşterea prestigiului so­
orice formă de exploatare, domi­
naţie şi asuprire străină. cialismului pe planeta noastră, de
Epopeea construcţiei socialiste, a lupta din toate puterile pentru
- deschisă de eliberarea ţării şi că­ ca în lume să fie pace, înţelegere,
lăuzită cu înţelepciune ştiinţifică colaborare, ca nimic să nu întu­
şi supremă răspundere dd către nece prieteniâ şi respectul reciproc
dintre popoare.
Partidul Comunist Român, măre­ Cu clocotitoare energie, Partidul
ţele victorii obţinute într-o perioa­ Comunist Român — pe care toţi
dă istorică relativ scurtă, au de­
cetăţenii patriei îl numesc cu dra­
monstrat cu strălucire de cită e- goste „partidul nostru w — îşi în­
nergie constructivă este capabil un
V,*. ' T ' deplineşte misiunea căreia i s-a
' T - ' r ' A 7 popor liber şi stăpîn pe soarta sa, dedicat de-a lungul glorioasei sale
v au constituit o mare verificare a Istorii de mai bine de cinci dece­
potenţclor şi rolului naţiunii noi, nii şi jumătate — de a călăuzi po­
socialiste, independente, ca uriaşă porul spre libertate, socialism şi co­
" . 7 forţă de mobilizare a societăţii în munism.
;• ... idtiJbtâi
Unul dintre militanţii de seamă fraţii români răniţi în rezbel".
în cadrul mişcării naţionale de so­ Autorităţile austro-ungare, aflînd
lidaritate cu România în războiul In sprijinul ostaşilor români de acţiunea sa, l-au acuzat că a-
din 1877—1878, pentru cucerirea in­ tunci cînd adună ofrande „pentru
dependenţei depline de stat, a fost rebelii ce au apucat armele în con­
Romul Crainic. tra suzeranului", desfăşoară agitaţie
El s-a născut la 3 februarie 1848, din războiul de neatîrnare contra statului. Citat In fata oficia­
în familia sublocotenentului Ale­ lităţilor, dînsul declara: „E adevă­
xandru Crainic, pe cînd tatăl său rat că am deschis una subscripţiu-
era ofiţer în Regimentul grănice­ ne pentru fraţii noştri români. Am
resc român din Orlat. Cum acesta cepînd din acel an, a devenit mem­ solidaritate cu fraţii de peste Car- spre satele din zonă, adunînd ban colectat în mai multe rînduri în
va fi mutat în diferite garnizoa­ bru al Astrei şi la puţin timp, paţi. Fiind abonat la „Telegraful cu ban pe seama răniţilor români. Dobra. Amicii mei din Ilia şi jur,
ne, dînsul a început să înveţe carte membru al Comitetului Executiv al român" şi „Gazeta Transilvaniei", Astfel, paşii îl conduc prin Roş­ aflînd că am deschis una subscrip­
la şcoala germană din Sibiu, după Partidului Naţional Român din dînsul răspîndeşte prin satele de eam, Tei, Cerbăl, Lăpuşnic, Lăpu- ţiune, s-au oferit a contribui la
care a urmat primele trei clase Transilvania. în această calitate, munte ştirile în legătură cu mersul giul de Sus, Bretea, Ilia, Gurasada, colecta mea"; ba mai mult şi doi
gimnaziale, între anii 1858—1862, la Romul Crainic s-a aflat în condu­ operaţiilor militare pe cîmpul de Brădăţel, Burjuc, Dealu Mare, Făr- maghiari „pe cari nu-i cunoşteam
şcolile militare din Sibiu, Kame- cerea mişcării naţionale, avînd în­ bătălie şi comportarea vitejească a cădin, Gialacuta, Tisa, Fintoag, pînă atunci, aflînd despre scopul
nitz, lingă Petrovaradin şi Şcoala tinse legături în Transilvania şi ostaşilor români în războiul anti- Pancu, Mihăieşti, Răduleşti, Săcă- colectei s-au oferit că vor contri­
militară de geniu St. Polten din Banat. Pentru a-şl pune cunoştin­ otoman. El trimitea curieri la-un­ maş, Valea Mare, Birchiş, Zam ş.a., bui şi dînşii". Fără a se lăsa inti­
Austria inferioară. Alte trei clase ţele în slujba maselor populare, chiul său Aron Crainic (1823—1893), în total 26 localităţi, de unde strîn- midat, el a continuat neabătut să
— la gimnaziul lutheran din Sibiu intelectualul patriot a funcţionat ca fost tribun în Prefectura Zarandu- ge donaţii din partea a 77 persoa­ colinde satele şi să adune ajutoare
şi, în sfirşit,, ultimele două, ca elev învăţător şi apoi ca director al lui în timpul revoluţiei de la 1848 ne, în sumă de 65,69 florini, pe ca- pentru răniţi.
particular la gimnaziul evanghelic- şcolii din Dobra, iar în această şi refugiat din 1858 la Bucureşti, re-i trimite Centrului de colectare Prin activitatea desfăşurată în
reformat din Orăştie. La încheierea funcţie a pus bazele Reuniunii în­ prin care se informau reciproc, di­ din Sibiu, condus de Iudita Măce- sprijinul luptei pentru cucerirea in­
anilor de studii, în 1868, tînărul în văţătorilor din comitatul Hunedoa­ rect şi pe larg asupra situaţiei mi­ lariu, pentru a fi expediaţi Socie­ dependenţei depline de stat şi în­
vîrstă de 20 de am era un intelec­ ra; a înfiinţat Filiala Reuniunii în­ litare şi politice. tăţii de Cruce Roşie din România. făptuirea unităţii politice a tuturor
tual ca bogate cunoştinţe şi alese văţătorilor din tractul Dobra, fiind La apelul Comitetului femeilor Odată cu ajutoarele băneşti, Ro­ provinciilor româneşti, numele lui
însuşiri, vorbind curent, pe lîngă ales preşedintele acesteia, pe care române din_. Sibiu, Romul Crainic mul Crainic trimite şi o scrisoare Romul Crainic ocupă un loc bine­
limba maternă, germana şi ma­ a condus-o cu pasiune şi compe­ organizează în satele Zarandului ac­ în care- arată că „deşi trăim în- meritat în. galeria patrioţilor care
ghiara. tenţă. ţiunea de sprijinire materială a os­ tr-unul dintre cele mai sărace ţinu­ au militat neobosit pentru reali­
Numit preot în Dobra, în 1870, După declanşarea războiului ruso- taşilor români răniţi în războiul turi ale ţării, nu am putut rămîne zarea visului de veacuri al poporu­
dînsul a desfăşurat o intensă acti­ turc şi începerea ostilităţilor arma­ purtat împotriva Porţii otomane. indiferenţi de fraţii noştri din lui român.
vitate de emancipare economică, tei otomane împotriva României, Neobositul, patriot începe colectele România, care se luptă pentru o
socială şi politică a românilor a- Romul Crainic s-a încadrat în miş­ băneşti în Dobra, apoi de-a lun­ cauză sfîntă, şi astfeliu am insti­ Prof. PAUL ABRUDAN
Haţi sub ocupaţie habsburgică. In- carea naţională din Transilvania de gul citorva săptămini bate potecile tuit aici o subscripţiune pentru Sibiu